REGULAMENTUL (UE) 2026/1881 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 24 iulie 2026 privind o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Directivei 2002/58/CE în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de către furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și a altor date în scopul combaterii abuzului sexual online asupra copiilor (Text cu relevanță pentru SEE)

(1)

Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) stabilește norme care asigură dreptul la respectarea vieții private și la confidențialitate în domeniul prelucrării de date cu caracter personal în cadrul schimbului de date din sectorul comunicațiilor electronice. Directiva respectivă detaliază și completează Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(2)

Directiva 2002/58/CE se aplică prelucrării datelor cu caracter personal în legătură cu furnizarea de servicii de comunicații electronice accesibile publicului. Până la 21 decembrie 2020 s-a aplicat definiția de „serviciu de comunicații electronice” stabilită la articolul 2 litera (c) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5). La acea dată, Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (6) a abrogat Directiva 2002/21/CE. Definiția de „serviciu de comunicații electronice” de la articolul 2 punctul 4 din Directiva (UE) 2018/1972 include servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 7 din directiva respectivă. Serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care includ, de exemplu, servicii de telefonie prin internet, mesagerie și servicii de e-mail bazate pe web, au intrat, prin urmare, în domeniul de aplicare al Directivei 2002/58/CE la 21 decembrie 2020.

(3)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”). Articolul 7 din Cartă protejează dreptul fundamental al fiecărei persoane la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor, inclusiv confidențialitatea comunicațiilor. Articolul 8 din Cartă conține dreptul la protecția datelor cu caracter personal.

(4)

Articolul 3 alineatul (1) din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului din 1989 (CDC) și articolul 24 alineatul (2) din Cartă prevăd că, în toate acțiunile referitoare la copii, indiferent dacă sunt realizate de autoritățile publice sau de instituții private, interesul superior al copilului trebuie să fie considerat primordial. În plus, articolul 3 alineatul (2) din CDC și articolul 24 alineatul (1) din Cartă evocă dreptul copilului la o astfel de protecție și îngrijire necesare în vederea asigurării bunăstării sale.

(5)

Protecția copiilor, atât offline cât și online, este una dintre prioritățile Uniunii. Abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor reprezintă violări grave ale drepturilor omului și ale drepturilor fundamentale, în special ale drepturilor copiilor la protecția față de orice forme de violență, abuz și neglijență, rele tratamente sau exploatare, inclusiv abuz sexual, astfel cum se stipulează în CDC cu privire la drepturile copilului și în Cartă. Digitalizarea a adus numeroase beneficii pentru societate și economie, dar a adus și provocări, inclusiv creșterea numărului de abuzuri sexuale online asupra copiilor. La 24 iulie 2020, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor” (denumită în continuare „strategia”). Strategia are scopul de a oferi un răspuns eficace, la nivelul Uniunii, în ceea ce privește infracțiunea de abuz sexual asupra copiilor.

(6)

În concordanță cu Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), prezentul regulament nu reglementează politicile statelor membre cu privire la activitățile sexuale reciproc consimțite în care pot fi implicați copii și care pot fi considerate o descoperire normală a sexualității în cursul dezvoltării umane, avându-se în vedere tradițiile culturale și juridice diferite și noi forme de stabilire și menținere a relațiilor între copii și adolescenți, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor.

(7)

Unii furnizori ale anumitor servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere (denumiți în continuare „furnizorii”), cum ar fi serviciile de webmail și de mesagerie, utilizează în mod voluntar în serviciile lor tehnologii specifice pentru a detecta abuzul sexual online asupra copiilor și pentru a-l raporta autorităților de aplicare a legii și organizațiilor care acționează în interes public împotriva abuzului sexual asupra copiilor, scanând fie conținutul, cum ar fi fotografiile și textul, fie datele de transfer ale comunicațiilor, utilizând, în unele cazuri, datele istorice. Tehnologia utilizată pentru activitățile respective ar putea fi tehnologia de tip „hash” pentru imagini și videoclipuri, precum și algoritmii de clasificare și inteligența artificială pentru analiza textului sau a datelor de transfer. La utilizarea tehnologiei de tip „hash”, materialele online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor sunt raportate când se obține un răspuns pozitiv, care înseamnă o corelare rezultată dintr-o comparare a unei imagini sau a unui videoclip cu o semnătură digitală unică, nereconvertibilă („hash”) dintr-o bază de date, gestionată de o organizație care acționează în interes public împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor, care conține materiale online verificate cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Furnizorii respectivi recurg la linii telefonice de urgență naționale pentru raportarea materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și la organizații situate atât în Uniune, cât și în țări terțe, al căror scop este de a identifica copiii, de a reduce exploatarea sexuală a copiilor și abuzul sexual al copiilor și de a preveni victimizarea copiilor. Astfel de organizații ar putea să nu se încadreze în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2016/679. Colectiv, astfel de activități voluntare joacă un rol crucial, făcând posibile identificarea și salvarea victimelor, ale căror drepturi fundamentale la demnitate umană și integritate fizică și mentală sunt grav încălcate. Astfel de activități voluntare joacă, de asemenea, un rol important în reducerea diseminării în continuare a materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și în identificarea și investigarea infractorilor și în prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de abuz sexual asupra copiilor.

(8)

În pofida obiectivului lor legitim, activitățile voluntare desfășurate de furnizori pentru detectarea abuzurilor sexuale online asupra copiilor în serviciile lor și raportarea acestora reprezintă o ingerință care afectează drepturile fundamentale la respectarea vieții private și de familie și de protecție a datelor cu caracter personal ale tuturor utilizatorilor de servicii de comunicații interpersonale independente de număr (denumiți în continuare „utilizatorii”). Nicio limitare a exercitării dreptului fundamental la respectarea vieții private și de familie, inclusiv confidențialitatea comunicațiilor, nu poate fi justificată prin simplul motiv că furnizorii utilizau anumite tehnologii într-o perioadă în care serviciile de comunicații interpersonale independente de număr nu intrau sub incidența definiției de „servicii de comunicații electronice”. Astfel de limitări sunt posibile numai în anumite condiții. În temeiul articolului 52 alineatul (1) din Cartă, astfel de limitări trebuie să fie prevăzute de lege și să respecte esența drepturilor la viață privată și de familie și la protecția datelor cu caracter personal, și, sub rezerva respectării principiului proporționalității, trebuie să fie necesare și să răspundă efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți. În cazul în care astfel de limitări implică în permanență o monitorizare și o analiză generală și nediferențiată a comunicațiilor tuturor utilizatorilor, ele afectează dreptul la confidențialitatea comunicațiilor.

(9)

Până la data de 20 decembrie 2020, Regulamentul (UE) 2016/679 era singurul act care reglementa prelucrarea datelor cu caracter personal de către furnizori prin intermediul unor măsuri voluntare în scopul detectării abuzului sexual online asupra copiilor în serviciile lor și a raportării acestuia și în scopul eliminării materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor din serviciile lor. Directiva (UE) 2018/1972, care trebuia transpusă până la 20 decembrie 2020, a introdus furnizorii în domeniul de aplicare al Directivei 2002/58/CE.

(10)

Regulamentul (UE) 2021/1232 al Parlamentului European și al Consiliului (8) a prevăzut, în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de către furnizori de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere și accesibile publicului în scopul combaterii abuzului sexual online asupra copiilor, un regim temporar la care să se recurgă până la adoptarea unui cadru juridic pe termen lung care să abordeze prevenirea și combaterea abuzului sexual online asupra copiilor (denumit în continuare „cadrul juridic pe termen lung”). Regulamentul (UE) 2021/1232 a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1307 al Parlamentului European și al Consiliului (9), prelungind perioada de aplicare a regulamentului respectiv până la 3 aprilie 2026.

(11)

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor, adoptată de Comisie la 11 mai 2022, urmărește să asigure cadrul juridic pe termen lung. Negocierile interinstituționale cu privire la această propunere sunt încă în curs de desfășurare.

(12)

La 19 decembrie 2025, Comisia a propus prelungirea perioadei de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/1232 cu doi ani, până la 3 aprilie 2028. Întrucât colegiuitorii nu au fost în măsură să ajungă la un acord cu privire la propunerea respectivă până la 3 aprilie 2026, Regulamentul (UE) 2021/1232 a expirat.

(13)

Având în vedere importanța combaterii eficace a abuzului sexual online asupra copiilor și în așteptarea adoptării și aplicării cadrului juridic pe termen lung, este necesar să se permită o derogare temporară de la articolul 5 alineatul (1) și de la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2002/58/CE, în conformitate cu condițiile prevăzute în prezentul regulament. Având în vedere circumstanțele speciale, perioada de aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie limitată la perioada necesară pentru a permite adoptarea și aplicarea cadrului juridic pe termen lung.

(14)

Directiva 2002/58/CE nu conține dispoziții specifice privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către furnizori în legătură cu furnizarea de servicii de comunicații electronice în scopul detectării abuzului sexual online asupra copiilor în serviciile lor și a raportării acestuia și în scopul eliminării materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor din serviciile lor. Cu toate acestea, în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Directiva 2002/58/CE, statele membre pot adopta măsuri legislative pentru a restricționa domeniul de aplicare al drepturilor și obligațiilor prevăzute, printre altele, la articolele 5 și 6 din directiva respectivă, care privesc confidențialitatea comunicațiilor și a datelor de transfer, în scopul prevenirii, investigării, detectării și urmăririi penale a infracțiunilor de abuz sexual asupra copiilor. În absența unor astfel de măsuri legislative naționale și în așteptarea adoptării unui cadru juridic pe termen lung pentru a combate abuzul sexual asupra copiilor la nivelul Uniunii, furnizorii nu se mai pot baza pe Regulamentul (UE) 2016/679 după data de 21 decembrie 2020 pentru continuarea utilizării de măsuri voluntare în scopul detectării abuzului sexual online asupra copiilor în serviciile lor, al raportării acestuia și al eliminării materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor din serviciile lor. Cu toate că nu prevede un temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către furnizori cu scopul unic de a detecta în serviciile lor abuzurile sexuale online asupra copiilor, de a le raporta și de a elimina materialele online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor din serviciile lor, prezentul regulament prevede o derogare de la anumite dispoziții ale Directivei 2002/58/CE. Prezentul regulament prevede garanții suplimentare care trebuie respectate de furnizori dacă doresc să se bazeze pe acesta.

(15)

Prelucrarea, în sensul prezentului regulament, ar putea implica prelucrarea unor categorii speciale de date cu caracter personal, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/679. Prelucrarea imaginilor și a materialelor video prin mijloace tehnice specifice care permit identificarea unică sau autentificarea unei persoane fizice este considerată prelucrare a unor categorii speciale de date cu caracter personal.

(16)

Prezentul regulament prevede o derogare temporară de la articolul 5 alineatul (1) și de la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2002/58/CE, care protejează confidențialitatea comunicațiilor și a datelor de transfer. Utilizarea voluntară de către furnizori a tehnologiilor pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și a altor date în măsura necesară pentru detectarea abuzului sexual online asupra copiilor în serviciile lor, pentru raportarea acestuia și pentru eliminarea materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor din serviciile lor se încadrează în domeniul de aplicare al derogării prevăzute în prezentul regulament, cu condiția ca o astfel de utilizare să respecte condițiile prevăzute în prezentul regulament, și, prin urmare, face obiectul garanțiilor și condițiilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679.

(17)

Directiva 2002/58/CE a fost adoptată în temeiul articolului 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În plus, nu toate statele membre au adoptat măsuri legislative în conformitate cu Directiva 2002/58/CE pentru restricționarea domeniului de aplicare al drepturilor și obligațiilor referitoare la confidențialitatea comunicațiilor și a datelor de transfer, astfel cum se prevede în directiva respectivă, iar adoptarea unor astfel de măsuri implică un risc semnificativ de fragmentare care ar putea afecta piața internă. În consecință, temeiul juridic al prezentului regulament ar trebui să fie articolul 114 din TFUE.

(18)

Întrucât datele legate de comunicațiile electronice care implică persoane fizice se califică în mod normal drept date cu caracter personal, prezentul regulament ar trebui să se întemeieze și pe articolul 16 din TFUE, care prevede un temei juridic specific pentru adoptarea de norme referitoare la protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și de către statele membre atunci când desfășoară activități care intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, precum și de norme privind libera circulație a acestor date.

(19)

Regulamentul (UE) 2016/679 se aplică prelucrării de date cu caracter personal în legătură cu furnizarea de servicii de comunicații electronice de către furnizori, cu unicul scop de detectare a abuzului sexual online asupra copiilor în serviciile lor, de raportare a acestuia și de eliminare a materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor din serviciile lor, în măsura în care prelucrarea respectivă intră în domeniul de aplicare al derogării prevăzute în prezentul regulament.

(20)

Tipurile de tehnologii utilizate în înțelesul prezentului regulament ar trebui să fie cât mai puțin intruzive asupra vieții private, în conformitate cu tehnologia de ultimă generație din domeniu. Respectivele tehnologii nu ar trebui utilizate pentru filtrarea și scanarea sistematică a textului în comunicări decât pentru a detecta tipare care indică posibile motive concrete de suspectare a prezenței unor abuzuri sexuale online asupra copiilor și acestea nu ar trebui să poată deduce substanța conținutului comunicărilor. În cazul tehnologiei utilizate pentru identificarea ademenirii copiilor, astfel de motive de suspectare ar trebui să se bazeze pe factori de risc identificați în mod obiectiv, cum ar fi diferența de vârstă și implicarea probabilă a unui copil în comunicarea scanată.

(21)

Ar trebui instituite proceduri și mecanisme de contestare adecvate care să asigure faptul că persoanele fizice pot depune plângeri la furnizori. Astfel de proceduri și mecanisme sunt relevante mai ales în cazul în care conținutul care nu constituie abuz sexual online asupra copiilor a fost eliminat sau raportat autorităților de aplicare a legii sau unei organizații care acționează în interes public împotriva abuzului sexual asupra copiilor.

(22)

Pentru a asigura o precizie și fiabilitate cât mai mare, tehnologia utilizată în înțelesul prezentului regulament ar trebui, în conformitate cu tehnologia de ultimă generație din domeniu, să limiteze cât mai mult posibil numărul și procentul erorilor (răspunsuri fals pozitive) și ar trebui, dacă este necesar, să remedieze fără întârziere orice astfel de erori posibile.

(23)

Datele privind conținutul și datele de transfer prelucrate și datele cu caracter personal generate în desfășurarea activităților vizate de prezentul regulament, precum și perioada în care datele sunt stocate ulterior în cazul identificării suspiciunii de abuz sexual online asupra copiilor ar trebui să rămână limitate la strictul necesar pentru desfășurarea activităților respective. Orice date ar trebui șterse imediat și definitiv după ce nu mai sunt strict necesare pentru unul dintre scopurile specificate în prezentul regulament, inclusiv în cazul în care nu se identifică nicio suspiciune de abuz sexual online asupra copiilor, și în orice caz cel târziu după 12 luni de la data detectării abuzului sexual online asupra copiilor suspectat. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere posibilității de a stoca date relevante privind conținutul și date relevante de transfer în conformitate cu Directiva 2002/58/CE. Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării niciunei obligații juridice a furnizorilor de a păstra datele în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern.

(24)

Prezentul regulament nu împiedică un furnizor care a raportat autorităților de aplicare a legii un abuz sexual online asupra copiilor să solicite respectivelor autorități o dovadă de primire a raportării.

(25)

Pentru a asigura transparența și responsabilitatea cu privire la activitățile întreprinse în temeiul derogării prevăzute în prezentul regulament, furnizorii ar trebui, în termen de șase luni de la data intrării sale în vigoare și, ulterior, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, să publice și să prezinte rapoarte autorității de supraveghere competente desemnate în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 (denumită în continuare „autoritatea de supraveghere”) și Comisiei. Astfel de rapoarte ar trebui să includă prelucrarea care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, inclusiv tipul și volumele de date prelucrate, motivele specifice invocate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, motivele invocate pentru transferurile de date cu caracter personal în afara Uniunii în temeiul capitolului V din Regulamentul (UE) 2016/679, după caz, numărul de cazuri identificate de abuzuri sexuale online asupra copiilor, făcând distincție între materialele online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și cele de ademenire a copiilor, numărul de cazuri în care un utilizator a depus o plângere prin mecanismul de contestare intern sau a introdus o cale de atac judiciară și rezultatul obținut în urma unor astfel de plângeri sau căi de atac, numărul și procentul erorilor (răspunsuri fals pozitive) dat de diferitele tehnologii utilizate, măsurile aplicate pentru a limita rata de eroare și rata de eroare realizată, politica de păstrare și garanțiile aplicate pentru protecția datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 și numele organizațiilor care acționează în interes public împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor cu care s-au făcut schimburi de date în temeiul prezentului regulament.

(26)

Este necesar să se asigure raportarea către Comisie atât din partea statelor membre, cât și din partea furnizorilor de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere. De asemenea, este important de subliniat că Comisia ar trebui să raporteze în timp util cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament.

(27)

Pentru a facilita raportarea de către furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, în special pentru a asigura faptul că rapoartele lor sunt prelucrabile automat și ușor accesibile, ar trebui stabilit un format comun de raportare pentru rapoartele respective.

(28)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a articolului 3 alineatul (1) litera (g) punctul (vii) din prezentul regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(29)

Pentru a sprijini autoritățile de supraveghere să-și îndeplinească sarcinile, Comisia ar trebui să solicite Comitetului european pentru protecția datelor să emită orientări privind conformitatea prelucrării care intră sub incidența derogării prevăzute în prezentul regulament cu Regulamentul (UE) 2016/679. Atunci când autoritățile de supraveghere evaluează dacă o tehnologie consacrată sau una nouă care urmează să fie utilizată este în conformitate cu tehnologia de ultimă generație în domeniu, aduce cel mai puțin atingere confidențialității și funcționează în baza unui temei juridic adecvat din Regulamentul (UE) 2016/679, orientările respective ar trebui, în special, să acorde asistență autorităților de supraveghere, furnizând consultanță în cadrul procedurii de consultare prealabilă prevăzută în respectivul regulament.

(30)

Prezentul regulament restricționează dreptul la protecția confidențialității comunicațiilor și derogă de la decizia luată în temeiul Directivei (UE) 2018/1972 de a supune serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere acelorași norme care se aplică tuturor celorlalte servicii de comunicații electronice în ceea ce privește confidențialitatea, cu unicul scop de a detecta în serviciile respective abuzurile sexuale online asupra copiilor, de a le raporta autorităților de aplicare a legii sau organizațiilor care acționează în interes public împotriva abuzului sexual asupra copiilor și de a elimina materialele online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor din respectivele servicii.

(31)

În ceea ce privește toate celelalte activități care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2002/58/CE, furnizorilor ar trebui să li se aplice obligațiile specifice stabilite în directiva respectivă și, în consecință, competențele de monitorizare și de investigare ale autorităților competente desemnate în temeiul directivei respective.

(32)

Criptarea de la un capăt la altul (end-to-end) constituie un instrument important pentru garantarea securității și a confidențialității comunicațiilor utilizatorilor, inclusiv ale copiilor. Orice slăbire a criptării ar putea fi utilizată în mod abuziv de terți răuvoitori. Prin urmare, nicio dispoziție din prezentul regulament nu ar trebui interpretată ca o interdicție sau o slăbire a criptării de la un capăt la altul.

(33)

Dreptul la respectarea vieții private și de familie, inclusiv la confidențialitatea comunicațiilor, este un drept fundamental, garantat în temeiul articolului 7 din Cartă. Prin urmare, acesta este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru securizarea comunicațiilor dintre victimele abuzului sexual asupra copiilor și un adult de încredere sau organizații active în lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor și pentru comunicațiile dintre victime și avocații lor.

(34)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere normelor privind secretul profesional prevăzute în dreptul intern, cum ar fi normele privind protecția comunicărilor profesionale dintre medici și pacienții acestora, dintre jurnaliști și sursele acestora sau dintre avocați și clienții lor, în special deoarece confidențialitatea comunicării dintre avocați și clienții lor este esențială pentru asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare, ca parte esențială a dreptului la un proces echitabil. Prezentul regulament ar trebui de asemenea să nu aducă atingere normelor naționale privind registrele de autorități publice sau organizații care oferă consiliere persoanelor aflate în dificultate.

(35)

Furnizorii ar trebui să comunice Comisiei numele organizațiilor care acționează în interes public împotriva abuzului sexual asupra copiilor cărora le raportează potențiale abuzuri sexuale online asupra copiilor în temeiul prezentului regulament. Deși este responsabilitatea exclusivă a furnizorilor, acționând în calitate de operatori, să evalueze cu ce părți terțe pot face schimb de date cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, Comisia ar trebui să asigure transparența în ceea ce privește transferul potențialelor cazuri de abuz sexual online asupra copiilor, publicând pe site-ul său internet o listă a organizațiilor care acționează în interes public împotriva abuzului sexual asupra copiilor care i-au fost comunicate. Această listă publică ar trebui să fie ușor accesibilă. Furnizorii ar trebui să poată utiliza lista respectivă pentru a identifica organizațiile relevante în lupta mondială împotriva abuzului sexual online asupra copiilor. Lista respectivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor furnizorilor, acționând în calitate de operatori în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, inclusiv în ceea ce privește obligația acestora de a efectua orice transfer de date cu caracter personal în afara Uniunii în temeiul capitolului V din regulamentul respectiv și obligația acestora de a îndeplini toate obligațiile care le revin în temeiul capitolului IV din regulamentul respectiv.

(36)

Statisticile care urmează să fie oferite de statele membre în temeiul prezentului regulament sunt indicatori importanți pentru evaluarea politicilor, inclusiv a măsurilor legislative. În plus, este important să se recunoască impactul victimizării secundare inerente schimbului de imagini și videoclipuri înfățișând victime ale abuzului sexual asupra copiilor care ar putea fi în circulație de ani de zile și care nu este reflectat pe deplin în astfel de statistici.

(37)

În conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679, în special cerința ca statele membre să se asigure că autoritățile de supraveghere dispun de resursele umane, tehnice și financiare necesare pentru îndeplinirea efectivă a sarcinilor și exercitarea prerogativelor lor, statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile de supraveghere dispun de astfel de resurse suficiente pentru îndeplinirea efectivă a sarcinilor care le revin și pentru exercitarea prerogativelor care le revin în temeiul prezentului regulament.

(38)

În cazul în care un furnizor a efectuat o evaluare de impact asupra protecției datelor și a consultat autoritățile de supraveghere în legătură cu o tehnologie în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, furnizorul respectiv nu ar trebui să fie obligat, în temeiul prezentului regulament, să efectueze o evaluare suplimentară de impact asupra protecției datelor sau o consultare suplimentară, cu condiția ca autoritățile de supraveghere să fi indicat că prelucrarea datelor cu ajutorul tehnologiei respective nu va genera un risc ridicat la adresa drepturilor și libertăților persoanelor fizice sau că operatorul a luat măsuri pentru atenuarea unui astfel de risc.

(39)

Utilizatorii ar trebui să aibă dreptul la o cale de atac judiciară efectivă dacă drepturile lor au fost încălcate ca urmare a prelucrării datelor cu caracter personal și a altor date în scopul detectării abuzului sexual online asupra copiilor în serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, al raportării acestuia și al eliminării materialelor online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor din serviciile respective, de exemplu în cazul în care conținutul sau identitatea unui utilizator au fost raportate unei organizații care acționează în interes public împotriva abuzului sexual asupra copiilor sau autorităților de aplicare a legii sau în cazul în care conținutul unui utilizator a fost eliminat sau contul unui utilizator a fost blocat sau un serviciu oferit unui utilizator a fost suspendat.

(40)

În conformitate cu Directiva 2002/58/CE și cu principiul reducerii la minimum a datelor, prelucrarea datelor cu caracter personal și a altor date ar trebui să fie limitată la datele privind conținutul și la datele de transfer aferente, în măsura în care acest lucru este strict necesar pentru atingerea scopului prezentului regulament.

(41)

Derogarea prevăzută de prezentul regulament ar trebui să fie extinsă la categoriile de date menționate la articolul 5 alineatul (1) și la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2002/58/CE, care sunt aplicabile prelucrării atât a datelor cu caracter personal, cât și a datelor fără caracter personal prelucrate în contextul furnizării unui serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere.

(42)

Obiectivul prezentului regulament este de a crea o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Directivei 2002/58/CE fără a crea fragmentări pe piața internă. În plus, este puțin probabil ca toate statele membre să poată adopta măsuri legislative naționale la timp. Întrucât acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv. Acesta introduce o derogare temporară și limitată în mod strict de la aplicarea articolului 5 alineatul (1) și a articolului 6 alineatul (1) din Directiva 2002/58/CE, împreună cu o serie de garanții pentru a asigura faptul că derogarea nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului stabilit.

(43)

Având în vedere necesitatea de a asigura, în timp util, securitatea juridică, având în vedere expirarea Regulamentului (UE) 2021/1232, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(44)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (11) și a emis un aviz la 16 februarie 2026,