English - European Union - Energy -

REGULAMENTUL (UE) 2018/1999 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)

REGULAMENTUL (UE) 2018/1999 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2018

privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

1. Prezentare generală

CAPITOLUL 1 Dispoziții generale

CAPITOLUL 2 Planurile naționale integrate privind energia și clima

CAPITOLUL 3 Strategii pe termen lung

CAPITOLUL 4 Raportare

CAPITOLUL 5 Evaluare globală a progreselor și a măsurilor de politică luate pentru a asigura realizarea obiectivelor Uniunii – monitorizare de către Comisie

CAPITOLUL 6 Sistemele Uniunii și sistemele naționale pentru emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră

CAPITOLUL 7 Cooperare și sprijin

CAPITOLUL 8 Dispoziții finale

ANEXA I

CADRUL GENERAL PENTRU PLANURILE NAȚIONALE INTEGRATE PRIVIND ENERGIA ȘI CLIMA

Partea 1

Cadrul general

SECȚIUNEA A: PLANUL NAȚIONAL

1. PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE STABILIRE A PLANULUI

1.1. Rezumat

Contextul politic, economic, social și de mediu al planului

ii.

Strategia referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

iii.

Tabel recapitulativ cu principalele obiective, politici și măsuri ale planului

1.2. Prezentare generală a situației actuale a politicii

Sistemul energetic al Uniunii și cel național și contextul de politică al planului național

ii.

Politicile actuale privind energia și clima și măsuri referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

iii.

Aspecte-cheie cu importanță transfrontalieră

iv.

Structura administrativă de punere în aplicare a politicilor naționale privind energia și clima

1.3. Consultări și implicarea entităților naționale și de la nivelul Uniunii, precum și rezultatul acestora

Implicarea Parlamentului național

ii.

Implicarea autorităților locale și regionale

iii.

Consultări cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali, și angajarea societății civile și a publicului larg

iv.

Consultări cu alte state membre

Procesul iterativ cu Comisia

1.4. Cooperarea regională în decursul elaborării planului

Elementele care fac obiectul unor planificări comune sau coordonate cu alte state membre

ii.

Explicarea modului în care planul ia în considerare cooperarea regională

2. OBIECTIVE NAȚIONALE

2.1. Dimensiunea „decarbonizare”

2.1.1. Emisiile și absorbțiile de GES ( 5 )

Elementele prevăzute la articolul 4 litera (a) punctul 1

ii.

Dacă este cazul, alte obiective naționale care sunt consecvente cu Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung existente. Dacă este cazul, în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea angajamentului general al Uniunii de reducere a emisiilor de GES, alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și obiective de adaptare, dacă sunt disponibile

2.1.2. Energia din surse regenerabile

Elementele prevăzute la articolul 4 litera (a) punctul 2

ii.

Traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală în perioada 2021-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și al răcirii și în sectorul transporturilor

iii.

Traiectoriile estimate, defalcate per tehnologie de energie din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să le folosească pentru a obține traiectoriile sectoriale și traiectoria globală pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut total de energie preconizat per tehnologie și per sector, în Mtep, și puterea totală instalată planificată (împărțită în putere nouă și repowering) per tehnologie și per sector, în MW

iv.

Traiectoriile estimate privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică și transporturi, și privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime și pe proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei sale și impactul asupra absorbantului LULUCF

Dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (de exemplu, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunități de energie din surse regenerabile și de autoconsumatori de energie din surse regenerabile, energia recuperată din nămolul obținut în urma epurării apelor uzate)

2.2. Dimensiunea „eficiență energetică”

Elementele prevăzute la articolul 4 litera (b)

ii.

Etapele orientative pentru 2030, 2040 și 2050, indicatorii măsurabili ai progresului stabiliți la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii, precum și contribuțiile acestora la obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică, astfel cum sunt menționate în foile de parcurs stabilite în cadrul strategiilor de renovare pe termen lung pentru parcul național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE

iii.

Dacă este cazul, alte obiective naționale, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale, precum și obiectivele naționale în domenii precum eficiența energetică în sectorul transporturilor și în ceea ce privește încălzirea și răcirea

2.3. Dimensiunea „securitate energetică”

Elementele prevăzute la articolul 4 litera (c)

ii.

Obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea: gradului de diversitate a surselor de energie și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie din țări terțe pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale

iii.

Dacă este cazul, obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale

iv.

Obiectivele naționale în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii și stocarea energiei

2.4. Dimensiunea „piața internă a energiei”

2.4.1. Interconectivitatea rețelelor electrice

Nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice în 2030 spre care tinde statul membru, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor electrice pentru 2030 de cel puțin 15 %, cu o strategie cu nivelul începând din 2021, definită în strânsă cooperare cu statele membre afectate, ținând seama de obiectivul de 10 % de interconectare prevăzut pentru 2020 și de următorii indicatori ai gradului de urgență a măsurilor:

(1)

Diferențele de preț pe piața angro ce depășesc un prag orientativ de 2 EUR/MWh între statele membre, regiuni sau zone de ofertare;

(2)

Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30 % din vârful de sarcină;

(3)

Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30 % din puterea instalată de producere a energiei din surse regenerabile.

Fiecare interconexiune nouă face obiectul unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic și de mediu și este implementată numai în cazul în care beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile

2.4.2. Infrastructura de transport al energiei

Proiectele esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului și, dacă este cazul, proiectele de modernizare, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale strategiei pentru uniunea energetică

ii.

Dacă este cazul, principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor de interes comun (PIC) ( 6 )

2.4.3. Integrarea piețelor

Obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special, referitoare la promovarea unor prețuri la energia electrică stabilite în mod competitiv în conformitate cu legislația sectorială relevantă, integrarea și cuplarea piețelor, având drept scop sporirea capacității comercializabile a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, precum și semnalele de preț în timp real, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

ii.

Dacă este cazul, obiectivele naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participarea activă a cererii și stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate piețele de energie, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

iii.

Dacă este cazul, obiectivele naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente

iv.

Obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului energetic, precum și referitoare la flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

Dacă este cazul, obiectivele naționale privind protecția consumatorilor de energie și îmbunătățirea competitivității sectorului de energie cu amănuntul

2.4.4. Sărăcia energetică

Dacă este cazul, obiectivele naționale în ceea ce privește sărăcia energetică, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

2.5. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”

Obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și, dacă sunt disponibile, privind inovarea și cercetarea privată legată de uniunea energetică, inclusiv, dacă este cazul, un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

ii.

Dacă sunt disponibile, obiectivele naționale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor pentru energie nepoluantă și, dacă este cazul, obiectivele naționale, inclusiv obiectivele pe termen lung (2050), pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv pentru decarbonizarea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon și, dacă este cazul, pentru infrastructura aferentă de transport și stocare a dioxidului de carbon

iii.

Dacă este cazul, obiectivele naționale în ceea ce privește competitivitatea

3. POLITICI ȘI MĂSURI

3.1. Dimensiunea „decarbonizare”

3.1.1. Emisiile și absorbțiile de GES

▼M2

Politicile și măsurile pentru atingerea obiectivului stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, menționat la punctul 2.1.1 din prezenta secțiune, și politicile și măsurile pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/841, acoperind toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele pentru sporirea absorbțiilor, în vederea îndeplinirii obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119

▼B

ii.

Dacă este cazul, cooperarea regională în acest domeniu

iii.

Fără a aduce atingere aplicabilității normelor privind ajutoarele de stat, măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul

3.1.2. Energia din surse regenerabile

Politicile și măsurile pentru a realiza contribuția națională la obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și traiectoriile menționate la articolul 4 litera (a) punctul 2 și, dacă este cazul sau dacă sunt disponibile, elementele menționate la punctul 2.1.2 din prezenta anexă, inclusiv măsuri specifice sectoarelor și tehnologiilor ( 7 )

ii.

Dacă sunt relevante, măsurile specifice pentru cooperarea regională, precum și, opțional, excedentul estimat de producție de energie din surse regenerabile care ar putea fi transferat către alte state membre pentru a realiza contribuția națională și traiectoriile menționate la punctul 2.1.2

iii.

Măsurile specifice privind sprijinul financiar, dacă este cazul, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii, pentru promovarea producției și utilizării de energie din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor

iv.

Dacă este cazul, evaluarea sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile pe care statele membre trebuie să îl ofere în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001

Măsurile specifice pentru introducerea unuia sau mai multor puncte de contact, raționalizarea procedurilor administrative, furnizarea de informații și de formare și facilitarea utilizării contractelor de achiziție de energie electrică

Rezumatul politicilor și măsurilor prevăzute de cadrul favorabil pe care statele membre le-au instituit în temeiul articolului 21 alineatul (6) și al articolului 22 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 pentru a promova și a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie și a comunităților de energie din surse regenerabile

vi.

Evaluarea necesității de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată produse din surse regenerabile

vii.

Dacă este cazul, măsuri specifice pentru promovarea utilizării energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, ținând seama de:

—

disponibilitatea biomasei, inclusiv a biomasei durabile: atât potențialul intern, cât și importurile din țări terțe

—

alte utilizări ale biomasei de către alte sectoare (bazate pe agricultură și pe silvicultură), precum și măsuri pentru asigurarea unei producții și utilizări durabile a biomasei

3.1.3. Alte elemente ale dimensiunii

Dacă este cazul, politicile și măsurile naționale care afectează sectorul EU ETS și evaluarea complementarității și a impactului asupra schemei EU ETS

ii.

Politicile și măsurile pentru atingerea altor obiective naționale, dacă este cazul

iii.

Politicile și măsurile pentru obținerea mobilității cu emisii scăzute (inclusiv electrificarea transporturilor)

iv.

Dacă este cazul, politicile naționale, calendarele și măsurile planificate pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili

3.2. Dimensiunea „eficiență energetică”

Politicile, măsurile și programele planificate pentru atingerea contribuțiilor orientative în materie de eficiență energetică pe plan național pentru 2030, precum și a altor obiective menționate la punctul 2.2, inclusiv măsurile și instrumentele (inclusiv de natură financiară) planificate pentru a promova performanța energetică a clădirilor, în special în ceea ce privește următoarele:

Schemele naționale de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsurile de politică alternative în temeiul articolelor 7a și 7b și al articolului 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE și care trebuie elaborate în conformitate cu anexa III la prezentul regulament

ii.

Strategia de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private ( 8 ), inclusiv politicile, măsurile și acțiunile de stimulare a renovării aprofundate rentabile și politicile și acțiunile care vizează segmentele cele mai puțin performante ale parcului național de clădiri, în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE

iii.

Descrierea politicilor și a măsurilor de promovare a serviciilor energetice în sectorul public și a măsurilor de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică ( 9 )

iv.

Alte politici, măsuri și programe planificate pentru atingerea contribuției orientative în materie de eficiență energetică pe plan național pentru 2030, precum și a altor obiective prezentate la punctul 2.2 [de exemplu măsuri de promovare a rolului de exemplu al clădirilor publice și al achizițiilor publice eficiente din punct de vedere energetic, măsuri de promovare a auditurilor energetice și a sistemelor de gestionare a energiei ( 10 ), măsuri privind formarea și informarea consumatorilor ( 11 ), precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice ( 12 )]

Dacă este cazul, o descriere a politicilor și a măsurilor de promovare a rolului comunităților locale de energie în sprijinirea punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor prevăzute la punctele i, ii, iii și iv

vi.

Descrierea măsurilor pentru dezvoltarea unor măsuri de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și pentru energie electrică ( 13 )

vii.

Cooperarea regională în acest domeniu, dacă este cazul

viii.

Măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii în domeniu, la nivel național

3.3. Dimensiunea „securitate energetică” ( 14 )

Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.3 ( 15 )

ii.

Cooperarea regională în acest domeniu

iii.

Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii

3.4. Dimensiunea „piața internă a energiei” ( 16 )

3.4.1. Infrastructura pentru energie electrică

Politicile și măsurile pentru atingerea nivelului-țintă de interconectivitate, astfel cum este menționat la articolul 4 litera (d)

ii.

Cooperarea regională în acest domeniu ( 17 )

iii.

Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii

3.4.2. Infrastructura de transport al energiei

Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.4.2, inclusiv, dacă este cazul, măsurile specifice pentru a permite realizarea de proiecte de interes comun (PIC) și de alte proiecte de infrastructură importante

ii.

Cooperarea regională în acest domeniu ( 18 )

iii.

Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii

3.4.3. Integrarea piețelor

Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.4.3

ii.

Măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, cum sunt rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, semnalele de preț în timp real, inclusiv introducerea cuplării piețelor intrazilnice și a piețelor de echilibrare transfrontaliere

iii.

Dacă este cazul, măsurile de asigurare a participării nediscriminatorii a energiei din surse regenerabile, a participării active a cererii și a stocării, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei

iv.

Politicile și măsurile pentru protejarea consumatorilor, în special a consumatorilor vulnerabili și, dacă este cazul, a celor afectați de sărăcia energetică, și pentru îmbunătățirea competitivității și a contestabilității pieței energiei cu amănuntul

Descrierea măsurilor pentru permiterea și dezvoltarea participării active a cererii, inclusiv a celor referitoare la tarife care să sprijine o stabilire dinamică a prețurilor ( 19 )

3.4.4. Sărăcia energetică

Dacă este cazul, politicile și măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite la punctul 2.4.4

3.5. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”

Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.5

ii.

Dacă este cazul, cooperarea cu alte state membre în acest domeniu, inclusiv, după caz, informații privind modul în care obiectivele și politicile Planului SET sunt transpuse în context național

iii.

Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii

SECȚIUNEA B: BAZA ANALITICĂ ( 20 )

4. SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PROGNOZE ÎN CONTEXTUL POLITICILOR ȘI MĂSURILOR EXISTENTE ( 21 ), ( 22 )

4.1. Evoluția prognozată a principalilor factori exogeni care influențează sistemul energetic și evoluțiile emisiilor de GES

Previziuni macroeconomice (PIB și creșterea populației)

ii.

Modificări sectoriale care sunt preconizate să aibă un impact asupra sistemului energetic și a emisiilor de GES

iii.

Tendințele energetice globale, prețurile combustibililor fosili la nivel internațional, prețul dioxidului de carbon în cadrul EU ETS

iv.

Evoluții ale costului tehnologiilor

4.2. Dimensiunea „decarbonizare”

4.2.1. Emisii și absorbții de GES

Tendințe în ceea ce privește emisiile și absorbțiile actuale de GES în sectoarele EU ETS, al partajării eforturilor și al LULUCF și în diferite sectoare energetice

ii.

Prognoze referitoare la evoluțiile sectoriale în contextul politicilor și măsurilor naționale și ale Uniunii existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

4.2.2. Energie din surse regenerabile

Ponderea actuală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie și în diferite sectoare (încălzire și răcire, energie electrică și transporturi), precum și per tehnologie în fiecare dintre aceste sectoare

ii.

Prognoze orientative referitoare la evoluția în contextul politicilor existente pentru anul 2030 (cu o perspectivă pentru anul 2040)

4.3. Dimensiunea „eficiență energetică”

Consumul actual de energie primară și finală în cadrul economiei și per sector (inclusiv industrie, rezidențial, servicii și transporturi)

ii.

Potențialul actual de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii și răcirii centralizate eficiente ( 23 )

iii.

Prognoze care țin seama de politicile, măsurile și programele existente în materie de eficiență energetică descrise la punctul 1.2. subpunctul (ii) pentru consumul de energie primară și finală, pentru fiecare sector în parte, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030) ( 24 )

iv.

Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor ale cerințelor minime de performanță energetică rezultate din calculele naționale, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2010/31/UE

4.4. Dimensiunea „securitate energetică”

Mixul energetic actual, resursele interne de energie, dependența de importuri, inclusiv riscurile relevante

ii.

Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

4.5. Dimensiunea „piața internă a energiei”

4.5.1. Interconectivitatea rețelelor electrice

Nivelul actual de interconectare și principalele interconexiuni ( 25 )

ii.

Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea interconexiunilor (inclusiv pentru anul 2030) ( 26 )

4.5.2. Infrastructura de transport al energiei

Caracteristicile esențiale ale infrastructurii de transport existente pentru energia electrică și gaz ( 27 )

ii.

Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea rețelelor cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030) ( 28 )

4.5.3. Piețele energiei electrice și gazului, prețurile la energie

Situația actuală a piețelor energiei electrice și gazului, inclusiv prețurile la energie

ii.

Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

4.6. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”

Situația actuală a sectorului tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon și, în măsura în care este posibil, poziția acestuia pe piața mondială (această analiză se va realiza la nivelul Uniunii sau la nivel mondial)

ii.

Nivelul actual al cheltuielilor publice și, dacă sunt disponibile, al celor private pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, numărul actual de brevete și numărul actual de cercetători

iii.

Defalcarea elementelor prețului curent care formează principalele trei componente ale prețului (energie, rețea, taxe/impozite)

iv.

Descrierea subvențiilor pentru energie, inclusiv pentru combustibilii fosili

5. EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR ȘI MĂSURILOR PLANIFICATE ( 29 )

5.1. Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3 referitoare la sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de GES, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente (conform descrierii din secțiunea 4).

Prognoze referitoare la evoluția sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de GES, precum și, dacă este relevant, a emisiilor de poluanți atmosferici în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 în temeiul politicilor și măsurilor planificate, cel puțin până la zece ani după perioada vizată de plan (inclusiv pentru ultimul an al perioadei vizate de plan), inclusiv politici și măsuri relevante ale Uniunii.

ii.

Evaluarea interacțiunilor între politici (între politicile și măsurile existente și planificate în cadrul unei dimensiuni de politică și între politicile și măsurile existente și cele planificate din diferite dimensiuni), cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, în special pentru a permite o înțelegere solidă a impactului politicilor în materie de eficiență energetică/ de economisire a energiei asupra dimensionării sistemului energetic și pentru a reduce riscul de investiții irecuperabile în ceea ce privește aprovizionarea cu energie

iii.

Evaluarea interacțiunilor dintre politicile și măsurile existente și cele planificate, precum și a interacțiunilor dintre politicile și măsurile respective și măsurile de politică ale Uniunii privind clima și energia

5.2. Impactul la nivel macroeconomic și, în măsura în care este posibil, asupra sănătății, a mediului, a ocupării forței de muncă și a educației, a competențelor, precum și la nivel social, inclusiv aspectele referitoare la tranziția echitabilă (în ceea ce privește costurile și beneficiile, precum și rentabilitatea) ale politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente

5.3. Prezentarea generală a investițiilor necesare

fluxurile de investiții existente și ipotezele privind investițiile anticipate legate de politicile și măsurile planificate

ii.

factorii de risc sau barierele la nivelul sectorului sau al pieței în contextul național sau regional

iii.

analiza sprijinului sau a resurselor suplimentare din fonduri publice necesare remedierii lacunelor identificate la punctul (ii)

5.4. Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3 asupra altor state membre și asupra cooperării regionale, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente

Impactul asupra sistemului energetic din statele membre învecinate și din alte state membre din regiune, în măsura posibilului

ii.

Impactul asupra prețurilor la energie, a utilităților și a integrării pieței energiei

iii.

Dacă este cazul, impactul asupra cooperării regionale

▼M2

5.5. Contribuția politicilor și a măsurilor planificate la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119

▼B

Partea 2

Lista parametrilor și a variabilelor care trebuie raportate în secțiunea B a planurilor naționale ( 30 ) ( 31 ) ( 32 ) ( 33 )

Parametrii, variabilele, bilanțurile energetice și indicatorii care urmează trebuie raportați în secțiunea B „Baza analitică” a planurilor naționale, dacă sunt utilizați:

1. Parametri și variabile de ordin general

Populație [milioane]

PIB [milioane EUR]

Valoarea adăugată brută la nivel sectorial (inclusiv sectoarele industriale principale, sectorul construcțiilor, sectorul serviciilor și sectorul agriculturii) [milioane EUR]

Numărul de gospodării [mii]

Dimensiunea gospodăriilor [locuitori/gospodărie]

Venitul disponibil al gospodăriilor [EUR]

Numărul de călători-kilometri: toate modurile, și anume defalcate în transport rutier (separat pentru automobile și autobuze/autocare, dacă este posibil), feroviar, aerian și navigație internă (în cazurile în care este relevant) [milioane călători-km]

Tone-kilometri în transportul de marfă: toate modurile, cu excepția transporturilor maritime internaționale, și anume defalcate în transport rutier, feroviar, aerian și navigație internă (căi navigabile interioare și transport maritim național) [milioane t-km]

Prețurile de import pentru petrol, gaz și cărbune la nivel internațional [EUR/GJ sau EUR/tep] pe baza recomandărilor Comisiei

10.

Prețul dioxidului de carbon în cadrul EU ETS [EUR/EUA] pe baza recomandărilor Comisiei

11.

Ipoteze privind cursul de schimb în EUR și în USD (dacă este cazul) [EUR/monedă și USD/monedă]

12.

Numărul de grade-zile pentru încălzire (Heating Degree Days – HDD)

13.

Numărul de grade-zile pentru răcire (Cooling Degree Days – CDD)

14.

Ipotezele de cost al tehnologiei utilizate în cadrul modelării, pentru principalele tehnologii relevante

2. Indicatori și bilanțuri energetice

2.1. Aprovizionarea cu energie

Producția internă pe tip de combustibil (toate produsele energetice care sunt produse în cantități semnificative) [ktep]

Importuri nete pe tip de combustibil (inclusiv energie electrică și separat pe importuri nete din interiorul și din afara UE) [ktep]

Dependența de importuri din țări terțe [%]

Principalele surse (țări) de import pentru principalii vectori energetici (inclusiv gaz și energie electrică)

Consumul intern brut pe sursă de tip de combustibil (inclusiv combustibili solizi, toate produsele energetice: cărbune, țiței și produse petroliere, gaz natural, energie nucleară, energie electrică, energie termică derivată, energie din surse regenerabile, deșeuri) [ktep]

2.2. Energie electrică și energie termică

Producția brută de energie electrică [GWh]

Producția brută de energie electrică per combustibil (toate produsele energetice) [GWh]

Ponderea cogenerării de energie termică și de energie electrică în totalul producției de energie electrică și de energie termică [%]

Capacitatea de producție a energiei electrice per sursă, inclusiv dezafectări și noi investiții [MW]

Producerea de energie termică de către centralele termice

Producerea de energie termică de către centralele de cogenerare, inclusiv căldura reziduală industrială

Capacitățile de interconectare transfrontaliere pentru gaz și pentru energie electrică [definiție pentru energia electrică în concordanță cu rezultatele discuțiilor aflate în curs pe baza obiectivului de interconectare de 15 %] și ratele lor de utilizare prognozate

2.3. Sectorul transformării

Intrări de combustibil pentru producerea de energie termică (inclusiv combustibili solizi, petrol, gaz) [ktep]

Intrări de combustibil pentru alte procese de conversie [ktep]

2.4. Consumul de energie

Consumul de energie primară și finală [ktep]

Consumul de energie finală per sector [inclusiv industrial, rezidențial, terțiar, al agriculturii și al transporturilor (defalcat între transportul de călători și cel de marfă, dacă sunt disponibile date)] [ktep]

Consumul de energie finală per combustibil (toate produsele energetice) [ktep]

Consumul neenergetic final [ktep]

Intensitatea energetică primară la nivelul economiei în ansamblu (consumul de energie primară per PIB [tep/EUR])

Intensitatea energetică finală per sector [inclusiv industrial, rezidențial, terțiar și al transporturilor (defalcat între transportul de călători și cel de marfă, dacă sunt disponibile date)]

2.5. Prețuri

Prețurile la energie electrică pe tip de sector utilizator (rezidențial, industrial, terțiar)

Prețurile cu amănuntul ale combustibililor la nivel național (inclusiv impozitele, pe sursă și pe sector) [EUR/ktep]

2.6. Investiții

Costurile investițiilor în sectoarele transformării, furnizării, transportului și distribuției energiei

2.7. Surse regenerabile

Consumul final brut de energie din surse regenerabile și ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și per sector (energie electrică, încălzire și răcire, transporturi) și per tehnologie

Producția de energie electrică și de energie termică din surse regenerabile în clădiri; aceasta trebuie să includă, dacă sunt disponibile, date dezagregate cu privire la energia produsă, consumată și introdusă în rețea de sistemele solare fotovoltaice, sistemele termice solare, biomasă, pompele de căldură, sistemele geotermale, precum și de toate celelalte sisteme descentralizate de energie din surse regenerabile

După caz, alte traiectorii naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (ponderea biocombustibililor avansați și de origine alimentară, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, precum și energia din surse regenerabile produsă de orașe și de comunități de energie din surse regenerabile.

3. Indicatori privind emisiile și absorbțiile de GES

Emisiile de GES pe sector de politică (EU ETS, partajarea eforturilor și LULUCF)

Emisiile de GES pe sector IPCC și pe gaz (acolo unde este cazul, defalcate în EU ETS și sectoarele vizate de partajarea eforturilor) [tCO2eq]

Intensitatea emisiilor de dioxid de carbon la nivelul economiei în ansamblu [tCO2eq/PIB]

Indicatori privind emisiile de CO2

(a)

Intensitatea GES la nivelul producției interne de energie electrică și energie termică [tCO2eq/MWh]

(b)

Intensitatea GES la nivelul consumului de energie finală per sector [tCO2eq/tep]

Parametri privind alte emisii decât cele de CO2

(a)

Zootehnie: vaci de lapte [1 000 de capete], alte bovine în afara vacilor de lapte [1 000 de capete], ovine [1 000 de capete], porcine [1 000 de capete], păsări de curte [1 000 de capete]

(b)

Aportul de azot rezultat din aplicarea de îngrășăminte sintetice [kt azot]

(c)

Aportul de azot rezultat din aplicarea de dejecții animaliere [kt azot]

(d)

Azotul fixat prin culturi fixatoare de azot [kt azot]

(e)

Azotul din reziduurile de culturi agricole care rămân în sol [kt azot]

(f)

Suprafața de soluri organice cultivate [hectare]

(g)

Generarea de deșeuri municipale solide (DMS)

(h)

Deșeurile municipale solide (DMS) care ajung în depozitele de deșeuri

(i)

Procentul de CH4 recuperat din cantitatea totală de CH4 generată de depozitele de deșeuri [%]

ANEXA II

CONTRIBUȚIILE NAȚIONALE LA PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE ÎN CONSUMUL FINAL BRUT DE ENERGIE DIN 2030

1. Următoarea formulă orientativă reprezintă criteriile obiective menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (e) punctele (i)-(v), fiecare exprimat în puncte procentuale:

(a)

obiectivul național obligatoriu al statului membru pentru 2020 stabilit în coloana a treia a tabelului din anexa I la Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

o contribuție forfetară (Cforfetar);

(c)

o contribuție bazată pe PIB-ul pe cap de locuitor (CPIB);

(d)

o contribuție bazată pe potențial (Cpotențial);

(e)

o contribuție care reflectă nivelul de interconectare al statului membru (Cinterco).

2. Cforfetar este același pentru fiecare stat membru în parte. Cforfetar al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.

3. CPIB se alocă între statele membre pe baza indicelui Eurostat privind PIB-ul pe cap de locuitor raportat la media Uniunii în perioada 2013-2017, exprimat ca standard al puterii de cumpărare, unde indicele pentru fiecare stat membru în parte este limitat la 150 % din media Uniunii. CPIB al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.

4. Cpotențial se alocă între statele membre pe baza diferenței dintre ponderea SRE a unui stat membru în 2030 astfel cum este indicată în scenariul PRIMES și obiectivul său obligatoriu pentru 2020. Cpotențial al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.

5. CInterco se alocă între statele membre pe baza unui indice al cotei de interconectare electrică raportat la media Uniunii în 2017, măsurat în ceea ce privește puterea de transfer netă în raport cu puterea totală instalată, unde indicele cotei de interconectare pentru fiecare stat membru în parte este limitat la 150 % din media Uniunii. CInterco al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 10 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.

ANEXA III

NOTIFICAREA MĂSURILOR ȘI A METODOLOGIILOR STATELOR MEMBRE PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A ARTICOLULUI 7 DIN DIRECTIVA 2012/27/UE

Statele membre notifică Comisiei metodologia lor detaliată propusă în conformitate cu punctul 5 din anexa V la Directiva 2012/27/UE pentru operarea schemelor de obligații în materie de eficiență energetică și a măsurilor de politică alternative menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) din directiva respectivă.

1. Calcularea nivelului cerinței de economisire a energiei care trebuie îndeplinit pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, arătând modul în care sunt luate în considerare următoarele elemente:

(a)

consumul anual de energie finală, calculat ca medie pe perioada cea mai recentă de trei ani care precedă data de 1 ianuarie 2019 [în ktep];

(b)

cantitatea totală cumulată de economii de energie la nivelul utilizării finale care trebuie realizate [în ktep], în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2012/27/UE;

(c)

datele utilizate la calculul consumului de energie finală și sursele acestor date, inclusiv justificarea utilizării surselor statistice alternative și a oricăror diferențe dintre cantitățile rezultate (dacă se folosesc alte surse decât Eurostat);

2. Statele membre care decid să utilizeze oricare dintre posibilitățile prevăzute la articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2012/27/UE notifică și calculul nivelului cerinței de economisire a energiei care trebuie atins pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, arătând modul în care sunt luate în considerare și următoarele elemente:

(a)

rata lor anuală de economisire;

(b)

baza lor de calcul și energia utilizată în transporturi, în total sau parțial, care a fost exclusă din calcul [în ktep];

(c)

cantitatea calculată cumulată de economii de energie pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030 [înainte de aplicarea opțiunilor menționate la articolul 7 alineatul (4) literele (b)-(g) din Directiva 2012/27/UE] [în ktep];

(d)

aplicarea opțiunilor menționate la articolul 7 alineatul (4) literele (b)-(g) din Directiva 2012/27/UE:

(i)

consumul de energie finală utilizată în activitățile industriale [în ktep] enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, care a fost exclus din calcul în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (b) din Directiva 2012/27/UE;

(ii)

cantitatea economiilor de energie [în ktep] realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura de încălzire și răcire centralizată eficientă, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2012/27/UE;

(iii)

cantitatea economiilor de energie [în ktep] rezultate din acțiuni individuale nou puse în aplicare începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (d) din Directiva 2012/27/UE;

(iv)

cantitatea economiilor de energie [în ktep] care decurg din măsurile de politică, cu condiția să se poată demonstra că aceste măsuri de politică au drept rezultat acțiuni individuale efectuate după 1 ianuarie 2018 și până la 31 decembrie 2020, care asigură economii după 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (e) din Directiva 2012/27/UE;

(v)

cantitatea energiei produse [în ktep] pe sau în clădirile pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică ce promovează instalarea de noi tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (f) din Directiva 2012/27/UE;

(vi)

cantitatea de economii de energie [în ktep] care depășesc cantitatea cumulată de economii de energie obligatorii pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, pe care statele membre o iau în calcul pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (g) din Directiva 2012/27/UE;

(e)

cantitatea cumulată totală de economii de energie [după aplicarea opțiunilor menționate la articolul 7 alineatul (4) literele (b)-(g) din Directiva 2012/27/UE].

3. Măsuri de politică în vederea îndeplinirii cerinței de economisire menționate la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE:

3.1. Schemele de obligații în materie de eficiență energetică menționate la articolul 7a din Directiva 2012/27/UE:

(a)

descrierea schemei de obligații în materie de eficiență energetică;

(b)

cantitatea cumulată și anuală preconizată a economiilor și durata perioadei (perioadelor) de obligație;

(c)

părțile obligate și responsabilitățile acestora;

(d)

sectoarele țintă;

(e)

acțiunile eligibile prevăzute în cadrul măsurii;

(f)

informații cu privire la aplicarea următoarelor dispoziții din Directiva 2012/27/UE:

(i)

dacă este cazul, acțiuni specifice, ponderea economiilor care trebuie realizate în gospodăriile afectate de sărăcia energetică, în conformitate cu articolul 7 alineatul (11);

(ii)

economiile realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe în conformitate cu articolul 7a alineatul (6) litera (a);

(iii)

„constituirea de rezerve și împrumuturile” în conformitate cu articolul 7a alineatul (6) litera (b);

(g)

după caz, informații privind tranzacționarea economiilor de energie.

3.2 Măsurile alternative menționate la articolul 7b și la articolul 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE (cu excepția impozitării):

(a)

tipul de măsură de politică;

(b)

scurtă descriere a măsurii de politică, inclusiv caracteristicile de concepție, pentru fiecare măsură de politică notificată;

(c)

cantitatea totală cumulată și anuală preconizată a economiilor pentru fiecare măsură și/sau cantitatea de economii de energie în raport cu orice perioade intermediare;

(d)

autoritățile publice responsabile cu punerea în aplicare, părțile participante sau părțile mandatate și responsabilitățile acestora în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii sau a măsurilor de politică;

(e)

sectoarele țintă;

(f)

acțiunile eligibile prevăzute în cadrul măsurii;

(g)

dacă este cazul, măsuri de politică sau acțiuni individuale specifice care vizează sărăcia energetică.

3.3 Informații cu privire la măsurile de impozitare:

(a)

scurtă descriere a măsurii de impozitare;

(b)

durata măsurii de impozitare;

(c)

autoritatea publică de punere în aplicare;

(d)

cantitatea cumulată și anuală preconizată a economiilor pentru fiecare măsură;

(e)

sectoarele-țintă și segmentul de contribuabili;

(f)

metodologia de calcul, inclusiv ce elasticități ale prețurilor sunt utilizate și cum au fost stabilite, în conformitate cu punctul 4 din anexa V la Directiva 2012/27/UE.

4. Metodologia de calcul pentru măsurile notificate în temeiul articolelor 7a și 7b și a articolului 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE (cu excepția măsurilor de impozitare):

(a)

metodele de măsurare utilizate, menționate în punctul 1 din anexa V la Directiva 2012/27/UE;

(b)

metoda de exprimare a economiilor de energie (economiile de energie primară sau finală);

(c)

duratele de viață ale măsurilor, rata de scădere a economiilor în timp și abordarea utilizată pentru a ține seama de durata de viață a economiilor;

(d)

scurtă descriere a metodologiei de calcul, inclusiv a modului în care se asigură adiționalitatea și importanța economiilor și ce metodologii și criterii de referință sunt folosite pentru economiile preconizate și gradate;

(e)

informații cu privire la modul în care sunt abordate posibilele suprapuneri între măsuri și acțiunile individuale pentru a se evita dubla contorizare a economiilor de energie;

(f)

după caz, variațiile climatice și abordarea utilizată.

5. Monitorizare și verificare

(a)

scurtă descriere a sistemului de monitorizare și de verificare și a procesului de verificare;

(b)

autoritatea publică de punere în aplicare și principalele responsabilități ale acesteia în ceea ce privește sistemul de monitorizare și de verificare în legătură cu schema de obligații în materie de eficiență energetică sau măsurile alternative;

(c)

independența monitorizării și a verificării față de părțile obligate, participante sau mandatate;

(d)

o parte semnificativă din punct de vedere statistic a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, precum și proporțiile și criteriile utilizate pentru a defini și a selecta un eșantion reprezentativ;

(e)

obligațiile de raportare ale părților obligate (economiile de energie realizate de fiecare parte obligată sau de fiecare subcategorie de părți obligate, precum și economiile totale realizate în cadrul schemei);

(f)

publicarea economiilor de energie realizate (în fiecare an) în cadrul schemei de obligații în materie de eficiență energetică și al măsurilor alternative;

(g)

informații despre dreptul statelor membre privind sancțiunile care trebuie aplicate în caz de neconformitate;

(h)

informații privind măsurile de politică prevăzute în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare.

ANEXA IV

CADRUL GENERAL PENTRU STRATEGIILE PE TERMEN LUNG

1. PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIILOR

1.1.

Rezumat

1.2.	Contextul juridic și contextul politicii

1.3.	Consultarea publică

2. CONȚINUT

2.1. REDUCERILE TOTALE ALE EMISIILOR DE GES ȘI SPORIREA ABSORBȚIILOR DE CĂTRE ABSORBANȚI

2.1.1.

Reducerile preconizate ale emisiilor și sporirea absorbțiilor până în 2050

2.1.2.

Obiectivul național pentru 2030 și, dacă există, după 2030 și etapele orientative pentru 2040 și 2050

2.1.3.

Politici și măsuri de adaptare

2.2. ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE

2.2.1

În măsura în care este fezabil, ponderea estimată probabilă a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală până în 2050

2.3. EFICIENȚA ENERGETICĂ

2.3.1.

În măsura în care este fezabil, consumul estimat probabil de energie până în 2050

2.4. CONȚINUT LEGAT ÎN MOD SPECIFIC DE SECTOR

2.4.1. Sistemul energetic

2.4.1.1.

Traiectoria sau intervalul vizat sau probabil al emisiilor în viitor

2.4.1.2.

Descrierea generală a principalilor factori care contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice, a flexibilității cererii și a consumului de energie, precum și evoluția acestora din 2021 și ulterior

2.4.2. Industria

2.4.2.1.

Reducerile preconizate ale emisiilor în funcție de sector și cererea preconizată de energie

2.4.2.2.

Viziunea de ansamblu asupra politicilor, măsurilor și planurilor existente pentru decarbonizare, descrise la partea 1 secțiunea A punctul 2.1 din anexa I

2.4.3. Transport

2.4.3.1.

Emisiile și sursele de energie preconizate, defalcate în funcție de tipul de transport (de exemplu transportul cu autoturisme și camionete, transportul rutier cu vehicule grele, transportul maritim, transportul aerian, transportul feroviar)

2.4.3.2.

Opțiunile în materie de decarbonizare

2.4.4. Agricultura și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF)

2.4.4.1.

În măsura în care este fezabil, emisiile preconizate defalcat pe surse și pe fiecare tip de GES

2.4.4.2.

Opțiunile de reducere a emisiilor avute în vedere

2.4.4.3.

Legăturile cu politicile agricole și de dezvoltare rurală

3. FINANȚARE

3.1.	Estimări privind investițiile necesare

3.2.	Politicile și măsurile privind activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare conexe

4. EVALUAREA DE IMPACT A ASPECTELOR SOCIOECONOMICE

5. ANEXE (dacă este necesar)

5.1.	Detalii privind modelarea (inclusiv ipotezele) și/sau analize, indicatori etc.

ANEXA V

INFORMAȚII PRIVIND INVENTARELE DE GES

Partea 1

Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 26 alineatul (3):

(a)

emisiile antropice de GES enumerate în partea 2 din prezenta anexă și emisiile antropice de GES menționate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842 pentru anul X-2;

(b)

datele cu privire la emisiile antropice de monoxid de carbon (CO), de dioxid de sulf (SO2), de oxizi de azot (NOx) și de compuși organici volatili, consecvente cu datele raportate deja în temeiul articolului 8 din Directiva (UE) 2016/2284 pentru anul X-2;

(c)

emisiile antropice de GES în funcție de surse și absorbțiile de CO2 în funcție de absorbanții care rezultă din LULUCF, pentru anul X-2, în conformitate cu metodologiile specificate în partea 3 din prezenta anexă. Aceste date trebuie să fie de asemenea relevante pentru raportul de conformitate în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/841;

(d)

orice modificări ale informațiilor menționate la literele (a), (b) și (c) referitoare la anii cuprinși între anul sau perioada de referință relevantă și anul X-3, indicând motivele respectivelor modificări;

(e)

informații privind indicatorii, conform celor stabilite în partea 4 din prezenta anexă, pentru anul X-2;

(f)

informații sintetizate privind transferurile încheiate în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2018/842 și al articolelor 12 și 13 din Regulamentul (UE) 2018/841, pentru anul X-1;

(g)

informații cu privire la măsurile luate în vederea îmbunătățirii estimărilor referitoare la inventare, în special în domenii de inventar care au făcut obiectul unor modificări sau recomandări în urma evaluărilor de către experți;

(h)

alocarea reală sau estimată a emisiilor verificate raportate de operatorii de instalații în temeiul Directivei 2003/87/CE către categoriile de surse din inventarul național al GES și raportul dintre aceste emisii verificate și totalul emisiilor de GES raportate în cadrul respectivelor categorii de surse, pentru anul X-2;

(i)

în cazurile în care este relevant, rezultatele verificărilor efectuate în ceea ce privește consecvența emisiilor raportate în inventarele de GES, pentru anul X-2, cu emisiile verificate raportate în temeiul Directivei 2003/87/CE;

(j)

în cazurile în care este relevant, rezultatele verificărilor efectuate în ceea ce privește consecvența datelor folosite pentru estimarea emisiilor în pregătirea inventarelor de GES, pentru anul X-2, cu:

(i)

datele folosite la întocmirea inventarelor de poluanți atmosferici în temeiul Directivei (UE) 2016/2284;

(ii)

datele raportate în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 și al anexei VII la respectivul regulament;

(iii)

datele privind energia raportate în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 și al anexei B la respectivul regulament;

(k)

o descriere a modificărilor aduse sistemului național de inventariere, dacă există;

(l)

o descriere a modificărilor aduse registrului național, dacă există;

(m)

informații cu privire la planurile de asigurare a calității și de control al calității, o evaluare generală a gradului de incertitudine, o evaluare generală a gradului de exhaustivitate și orice alte elemente ale raportului privind inventarul național al GES necesare pentru pregătirea raportului privind inventarul GES la nivelul Uniunii;

▼M4

(n)

informații cu privire la:

(i)

intențiile statului membru de a utiliza mecanismele de flexibilitate menționate la articolul 5 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE) 2018/842, inclusiv, dacă este posibil, informații privind cantitățile, tipul de transfer și gama de prețuri estimată;

(ii)

utilizarea veniturilor menționate la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/842;

(iii)

intențiile statului membru de a utiliza mecanismul de flexibilitate menționat la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.

▼B

Un stat membru poate solicita să îi fie acordată de către Comisie o derogare de la primul paragraf litera (c) pentru a aplica o metodologie diferită de cea specificată în partea 3 din prezenta anexă, în cazul în care îmbunătățirea necesară a metodologiei nu poate fi realizată în timp util pentru a fi luată în considerare la inventarele GES pentru perioada 2021-2030 sau în cazul în care costul îmbunătățirii metodologiei ar fi disproporționat de mare în raport cu beneficiile aduse de aplicarea unei astfel de metodologii în vederea îmbunătățirii contabilizării emisiilor și absorbțiilor din cauza importanței reduse a emisiilor și a absorbțiilor din rezervoarele de carbon în cauză. Statele membre care doresc să beneficieze de această derogare transmit Comisiei o cerere motivată până la 31 decembrie 2020, indicând termenul până la care ar putea fi pusă în aplicare îmbunătățirea metodologiei, sau metodologia alternativă propusă, sau ambele, precum și o evaluare a impactului potențial asupra exactității contabilizării. Comisia poate solicita transmiterea de informații suplimentare într-un termen rezonabil specificat. În cazul în care Comisia consideră că cererea este întemeiată, aceasta acordă derogarea. În cazul în care Comisia respinge cererea, aceasta își motivează decizia.

Partea 2

GES vizate sunt:

Dioxidul de carbon (CO2)

Metanul (CH4)

Oxidul de azot (N2O)

Hexafluorura de sulf (SF6)

Trifluorura de azot (NF3)

Hidrofluorocarburi (HFC-uri):

—

HFC-23 CHF3

—

HFC-32 CH2F2

—

HFC-41 CH3F

—

HFC-125 CHF2CF3

—

HFC-134 CHF2CHF2

—

HFC-134a CH2FCF3

—

HFC-143 CH2FCHF2

—

HFC-143a CH3CF3

—

HFC-152 CH2FCH2F

—

HFC-152a CH3CHF2

—

HFC-161 CH3CH2F

—

HFC-227ea CF3CHFCF3

—

HFC-236cb CF3CF2CH2F

—

HFC-236ea CF3CHFCHF2

—

HFC-236fa CF3CH2CF3

—

HFC-245fa CHF2CH2CF3

—

HFC-245ca CH2FCF2CHF2

—

HFC-365mfc CH3CF2CH2CF3

—

HFC-43-10mee CF3CHFCHFCF2CF3 sau (C5H2F10)

Perfluorocarburi (PFC-uri):

—

PFC-14, Perfluorometan, CF4

—

PFC-116, Perfluoroetan, C2F6

—

PFC-218, Perfluoropropan, C3F8

—

PFC-318, Perfluorociclobutan, c-C4F8

—

Perfluorociclopropan c-C3F6

—

PFC-3-1-10, Perfluorobutan, C4F10

—

PFC-4-1-12, Perfluoropentan, C5F12

—

PFC-5-1-14, Perfluorohexan, C6F14

—

PFC-9-1-18, C10F18

▼M3

Partea 3

Metodologii pentru monitorizarea și raportarea în sectorul LULUCF

Pentru monitorizarea și raportarea în sectorul LULUCF, statele membre utilizează date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES. Comisia oferă sprijin și asistență adecvate statelor membre pentru a asigura coerența și transparența datelor colectate. Statele membre sunt încurajate să exploreze sinergiile și oportunitățile de consolidare a raportării cu alte domenii de politică relevante și să depună eforturi pentru a realiza inventare ale gazelor cu efect de seră care să permită interoperabilitatea cu bazele de date electronice și cu sistemele de informații geografice relevante, inclusiv:

(a)

un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor pe terenuri cu stocuri mari de carbon, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul protecției, definit ca teren care se încadrează în una sau mai multe dintre următoarele categorii:

—

terenuri bogate în biodiversitate, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001;

—

siturile de importanță comunitară adoptate și ariile speciale de conservare desemnate în conformitate cu articolul 4 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului ( 34 ) și unitățile terestre din afara celor care fac obiectul măsurilor de protecție și de conservare în temeiul articolului 6 alineatele (1) și (2) din directiva respectivă în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;

—

ariile de reproducere și de odihnă ale speciilor enumerate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE care fac obiectul măsurilor de protecție prevăzute la articolul 12 din directiva respectivă;

—

habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se găsesc în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care contribuie la atingerea unui stadiu corespunzător de conservare a habitatelor și speciilor respective în temeiul articolului 2 din directiva respectivă sau care pot face obiectul unor măsuri preventive și de remediere în temeiul Directivei 2004/35/CE ( 35 );

—

ariile de protecție specială clasificate în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 36 ) și unitățile de teren din afara celor care fac obiectul unor măsuri de protecție și de conservare în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE și al articolului 6 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;

—

unitățile de teren care fac obiectul unor măsuri de conservare a păsărilor declarate ca nefiind în stare de siguranță în temeiul articolului 12 din Directiva 2009/147/CE pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 4 alineatul (4) a doua teză din directiva respectivă de a depune eforturi pentru a evita poluarea sau deteriorarea habitatelor sau pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 3 din directiva respectivă de a conserva și menține o diversitate și o suprafață pentru habitate suficientă pentru speciile de păsări;

—

orice alte habitate pe care statul membru le desemnează în scopuri echivalente cu cele prevăzute în Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE;

—

unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru protejarea și asigurarea nedeteriorării stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 37 );

—

zonele inundabile naturale sau zonele de retenție a apelor din inundații protejate de statele membre în ceea ce privește gestionarea riscului de inundații în temeiul Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 38 );

—

zonele protejate desemnate de statele membre în vederea atingerii obiectivelor privind zonele protejate;

(c)

un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul refacerii, definit ca teren care se încadrează în una sau mai multe dintre următoarele categorii:

—

siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare și ariile de protecție specială, astfel cum sunt descrise la litera (b), împreună cu unitățile de teren din afara acelora care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere sau măsuri compensatorii care vizează îndeplinirea obiectivelor de conservare a siturilor;

—

habitatele speciilor de păsări sălbatice menționate la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2009/147/CE sau enumerate în anexa I la aceasta, care se găsesc în afara ariilor de protecție specială și care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere în sensul Directivei 2009/147/CE;

—

habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la directiva menționată care se află în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care sunt identificate ca necesitând măsuri de refacere în scopul atingerii unui stadiu corespunzător de conservare în temeiul Directivei 92/43/CEE sau identificate ca necesitând măsuri de remediere în sensul articolului 6 din Directiva 2004/35/CE;

—

zonele identificate ca având nevoie de refacere sau cele care fac obiectul unor măsuri pentru asigurarea nedeteriorării în cadrul unui plan de refacere a naturii aplicabil într-un stat membru;

—

unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru readucerea la o stare ecologică bună a corpurilor de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE sau al măsurilor necesare pentru readucerea corpurilor respective la o stare ecologică foarte bună, în cazul în care legea impune acest lucru;

—

unitățile de teren care fac obiectul măsurilor pentru recrearea și refacerea zonelor umede, astfel cum se menționează în partea B punctul (vii) din anexa VI la Directiva 2000/60/CE;

—

zonele care necesită refacerea ecosistemelor astfel încât să se obțină o stare bună a ecosistemului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului ( 39 );

(d)

un sistem de monitorizare a următoarelor unități privind destinația terenurilor cu risc climatic ridicat:

—

zonele care fac obiectul compensării în temeiul articolului 13b alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) 2018/841;

—

zonele menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2007/60/CE;

—

domeniile identificate în strategia națională de adaptare a statelor membre cu riscuri naturale și provocate de om ridicate, care fac obiectul unor măsuri de reducere a riscurilor de dezastre legate de schimbările climatice;

(e)

un sistem de monitorizare a stocurilor de carbon din sol, utilizând, printre altele, seturile de date anuale furnizate de Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor (LUCAS).

Inventarul gazelor cu efect de seră trebuie să permită schimbul și integrarea de date între bazele de date electronice și sistemele de informații geografice, pentru a facilita comparabilitatea și accesibilitatea publică a acestora.

Pentru perioada 2021-2025, statele membre utilizează cel puțin metodologii de nivel 1 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale GES, cu excepția unui rezervor de carbon care reprezintă cel puțin 25 % din emisiile sau absorbțiile dintr-o categorie de surse sau de absorbanți ce constituie o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total de GES al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, tendința înregistrată la nivelul emisiilor și al absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de destinație a terenurilor, caz în care sunt utilizate cel puțin metodologiile de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES.

Începând cu prezentarea inventarului gazelor cu efect de seră din 2028, statele membre utilizează cel puțin metodologiile de nivelul 2 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale de GES, în timp ce statele membre, cât mai curând posibil și cel târziu începând cu prezentarea inventarului gazelor cu efect de seră din 2030, aplică metodologia de nivelul 3, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon care se încadrează în zone cu stocuri mari de unități privind destinația terenurilor menționate la litera (a), în zone cu unități privind destinația terenurilor aflate sub protecție sau în curs de refacere menționate la literele (b) și (c) și în zone cu unități privind destinația terenurilor cu risc climatic viitor ridicat, menționate la litera (d).

În pofida paragrafului anterior, în cazul în care o zonă din oricare dintre categoriile enumerate la literele (a)-(d) reprezintă mai puțin de 1 % din suprafața de teren gestionat raportată de statul membru, statele membre utilizează cel puțin metodologiile de nivelul 2 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES.

▼B

Partea 4

Indicatori de inventar

Denumirea indicatorului	Indicator
TRANSFORMARE B0	Emisii specifice de CO2 ale centralelor electrice publice și ale autoproducătorilor, t/TJ Emisiile de CO2 generate de centralele termice publice și ale autoproducătorilor, kt împărțite la toate produsele — producția centralelor termice publice și ale autoproducătorilor, PJ
TRANSFORMARE E0	Emisii specifice de CO2 ale centralelor autoproducătorilor, t/TJ Emisiile de CO2 generate de autoproducători, kt împărțite la toate produsele, producția centralelor termice ale autoproducătorilor, PJ
INDUSTRIE A1.1	Intensitatea totală a emisiilor de CO2 – industria siderurgică, t/milioane EUR Emisiile totale de CO2 din industria siderurgică, kt împărțite la valoarea adăugată brută – industria siderurgică
INDUSTRIE A1.2	Intensitatea emisiilor de CO2 legate de energie — industria chimică, t/milioane EUR Emisiile de CO2 legate de energie din industria chimică, kt împărțite la valoarea adăugată brută – industria chimică
INDUSTRIE A1.3	Intensitatea emisiilor de CO2 legate de energie — industria sticlei, a ceramicii și a materialelor de construcții, t/milioane EUR Emisiile de CO2 legate de energie din industria sticlei, a ceramicii și a materialelor de construcții, kt împărțite la valoarea adăugată brută – industria sticlei, a ceramicii și a materialelor de construcții
INDUSTRIE A1.4	Intensitatea emisiilor de CO2 legate de energie — industria alimentară, a băuturilor și a tutunului, t/milioane EUR Emisiile de CO2 legate de energie din industria alimentară, a băuturilor și a tutunului, kt împărțite la valoarea adăugată brută – industria alimentară, a băuturilor și a tutunului, milioane EUR (EC95)
INDUSTRIE A1.5	Intensitatea emisiilor de CO2 legate de energie — industria hârtiei și industria poligrafică, t/milioane EUR, Emisiile de CO2 legate de energie din industria hârtiei și din industria poligrafică, kt - valoare adăugată brută — industria hârtiei și industria poligrafică, milioane EUR (EC95)
GOSPODĂRII A0	Emisiile specifice de CO2 ale gospodăriilor provenite din încălzirea spațiilor, t/m2 Emisiile de CO2 ale gospodăriilor provenite din încălzirea spațiilor, împărțite la suprafața locuințelor ocupate permanent, milioane m2
SERVICII B0	Emisiile specifice de CO2 ale sectorului comercial și instituțional provenite din încălzirea spațiilor, kg/m2 Emisiile de CO2 provenite din încălzirea spațiilor în sectorul comercial și instituțional, kt împărțite la suprafața clădirilor de servicii, milioane m2
TRANSPORTURI B0	Emisiile specifice de CO2 legate de consumul de motorină al autoturismelor, g/100 km
TRANSPORTURI B0	Emisii specifice de CO2 legate de consumul de benzină al autoturismelor, g/100 km

ANEXA VI

INFORMAȚII PRIVIND POLITICILE ȘI MĂSURILE ÎN DOMENIUL EMISIILOR DE GES

Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 18:

(a)

o descriere a sistemului național de raportare privind politicile și măsurile, sau grupurile de măsuri, precum și de raportare a prognozelor referitoare la emisiile antropice de către surse și la absorbțiile de către absorbanți ale GES în temeiul articolului 39 alineatul (1) sau informații cu privire la orice modificare adusă sistemului respectiv dacă a fost deja prezentată o astfel de descriere;

(b)

actualizări relevante pentru strategiile pe termen lung menționate la articolul 15 și progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiilor respective;

(c)

informații cu privire la politicile și la măsurile sau grupurile de măsuri naționale, precum și cu privire la punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor sau grupurilor de măsuri ale Uniunii care limitează sau reduc emisiile de către surse ori sporesc gradul de absorbție de către absorbanți ale GES, prezentate sectorial și organizate pe gazele sau grupurile de gaze (HFC-uri și PFC-uri) enumerate în partea 2 din anexa V. Informațiile respective fac trimitere la politicile naționale sau ale Uniunii aplicabile și relevante și includ:

(i)

obiectivul politicii sau al măsurii și o scurtă descriere a politicii sau a măsurii;

(ii)

tipul de instrument de politică;

(iii)

stadiul punerii în aplicare a politicii sau a măsurii ori a grupului de măsuri;

(iv)

indicatori utilizați pentru monitorizarea și evaluarea progreselor în timp;

(v)

dacă sunt disponibile, estimări cantitative privind efectele asupra emisiilor de către surse și a absorbțiilor de către absorbanți ale GES, defalcate în:

—

rezultatele evaluărilor ex ante ale efectelor fiecărei politici și măsuri sau ale grupurilor de politici și măsuri în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice. Se furnizează estimări pentru o succesiune de patru ani viitori care se termină cu 0 sau cu 5, imediat următori anului de raportare, făcând distincție între emisiile de GES reglementate de Directiva 2003/87/CE, cele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 și cele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/841;

—

rezultatele evaluărilor ex post ale efectelor fiecărei politici și măsuri sau ale grupurilor de politici și măsuri în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, dacă sunt disponibile, făcând distincție între emisiile de GES reglementate de Directiva 2003/87/CE, cele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 și cele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/841;

(vi)

estimări disponibile privind costurile și beneficiile preconizate ale politicilor și măsurilor, precum și estimări privind costurile și beneficiile realizate ale politicilor și măsurilor;

(vii)

toate trimiterile existente la evaluările costurilor și efectelor politicilor și măsurilor naționale, la informațiile privind punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor Uniunii care limitează sau reduc emisiile de către surse sau sporesc absorbțiile de către absorbanți ale GES, precum și la rapoartele tehnice care stau la baza acestora;

▼M2

(viii)

o evaluare a contribuției politicii sau a măsurii la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 și la realizarea strategiei pe termen lung menționată la articolul 15 din prezentul regulament;

▼B

(d)

informații cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de măsuri naționale suplimentare planificate care sunt avute în vedere pentru limitarea emisiilor de GES dincolo de angajamentele statelor membre asumate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 și al Regulamentului (UE) 2018/841;

(e)

informații privind legăturile dintre diferitele politici și măsuri sau grupuri de măsuri raportate în temeiul literei (c) și modul în care aceste politici și măsuri sau grupuri de măsuri contribuie la diferite scenarii de prognoze.

ANEXA VII

INFORMAȚII REFERITOARE LA PROGNOZELE ÎN DOMENIUL EMISIILOR DE GES

Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 18:

(a)

prognozele fără măsuri, atunci când sunt disponibile, prognozele cu măsuri și, dacă sunt disponibile, prognozele cu măsuri suplimentare;

(b)

prognozele totale referitoare la GES și estimări separate privind emisiile de GES prognozate pentru sursele de emisii reglementate de Directiva 2003/87/CE și de Regulamentul (UE) 2018/842 și prognozele referitoare la emisii de către surse și la absorbții de către absorbanți în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841;

(c)

impactul politicilor și al măsurilor identificate în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (a). În cazul în care astfel de politici și măsuri nu sunt incluse, acest fapt trebuie menționat și explicat în mod clar;

(d)

rezultatele analizei de sensibilitate realizate pentru prognoze și informații cu privire la modelele și la parametrii utilizați;

(e)

toate trimiterile relevante la evaluarea și la rapoartele tehnice care stau la baza prognozelor menționate la articolul 18 alineatul (4).

ANEXA VIII

INFORMAȚII PRIVIND ACȚIUNILE NAȚIONALE DE ADAPTARE, SPRIJINUL FINANCIAR ȘI TEHNOLOGIC ACORDAT ȚĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE ȘI VENITURILE DIN LICITAȚII

Partea 1

Raportarea cu privire la acțiunile de adaptare

Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 19 alineatul (1):

(a)

principalele obiective și cadrul instituțional pentru adaptare;

(b)

prognozele referitoare la schimbările climatice, inclusiv condițiile meteorologice extreme, efectele schimbărilor climatice, evaluarea vulnerabilității și a riscurilor legate de schimbările climatice și principalele pericole climatice;

(c)

capacitatea de adaptare;

(d)

planurile și strategiile de adaptare;

(e)

cadrul de monitorizare și de evaluare;

(f)

progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare, inclusiv bunele practici și schimbările aduse guvernanței.

Partea 2

Raportarea cu privire la sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare

Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 19 alineatul (3):

(a)

informații privind sprijinul financiar angajat și acordat țărilor în curs de dezvoltare pentru anul X-1, inclusiv:

(i)

informații cantitative privind resursele financiare publice și mobilizate de statul membru. Informațiile privind fluxurile financiare trebuie să fie bazate pe așa-numiții „markeri Rio” privind sprijinul pentru atenuarea schimbărilor climatice și sprijinul pentru adaptarea la schimbările climatice, precum și alte sisteme de urmărire introduse de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE;

(ii)

informații metodologice calitative care explică metoda folosită pentru a calcula informațiile cantitative, inclusiv o explicație a metodologiei de cuantificare a datelor și, acolo unde este cazul, alte informații privind definițiile și metodologiile folosite pentru determinarea cifrelor, în special pentru informațiile raportate cu privire la fluxurile financiare;

(iii)

informațiile disponibile cu privire la activitățile statelor membre legate de proiectele de transfer tehnologic și de proiectele de consolidare a capacităților, finanțate din fonduri publice, pentru țările în curs de dezvoltare, în temeiul CCONUSC, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităților a fost folosit(ă) pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice sau pentru adaptarea la acestea, țara beneficiară, cuantumul sprijinului acordat, dacă este posibil, și tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităților;

(b)

informații disponibile pentru anul X și pentru anii următorii cu privire la activitățile de furnizare a sprijinului planificate, inclusiv informații cu privire la activitățile planificate legate de proiecte de transfer tehnologic și de proiecte de consolidare a capacităților, finanțate din fonduri publice, pentru țările în curs de dezvoltare, în temeiul CCONUSC, și cu privire la tehnologiile care urmează să fie transferate și la proiectele de consolidare a capacităților, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităților este destinat(ă) pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice sau pentru adaptarea la acestea, țara beneficiară, cuantumul sprijinului acordat, dacă este posibil, și tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităților.

Partea 3

Raportarea cu privire la veniturile obținute din licitații

Informații care trebuie incluse în rapoartele menționate la articolul 19 alineatul (2):

(a)

informații cu privire la folosirea, în decursul anului X-1, a veniturilor generate de statul membru prin licitarea certificatelor în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE, inclusiv informații privind veniturile de acest gen care au fost folosite pentru unul sau mai multe dintre scopurile specificate la articolul 10 alineatul (3) din directiva respectivă sau echivalentul în valoare financiară al acestor venituri, precum și măsurile luate în temeiul articolului respectiv;

(b)

informații cu privire la folosirea, conform deciziei statului membru, a tuturor veniturilor generate de statul membru prin licitarea certificatelor pentru aviație în temeiul articolului 3d alineatul (1) sau (2) din Directiva 2003/87/CE; aceste informații se furnizează în conformitate cu articolul 3d alineatul (4) din directiva respectivă;

Veniturile generate din licitații și neplătite la momentul în care un stat membru prezintă Comisiei un raport în temeiul articolului 19 alineatul (2) sunt cuantificate și raportate în rapoartele pentru anii următori.

ANNEX IX

ADDITIONAL REPORTING OBLIGATIONS

Part 1

Additional reporting obligations in the area of renewable energy

The following additional information shall, unless otherwise stated, be included pursuant to point (c) of Article 20:

(a)

the functioning of the system of guarantees of origin for electricity, gas and heating and cooling from renewable sources, the levels of issuance and cancellation of guarantees of origin and the resulting annual national renewable energy consumption, as well as the measures taken to ensure the reliability and protection against fraud of the system;

(b)

amounts of biofuels, biogas renewable transport fuels of non-biological origin, recycled carbon fuels and renewable electricity consumed in the transport sector and, where relevant, their greenhouse saving performance, distinguishing between fuels produced from different types of food and feed crops and each type of feedstock listed in Annex IX to Directive (EU) 2018/2001;

(c)

developments in the availability, origin and use of biomass resources for energy purposes;

(d)

changes in commodity prices and land use within the Member State associated with its increased use of biomass and other forms of energy from renewable sources;

(e)

the estimated excess production of energy from renewable sources which could be transferred to other Member States so that these comply with Article 3(3) of Directive (EU) 2018/2001 and achieve the national contributions and trajectories referred to in point (a)(2) of Article 4 of this Regulation;

(f)

where applicable, the estimated demand for energy from renewable sources to be satisfied by means other than domestic production until 2030, including imported biomass feedstock;

(g)

the technological development and deployment of biofuels made from feedstocks listed in Annex IX to Directive (EU) 2018/2001;

(h)

where available, the estimated impact of the production or use of biofuels, bioliquids and biomass fuels on biodiversity, water resources, water availability and quality, soils and air quality within the Member State;

(i)

observed cases of fraud in the chain of custody of biofuels, bioliquids and biomass fuels;

(j)

information on how the share of biodegradable waste in waste used for producing energy has been estimated, and what steps have been taken to improve and verify such estimates;

(k)

electricity and heat generation from renewable energy in buildings, including disaggregated data on energy produced, consumed and injected into the grid by solar photovoltaic systems, solar thermal systems, biomass, heatpumps, geothermal systems, as well as all other decentralised renewables systems;

(l)

where applicable, the share of renewable energy in district heating, as well as the renewable energy produced by cities and renewable energy communities;

(m)

primary supply of solid biomass (in 1 000 m3, except with regard to point (1)(b)(iii), which will be provided in tonnes)

(1)

Forest biomass used for energy production (domestic production and import)

(a)

Primary biomass from forest used directly for energy production

(i)

Where available, branches and tree tops (reporting is voluntary)

(ii)

Where applicable, stumps (reporting is voluntary)

(iii)

Round wood (split into industrial roundwood and fuelwood)

(b)

Where applicable, forest-based industry co-products used directly for energy

(i)

Where applicable, bark

(ii)

Chips, sawdust and other wood particles

(iii)

Where applicable, black liquor and crude tall oil

(c)

Where available, post-consumer wood used directly for energy production

(d)

Processed wood-based fuel, produced from feedstocks not accounted under point (1)(a), (b) or (c):

(i)

Where applicable, wood charcoal

(ii)

Wood pellets and wood briquettes

(2)

Where available, agricultural biomass used for energy production (domestic production, import and export)

(a)

Energy crops for electricity or heat (including short rotation coppice)

(b)

Agricultural crop residues for electricity or heat

(3)

Where available, organic waste biomass for energy production (domestic production, import and export)

(a)

Organic fraction of industrial waste

(b)

Organic fraction of municipal waste

(c)

Waste sludges

(n)

final energy consumption of solid biomass (amount of solid biomass used for energy production in the following sectors):

(1)

Energy sector

(a)

Electricity

(b)

Combined heat and power

(c)

Heat

(2)

Industry sector internal (consumed and autoproduced electricity, CHP and heat)

(3)

Direct final consumption residential

(4)

Other

Part 2

Additional reporting obligations in the area of energy efficiency

In the area of energy efficiency, the following additional information shall be included pursuant to point (c) of Article 21:

(a)

major legislative and non-legislative policies, measures, financing measures and programmes implemented in year X-2 and X-1 (with X as the year when the report is due) to achieve their objectives referred to in point (b) of Article 4 which promote energy service markets, improve the energy performance of buildings, measures to utilise energy efficiency potentials of gas and electricity infrastructure and heating and cooling, improve information and qualification, other measures to promote energy efficiency;

(b)

the cumulative amount of energy savings achieved through Article 7 of Directive 2012/27/EU in years X-3 and X-2;

(c)

the amount of savings achieved by policy measures aimed at alleviation of energy poverty in line with Article 7(11) of Directive 2012/27/EU;

(d)

where applicable, the amount of savings achieved in accordance with point (c) of Article 7(4) of Directive 2012/27/EU;

(e)

progress in each sector and reasons why energy consumption remained stable or was growing in year X-3 and X-2 in final energy consumption sectors;

(f)

total building floor area of the buildings with a total useful floor area over 250 m2 owned and occupied by the Member States' central government that, on 1 January in year X-2 and X-1, which did not meet the energy performance requirements referred to in Article 5(1) of Directive 2012/27/EU;

(g)

total building floor area of heated and/or cooled buildings owned and occupied by the Member States' central government that was renovated in year X-3 and X-2 referred to in Article 5(1) of the Directive 2012/27/EU or the amount of energy savings in eligible buildings owned and occupied by their central government as referred to in Article 5(6) of Directive 2012/27/EU;

(h)

number of energy audits carried out in in year X-3 and X-2. In addition, the total estimated number of large companies in their territory to which Article 8(4) of Directive 2012/27/EU is applicable and the number of energy audits carried out in those enterprises in the year X-3 and X-2;

(i)

applied national primary energy factor for electricity and a justification if this is different from the default coefficient referred to in footnote (3) of Annex IV to Directive 2012/27/EU;

(j)

number and floor area of new and renovated nearly zero-energy buildings in year X-2 and X-1, as provided in Article 9 of the Directive 2010/31/EU, where necessary based on statistical sampling;

(k)

the internet link to the website where the list or the interface of energy services providers referred to in point (c) of Article 18(1) of Directive 2012/27/EU can be accessible.

ANEXA X

RAPORT PRIVIND DURABILITATEA BIOENERGIEI LA NIVELUL UNIUNII

Raportul privind durabilitatea bioenergiei în UE referitor la energia produsă din biomasă, care urmează să fie adoptat la fiecare doi ani de către Comisie împreună cu raportul privind starea uniunii energetice în temeiul articolului 35 alineatul (2) litera (d), conține cel puțin următoarele informații:

(a)

beneficiile și costurile relative pentru mediu ale diferiților biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, efectele politicilor Uniunii privind importurile asupra acestora, implicațiile în ceea ce privește siguranța alimentării cu energie și metodele de realizare a unei abordări echilibrate între producția internă și importuri;

(b)

impactul producției și al utilizării biomasei asupra durabilității în Uniune și în țările terțe, inclusiv impactul asupra biodiversității;

(c)

date și analiză privind disponibilitatea și cererea de biomasă actuale și prognozate, inclusiv impactul creșterii cererii de biomasă asupra sectoarelor care utilizează biomasă;

(d)

evoluția tehnologică și utilizarea biocombustibililor produși din materiile prime enumerate în anexa IX la Directiva (UE) 2018/2001 și o evaluare a disponibilității furajelor și a concurenței pentru resurse, ținând seama de principiile economiei circulare și de ierarhia deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE;

(e)

informații privind rezultatele disponibile ale cercetărilor științifice referitoare la schimbarea indirectă a destinației terenurilor în legătură cu toate căile de producție, precum și o analiză a acestor rezultate, însoțite de o evaluare privind posibilitatea îngustării intervalului de incertitudine identificat în analiza care stă la baza estimărilor privind emisiile legate de schimbarea indirectă a destinației terenurilor, precum și posibilitatea luării în calcul a impactului politicilor Uniunii, cum ar fi politicile privind mediul, clima și politica agricolă;

(f)

în ceea ce privește atât țările terțe, cât și statele membre care reprezintă o sursă semnificativă de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă consumați în Uniune, informații privind măsurile naționale luate pentru a respecta criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a GES prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) și (10) din Directiva (UE) 2018/2001 pentru protecția solului, a apelor și a aerului; și

(g)

informații agregate din baza de date menționată la articolul 28 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001.

În rapoartele sale cu privire la reducerea emisiilor de GES datorate utilizării biomasei, Comisia utilizează cantitățile raportate de statele membre în conformitate cu anexa IX partea 1 litera (b) din prezentul regulament, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate legate de schimbarea indirectă a destinației terenurilor, precum și intervalul aferent derivat din analiza de sensibilitate stabilită în anexa VIII la Directiva (UE) 2018/2001. Comisia pune la dispoziția publicului datele referitoare la valorile medii provizorii ale emisiilor estimate legate de schimbarea indirectă a destinației terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza de sensibilitate. În plus, Comisia evaluează dacă și în ce mod s-ar modifica estimarea privind reducerile directe ale emisiilor în cazul în care coprodusele ar fi luate în calcul folosind metoda substituției.

ANNEX XI

VOLUNTARY SCHEMES IN RESPECT OF WHICH THE COMMISSION HAS ADOPTED A DECISION PURSUANT TO ARTICLE 30(4) OF DIRECTIVE (EU) 2018/2001

The report on voluntary schemes in respect of which the Commission has adopted a decision pursuant to Article 30(4) of Directive (EU) 2018/2001, to be adopted biennially by the Commission together with the State of the Energy Union report pursuant to point (e) of Article 35(2) of this Regulation, shall contain the Commission's assessment of, as a minimum, the following:

(a)

the independence, modality and frequency of audits, both in relation to what is stated on those aspects in the scheme documentation, at the time the scheme concerned was approved by the Commission, and in relation to industry best practices;

(b)

the availability of, and experience and transparency in the application of, methods for identifying and dealing with non-compliance, with particular regard to dealing with situations or allegations of serious wrongdoing on the part of members of the scheme;

(c)

transparency, particularly in relation to the accessibility of the scheme, the availability of translations in the applicable languages of the countries and regions from which raw materials originate, the accessibility of a list of certified operators and relevant certificates, and the accessibility of auditor reports;

(d)

stakeholder involvement, particularly as regards the consultation of indigenous and local communities prior to decision making during the drafting and reviewing of the scheme as well as during audits and the response to their contributions;

(e)

the overall robustness of the scheme, particularly in light of rules on the accreditation, qualification and independence of auditors and relevant scheme bodies;

(f)

where available, market updates of the scheme, the amount of feedstocks and biofuels certified, by country of origin and type, the number of participants;

(g)

the ease and effectiveness of implementing a system that tracks the proofs of conformity with the sustainability criteria that the scheme gives to its member(s), such a system intended to serve as a means of preventing fraudulent activity with a view, in particular, to the detection, treatment and follow-up of suspected fraud and other irregularities and where appropriate, number of cases of fraud or irregularities detected;

(h)

options for entities to be authorised to recognise and monitor certification bodies;

(i)

criteria for the recognition or accreditation of certification bodies;

(j)

rules on how the monitoring of the certification bodies is to be conducted;

(k)

ways to facilitate or improve the promotion of best practices.

ANNEX XII

NATIONAL INVENTORY SYSTEMS

Information referred to in Article 37 includes the following:

(a)

data and methods reported for activities and installations under Directive 2003/87/EC for the purpose of preparing national GHG inventories in order to ensure consistency of the reported GHG emissions under the EU ETS and in the national GHG inventories;

(b)

data collected through the reporting systems on fluorinated gases in the relevant sectors established pursuant to Article 20 of Regulation (EU) No 517/2014 for the purpose of preparing national GHG inventories;

(c)

emissions, underlying data and methodologies reported by facilities under Regulation (EC) No 166/2006 for the purpose of preparing national GHG inventories;

(d)

data reported under Regulation (EC) No 1099/2008;

(e)

data collected via the geographical tracking of land areas in the context of existing Union and Member State programmes and surveys, including the LUCAS Land Use Cover Area frame Survey and the Copernicus Programme.

ANNEX XIII

CORRELATION TABLE

Regulation (EU) No 525/2013	This Regulation
Article 1	Article 1(1)
Article 2	—
Article 3	—
Article 4	Article 15
Article 5	Article 37(1), (2) and(6); Annex XII
Article 6	Article 37(3) and (7)
Article 7	Article 26(3), (4), (6) and (7); Annex V
Article 8	Article 26(2) and (7)
Article 9	Article 37(4) and (5)
Article 10	Article 40
Article 11	—
Article 12	Article 39
Article 13	Article 18(1)(a) and Article 18(3) and (4); Annex VI
Article 14	Article 18(1)(b) and Article (2), (3) and (4); Annex VII
Article 15	Article 19(1); Annex VIII, Part 1
Article 16	Article 19(3) and Annex VIII, Part 2
Article 17	Article 19(2), (4) and (5); Annex VIII, Part 3
Article 18	the second subparagraph of Article 17(2)
Article 19	—
Article 20	—
Article 21	Article 29(1)(c) and Article 29(5) and (7)
Article 22	—
Article 23	Article 41(1)(d), (e), (f), (g) and (h)
Article 24	Article 42
Article 25	—
Article 26	Article 44(1)(a) and Article 44(2), (3) and (6)
Article 27	—
Article 28	Article 57
Article 29	—

1.1 Referințe

1.2 Cerințe identificate

1.3 Standarde asociate

2. Cerințe identificate

Cerințe
Sursă	Cerință

3. Standarde asociate

Standarde
Sursă	Cerință

Builddate: 20.11.2023 00:00:00 -Doknr: CELEX:32018R1999
EULAW -
European Regulation published on http://eur-lex.europa.eu/