DIRECTIVA 2009/125/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE)

alegerea și utilizarea materiei prime;

fabricare;

ambalare, transport și distribuție;

instalare și întreținere;

utilizare; și

sfârșitul vieții, semnificând starea unui produs ajuns la termenul primei utilizări până la eliminarea finală.

consumul prevăzut de materiale, energie și alte resurse, cum ar fi apa dulce;

emisiile anticipate, în aer, apă sau sol;

poluarea anticipată, prin efecte fizice, cum ar fi zgomotul, vibrațiile, radiațiile, câmpurile electromagnetice;

generarea de deșeuri prevăzută; și

posibilități de refolosire, reciclare și recuperare a materialelor și/sau a energiei, luând în considerare Directiva 2002/96/CE.

greutatea și volumul produsului;

folosirea materialelor rezultate din activități de reciclare;

consumul de energie, apă și alte resurse pe durata ciclului de viață;

folosirea substanțelor clasificate ca periculoase pentru sănătate și/sau mediu în conformitate cu Directiva 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase ( 25 ) și luând în considerare legislația în materie de comercializare și folosire a unor substanțe specifice, cum ar fi Directiva Consiliului 76/769/CEE din 27 iulie 1976 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase ( 26 ) sau Directiva 2002/95/CE;

cantitatea și natura consumabilelor necesare pentru o funcționare și o întreținere corespunzătoare;

refolosirea și reciclarea cu ușurință exprimate prin: numărul materialelor și componentelor folosite, folosirea de componente standardizate, timpul necesar pentru dezasamblare, complexitatea uneltelor necesare pentru dezasamblare, folosirea standardelor de codificare a componentelor și materialelor pentru identificarea componentelor și materialelor adecvate pentru refolosire și reciclare (inclusiv marcarea pieselor din mase plastice în conformitate cu standardele ISO), folosirea materialelor ușor reciclabile, accesul facil la componente și materiale valoroase reciclabile și alte componente și materiale reciclabile; accesul facil la componente și materiale care conțin substanțe periculoase;

încorporarea unor componente uzate;

evitarea soluțiilor tehnice care sunt în detrimentul refolosirii și reciclării componentelor și aparatelor în întregime;

prelungirea duratei de viață exprimată prin: durata de viață minimă garantată, perioada minimă de disponibilitate a pieselor de schimb, construcție modulară, capacitate de îmbunătățire și posibilitate de a suporta reparații;

cantități de deșeuri generate și cantități de deșeuri periculoase generate;

emisii atmosferice (gaze cu efect de seră, agenți acidifianți, compuși organici volatili, substanțe care atacă stratul de ozon, poluanți organici persistenți, metale grele, materii în particule fine și în suspensie) fără a aduce atingere Directivei 97/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1997 de apropiere legislativă a statelor membre cu privire la măsurile împotriva emisiei de poluanți gazoși și de pulberi provenind de la motoarele cu combustie internă care urmează să fie instalate pe mașinile fără destinație rutieră ( 27 );

emisii în apă (metale grele, substanțe cu efecte adverse asupra balanței de oxigen, poluanți organici persistenți); și

emisii în sol (în special scurgeri și împrăștieri de substanțe periculoase în faza de utilizare a produsului și potențialul de percolare bazică la eliminarea ca deșeu).

informații de la proiectant privind procesul de fabricare;

informații pentru consumatori despre performanța și caracteristicile de mediu semnificative ale produsului, însoțind produsul atunci când este introdus pe piață, pentru a permite consumatorilor să compare aceste caracteristici ale produselor;

informații pentru consumatori privind instalarea, utilizarea și întreținerea produsului pentru a reduce la minim impactul său asupra mediului și a asigura o durată optimă de viață, precum și despre cum să returneze produsul la sfârșitul vieții și, după caz, informații despre perioada de disponibilitate a pieselor de schimb și posibilitățile de îmbunătățire a produselor; și

informații destinate instalațiilor de tratare privind dezasamblarea, reciclarea sau eliminarea la sfârșitul vieții.

O analiză tehnică, de mediu și economică trebuie să selecteze un număr de modele reprezentative ale produsului în cauză aflate pe piață și să identifice opțiunile tehnice de ameliorare a performanței de mediu a produsului, fără să piardă din vedere viabilitatea economică a opțiunilor și evitând orice pierdere semnificativă de performanță sau de utilitate pentru consumatori.

Analiza tehnică, de mediu și economică trebuie să identifice, de asemenea, pentru caracteristicile de mediu luate în discuție, produsele și tehnologiile cu cele mai bune performanțe, disponibile pe piață.

Performanțele produselor disponibile pe piețele internaționale și criteriile de referință fixate în legislațiile altor țări trebuie luate în considerare pe parcursul analizei, precum și la fixarea cerințelor.

Pe baza acestei analize și luând în considerare fezabilitatea economică și tehnică, precum și potențialul de ameliorare, trebuie să se ia măsuri concrete în vederea reducerii la minim a impactului produsului asupra mediului.

În ceea ce privește consumul de energie în faza de folosire, nivelul randamentului energetic sau al consumului trebuie să se fixeze urmărind costul minim pe ciclu de viață la utilizatorul final pentru modelele de produse reprezentative, ținând seama de consecințele asupra altor caracteristici de mediu. Metoda analizei de cost pe ciclu de viață folosește o rată reală de actualizare, obținută pe baza datelor furnizate de Banca Centrală Europeană și o durată de viață realistă pentru produs; se bazează pe suma variațiilor prețului de cumpărare (rezultat din variațiile costurilor industriale) și ale cheltuielilor de exploatare, rezultate din niveluri diferite ale opțiunilor de ameliorare tehnică, actualizate pe ciclul de viață al modelelor reprezentative de produse vizate. Cheltuielile de exploatare acoperă în primul rând consumul de energie și cheltuielile suplimentare cu alte resurse (cum sunt apa sau detergenții).

Trebuie să se efectueze o analiză de senzitivitate care să includă factorii relevanți (cum sunt prețul energiei sau al altei resurse, costul materiei prime sau costurile de producție, rata de actualizare) și, după caz, costurile de mediu externe, inclusiv cele legate de evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a verifica dacă există schimbări semnificative și dacă sunt fiabile concluziile generale. Cerința se adaptează în consecință.

O metodologie similară poate fi aplicată și altor resurse, cum ar fi apa.

Pentru elaborarea analizelor tehnice, de mediu și economice se pot folosi informații disponibile în cadrul altor activități comunitare.

Pot fi, de asemenea, folosite informații disponibile din programele existente aplicate în alte părți ale lumii pentru a fixa cerințe specifice în materie de proiectare ecologică a produselor comercializate cu parteneri economici ai Uniunii Europene.

Data intrării în vigoare a cerinței trebuie să țină seama de ciclul de reproiectare a produsului.

o descriere generală a produsului și a utilizării prevăzute a acestuia;

rezultatele studiilor de evaluare de mediu relevante efectuate de producător și/sau trimiterile la literatura de specialitate sau studiile de caz privind evaluarea de mediu folosite de producător pentru evaluarea, documentarea și alegerea soluțiilor de proiectare a produsului;

profilul ecologic, dacă este cerut de măsura de punere în aplicare;

elemente ale specificației de proiectare a produsului referitoare la aspecte legate de proiectarea ecologică a produsului;

o listă a standardelor adecvate menționate la articolul 10, aplicate integral sau parțial, precum și o descriere a soluțiilor adoptate în vederea îndeplinirii cerințelor din măsura de punere în aplicare relevantă, atunci când standardele menționate la articolul 10 nu au fost aplicate sau atunci când respectivele standarde nu reglementează în întregime cerințele din măsura de punere în aplicare corespunzătoare;

un exemplar din informațiile privind aspectele de proiectare ecologică a produsului furnizate în conformitate cu cerințele specificate în anexa I partea 2; și

rezultatele măsurătorilor efectuate în sensul cerințelor de proiectare ecologică, inclusiv detalii referitoare la conformitatea acestor măsurători în raport cu cerințele de proiectare ecologică stabilite prin măsura de punere în aplicare relevantă.

denumirea și adresa producătorului sau a reprezentantului său autorizat;

o descriere a modelului suficientă pentru identificarea neambiguă a acestuia;

după caz, trimiterile la standardele armonizate aplicate;

după caz, alte standarde și specificații tehnice folosite;

după caz, trimiterea la alte dispoziții legislative comunitare aplicabile privind aplicarea marcajului CE; și

identificarea și semnătura persoanei împuternicite să angajeze răspunderea producătorului sau a reprezentantului său autorizat.

definiția exactă a tipului (tipurilor) de produs(e) reglementat(e);

cerința (cerințele) de proiectare ecologică pentru produsul (produsele) reglementat(e), data (datele) de aplicare, dispozițiile și perioadele tranzitorii sau eșalonate pe etape:

parametrii de proiectare tehnologică menționați în anexa I partea 1 pentru care nu este necesară nicio cerință de proiectare ecologică;

cerințele referitoare la instalarea produsului în cazul în care aceasta are relevanță directă pentru performanța de mediu vizată;

standardele de măsurare și/sau metodele de măsurare care urmează să fie folosite; atunci când sunt disponibile, trebuie să fie folosite standardele armonizate ale căror numere de referință au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

detaliile evaluării de conformitate în temeiul Deciziei 93/465/CEE:

În cazul în care alte cerințe CE pentru același produs stabilesc module diferite, modulul definit în măsura de punere în aplicare predomină în cazul cerinței vizate;

cerințe referitoare la informațiile care trebuie furnizate de producători, în special privind elementele documentației tehnice care sunt necesare pentru a facilita verificarea conformității produsului cu măsura de punere în aplicare;

durata perioadei de tranziție în care statele membre trebuie să permită introducerea pe piață și/sau punerea în funcțiune a produselor conforme cu reglementările în vigoare pe teritoriul lor la data adoptării măsurii de punere în aplicare;

data evaluării și a posibilei revizuiri a măsurii de punere în aplicare, ținând seama de viteza progresului tehnologic.