English - European Union - Energy -

DIRECTIVA (UE) 2023/1791 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE)

DIRECTIVA (UE) 2023/1791 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 13 septembrie 2023

privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

1. Prezentare generală

CAPITOLUL I OBIECT, DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI OBIECTIVE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

CAPITOLUL II ROLUL DE EXEMPLU AL SECTORULUI PUBLIC

CAPITOLUL III CONSUMUL ENERGETIC EFICIENT

CAPITOLUL IV INFORMAREA ȘI RESPONSABILIZAREA CONSUMATORILOR

CAPITOLUL V EFICIENȚA APROVIZIONĂRII CU ENERGIE

CAPITOLUL VI DISPOZIȚII ORIZONTALE

CAPITOLUL VII DISPOZIȚII FINALE

ANEXA I CONTRIBUȚIILE NAȚIONALE LA OBIECTIVELE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ALE UNIUNII ÎN 2030, SUB FORMĂ DE CONSUM FINAL DE ENERGIE ȘI/SAU DE CONSUM DE ENERGIE PRIMARĂ

ANEXA I

CONTRIBUȚIILE NAȚIONALE LA OBIECTIVELE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ALE UNIUNII ÎN 2030, SUB FORMĂ DE CONSUM FINAL DE ENERGIE ȘI/SAU DE CONSUM DE ENERGIE PRIMARĂ

1. Nivelul contribuțiilor naționale se calculează pe baza formulei orientative:

Unde CEU este un coeficient de corecție, Target este nivelul de ambiție specific național, iar FECB2030 PECB2030 este scenariul de referință al UE din 2020 utilizat ca nivel de referință pentru 2030.

2. Următoarea formulă orientativă reprezintă criteriile obiective care reflectă factorii enumerați la articolul 4 alineatul (3) litera (d) punctele (i)-(iv), fiecare fiind utilizat pentru definirea nivelului de ambiție specific național, în procente (Target) și având aceeași pondere în formulă (0,25):

(a)

o contribuție în funcție de acțiunea timpurie („Fearly-action”);

(b)

o contribuție în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor („Fwealth”);

(c)

o contribuție în funcție de nivelul intensității energetice („Fintensity”);

(d)

o contribuție a potențialului de economii de energie eficiente din punctul de vedere al costurilor („Fpotential”).

3. Fearly-action se calculează pentru fiecare stat membru ca fiind produsul dintre cantitatea sa de economii de energie și îmbunătățirea intensității energetice realizate de fiecare stat membru. Cantitatea de economii de energie pentru fiecare stat membru se calculează pe baza reducerii consumului de energie (exprimată în tep) în raport cu reducerea consumului de energie la nivelul Uniunii dintre media pe trei ani pentru perioada 2007-2009 și media pe trei ani pentru perioada 2017-2019. Îmbunătățirea intensității energetice pentru fiecare stat membru se calculează pe baza reducerii intensității energetice (exprimată în tep/EUR) în raport cu reducerea intensității energetice la nivelul Uniunii dintre media pe trei ani pentru perioada 2007-2009 și media pe trei ani pentru perioada 2017-2019.

4. Fwealth se calculează pentru fiecare stat membru pe baza mediei pe trei ani a indicelui PIB-ului său real pe cap de locuitor dat de Eurostat, în raport cu media pe trei ani a Uniunii în perioada 2017-2019, exprimată în parități ale puterii de cumpărare (PPC).

5. Fintensity se calculează pentru fiecare stat membru, pe baza indicelui mediu pe trei ani al intensității sale energetice finale (consum final de energie sau consum de energie primară per PIB real în PPC), în raport cu media pe trei ani a Uniunii în perioada 2017-2019.

6. Fpotential se calculează pentru fiecare stat membru pe baza economiilor de energie primară sau finală în cadrul scenariului PRIMES MIX de 55 % pentru 2030. Economiile sunt exprimate în raport cu previziunile pentru 2030 ale scenariului de referință al UE din 2020.

7. Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la punctul 2 literele (a)-(d), se aplică o limită inferioară și o limită superioară. Nivelul de ambiție pentru factorii Fwealth Fintensity și Fpotential este plafonat la 50 % și la 150 % din nivelul mediu de ambiție al Uniunii pentru un factor dat. Nivelul de ambiție pentru factorul Fearly-action este plafonat la 50 % și la 100 % din nivelul mediu de ambiție al Uniunii.

8. Sursa datelor de intrare utilizate pentru calcularea factorilor este Eurostat, cu excepția cazului în care se specifică altfel.

9. Ftotal se calculează ca suma ponderată a tuturor celor patru factori (Fearly-action, Fwealth, Fintensity și Fpotential). Obiectivul se calculează apoi ca produsul dintre factorul total Ftotal și obiectivul Uniunii.

10. Comisia calculează un coeficient de corecție CEU pentru energia primară și finală, care se aplică pentru a ajusta suma rezultatelor formulei pentru toate contribuțiile naționale la obiectivele respective ale Uniunii în 2030. Coeficientul CEU este identic pentru toate statele membre.

ANEXA II PRINCIPII GENERALE PENTRU CALCULUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE PRIN COGENERARE

ANEXA II

PRINCIPII GENERALE PENTRU CALCULUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE PRIN COGENERARE

Partea I

Principii generale

Valorile folosite pentru calculul energiei electrice produse prin cogenerare se determină pe baza exploatării estimate sau efective a unității în condiții normale de utilizare. Pentru unitățile de microcogenerare, calculul se poate baza pe valori certificate.

Producția de energie electrică din cogenerare se consideră egală cu producția totală anuală de energie electrică a unității respective, măsurată la bornele generatoarelor principale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

în unitățile de cogenerare de tipurile 2, 4, 5, 6, 7 și 8 menționate în partea II, cu o eficiență globală anuală stabilită de statele membre la un nivel de cel puțin 75 %;

(b)

în unitățile de cogenerare de tipurile 1 și 3 menționate în partea II, cu o eficiență globală anuală stabilită de statele membre la un nivel de cel puțin 80 %.

În unitățile de cogenerare cu o eficiență globală anuală mai mică decât valoarea prevăzută la punctul 1 litera (a), și anume unități de cogenerare de tipurile 2, 4, 5, 6, 7 și 8 menționate în partea II, sau cu o eficiență globală anuală sub valoarea menționată la punctul 1 litera (b), și anume unități de cogenerare de tipurile 1 și 3 menționate în partea II, energia electrică din cogenerare se calculează cu următoarea formulă:

ECHP=HCHP*C

unde:

ECHP este cantitatea de energie electrică produsă prin cogenerare;

C este raportul dintre energia electrică și energia termică;

HCHP este cantitatea de energie termică utilă produsă prin cogenerare (calculată, în acest sens, ca producția totală de energie termică minus orice cantitate de energie termică produsă în cazane separate sau prin extracție de abur viu din generatorul de abur, înainte de turbină).

Calculul energiei electrice produse prin cogenerare are la bază raportul efectiv dintre energia electrică și energia termică. Dacă nu se cunoaște raportul efectiv dintre energia electrică și energia termică a unei unități de cogenerare, se pot folosi următoarele valori implicite, în special pentru scopuri statistice, pentru unități de tipurile 1, 2, 3, 4 și 5, astfel cum sunt menționate în partea II, cu condiția ca energia electrică produsă în cogenerare să fie mai mică sau egală cu producția de energie electrică totală a unității:

Tipul unității	Raportul implicit energie electrică/energie termică, C
Turbină cu gaz în ciclu combinat, cu recuperare de căldură	0,95
Turbină cu abur de contrapresiune	0,45
Turbină cu abur de condensație	0,45
Turbină de gaz cu recuperare de căldură	0,55
Motor cu ardere internă	0,75

Dacă statele membre introduc valori implicite pentru raportul dintre energia electrică și energia termică pentru unitățile de tipurile 6, 7, 8, 9, 10 și 11, astfel cum sunt menționate în partea II, aceste valori implicite sunt publicate și notificate Comisiei.

Dacă o parte din conținutul de energie al cantității de combustibil din procesul de cogenerare este recuperată sub formă de produse chimice și reciclată, partea respectivă poate fi scăzută din cantitatea de combustibil înainte de calcularea eficienței globale utilizate la punctele 1 și 2.

Statele membre pot determina raportul dintre energia electrică și energia termică drept raportul dintre energia electrică și energia termică utilă în cazul funcționării în regim de cogenerare la o sarcină redusă, utilizând datele operaționale ale unei unități specifice.

Statele membre pot utiliza alte perioade de raportare decât cele anuale pentru efectuarea calculelor în conformitate cu punctele 1 și 2.

Partea II

Tehnologii de cogenerare care intră sub incidența prezentei directive

Turbină cu gaz în ciclu combinat, cu recuperare de căldură

Turbină cu abur de contrapresiune

Turbină cu abur de condensație

Turbină de gaz cu recuperare de căldură

Motor cu ardere internă

Microturbine

Motoare Stirling

Pile de combustie

Motoare cu abur

10.

Cicluri Rankine pentru fluide organice

11.

Orice alt tip de tehnologie sau combinații ale acestora care cuprinde cogenerarea.

În momentul punerii în aplicare a principiilor generale pentru calcularea energiei electrice produse prin cogenerare, statele membre utilizează orientările detaliate prevăzute în Decizia 2008/952/CE a Comisiei ( 16 ).

ANEXA III METODOLOGIA DE DETERMINARE A EFICIENȚEI PROCESULUI DE COGENERARE

ANEXA III

METODOLOGIA DE DETERMINARE A EFICIENȚEI PROCESULUI DE COGENERARE

Valorile utilizate pentru calculul eficienței cogenerării și al economiilor de energie primară se determină pe baza exploatării estimate sau efective a unității, în condiții normale de utilizare.

(a) Cogenerarea de înaltă eficiență

În sensul prezentei directive, cogenerarea de înaltă eficiență îndeplinește următoarele criterii:

—

producția în sistem de cogenerare de la unitățile de cogenerare asigură economii de energie primară calculate în conformitate cu litera (b) de cel puțin 10 %, comparativ cu valorile de referință pentru producerea separată de energie electrică și termică;

—

producția unităților de mică putere și a unităților de microcogenerare care asigură economii de energie primară poate fi considerată drept cogenerare de înaltă eficiență;

—

în cazul unităților de cogenerare care sunt construite sau reabilitate în mod substanțial în urma transpunerii prezentei anexe, emisiile directe de dioxid de carbon provenite din producția de cogenerare care este alimentată cu combustibili fosili sunt mai mici de 270 gCO2 per 1 kWh de energie produsă prin cogenerare (inclusiv încălzire/răcire, putere și energie mecanică);

—

unitățile de cogenerare în funcțiune înainte de 10 octombrie 2023 pot deroga de la această cerință până la 1 ianuarie 2034, cu condiția să aibă un plan de reducere progresivă a emisiilor pentru a atinge pragul de mai puțin de 270 gCO2 per 1 kWh până la 1 ianuarie 2034 și să fi notificat acest plan operatorilor și autorităților competente relevante.

Atunci când se construiește sau se reabilitează substanțial o unitate de cogenerare, statele membre trebuie să se asigure că nu există nicio creștere a consumului de combustibili fosili, în afara gazelor naturale, în sursele de căldură existente, în comparație cu consumul anual mediu pe cei trei ani calendaristici anteriori de funcționare integrală înainte de reabilitare, și că nicio sursă nouă de căldură din sistemul respectiv nu utilizează alți combustibili fosili decât gazele naturale.

(b) Calculul economiilor de energie primară

Cantitatea de economii de energie primară rezultată în urma producerii în sistem de cogenerare, definită în conformitate cu anexa II, se calculează pe baza următoarei formule:

unde:

PES reprezintă economiile de energie primară;

CHP Hη reprezintă eficiența termică a producției în cogenerare, definită ca raport între producția anuală de energie termică utilă și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea de energie termică utilă și energie electrică din cogenerare;

Ref Hη reprezintă valoarea de referință a eficienței pentru producerea separată de energie termică;

CHP Eη reprezintă eficiența electrică a producției în cogenerare, definită ca raport între producția anuală de energie electrică produsă prin cogenerare și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică utilă și energie electrică din cogenerare. În cazul în care o unitate de cogenerare produce energie mecanică, energia electrică produsă anual prin cogenerare poate fi mărită printr-un element suplimentar, care reprezintă cantitatea de energie electrică echivalentă cu cea de energie mecanică. Acest element suplimentar nu creează un drept de emitere a garanțiilor de origine, în conformitate cu articolul 26 alineatul (13);

Ref Eη reprezintă valoarea de referință a eficienței pentru producerea separată de energie electrică.

Statele membre pot calcula economiile de energie primară rezultate ca urmare a producerii de energie termică și energie electrică și mecanică după cum se indică mai jos fără a utiliza anexa II pentru a exclude din acest proces cantitățile de energie termică și energie electrică ce nu sunt rezultate din cogenerare. O astfel de producție poate fi considerată ca fiind cogenerare de înaltă eficiență cu condiția să îndeplinească criteriile de eficiență stabilite la litera (a) din prezenta anexă și, pentru unitățile de cogenerare cu capacitate electrică mai mare de 25 MW, eficiența globală să fie peste 70 %. Cu toate acestea, specificarea cantității de energie electrică produse prin cogenerare în contextul acestei producții, pentru emiterea unei garanții de origine și în scop statistic, se determină în conformitate cu anexa II.

Dacă economiile de energie primară pentru un proces se calculează utilizând metoda de calcul alternativ indicată mai sus, economiile de energie primară se calculează pe baza formulei menționate la litera (b) din prezenta anexă, înlocuind: „CHP Hη” cu „Hη” și „CHP Eη” cu „Eη”, unde:

Hη înseamnă eficiența termică a procesului, definită ca raport între producția anuală de energie termică și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică și producția de energie electrică;

Eη înseamnă eficiența electrică a procesului, definită ca raport între producția anuală de energie electrică și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică și producția de energie electrică. În cazul în care o unitate de cogenerare produce energie mecanică, energia electrică produsă anual prin cogenerare poate fi mărită printr-un element suplimentar, care reprezintă cantitatea de energie electrică echivalentă cu cea de energie mecanică. Acest element suplimentar nu creează un drept de emitere a garanțiilor de origine, în conformitate cu articolul 26 alineatul (13).

Statele membre pot utiliza alte perioade de raportare decât cele anuale pentru efectuarea calculelor în conformitate cu literele (b) și (c) din prezenta anexă.

Pentru unități de microcogenerare, calculul economiilor de energie primară se poate baza pe date certificate.

(d) Valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie electrică și termică

Aceste valori de referință armonizate ale eficienței constau într-o matrice de valori diferențiate prin factori relevanți, printre care anul construcției și tipurile de combustibil, și se bazează pe o analiză bine fundamentată care ia în considerare, printre altele, datele de exploatare în condiții realiste, combinația de combustibili și condițiile climatice, precum și tehnologiile de cogenerare aplicate.

Valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie termică și electrică în conformitate cu formula prezentată la litera (b) stabilesc eficiența de exploatare a producerii separate de energie termică și electrică pe care cogenerarea intenționează să o înlocuiască.

Valorile de referință ale eficienței se calculează în conformitate cu principiile următoare:

(i)

pentru unitățile de cogenerare, compararea cu producerea separată de energie electrică trebuie să aibă la bază principiul comparării acelorași tipuri de combustibil;

(ii)

fiecare unitate de cogenerare se compară cu tehnologia cea mai bună și justificabilă din punct de vedere economic pentru producerea separată de energie termică și electrică disponibilă pe piață în anul construirii unității de cogenerare;

(iii)

valorile de referință ale eficienței pentru unitățile de cogenerare mai vechi de 10 ani se stabilesc pe baza valorilor de referință pentru unitățile cu vechime de 10 ani;

(iv)

valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie electrică și termică reflectă diferențele climatice dintre statele membre.

ANEXA IV CERINȚELE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU ACHIZIȚII PUBLICE

ANEXA IV

CERINȚELE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU ACHIZIȚII PUBLICE

În cadrul procedurilor de atribuire a concesiunilor și contractelor publice, autoritățile contractante și entitățile contractante care achiziționează produse, servicii, clădiri și lucrări:

(a)

în cazul în care un produs este reglementat de un act delegat adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1369 sau al Directivei 2010/30/UE sau de un act aferent de punere în aplicare al Comisiei, achiziționează numai produsele care respectă criteriul stabilit la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul respectiv;

(b)

în cazul în care un produs nereglementat în conformitate cu litera (a) este reglementat de o măsură de punere în aplicare în temeiul Directivei 2009/125/CE, achiziționează numai produse care respectă valorile de referință privind eficiența energetică specificate în respectiva măsură de punere în aplicare;

(c)

în cazul în care un produs sau un serviciu face obiectul criteriilor Uniunii privind achizițiile publice verzi sau al unor criterii echivalente existente la nivel național, cu relevanță pentru eficiența energetică a produsului sau a serviciului, depun toate eforturile pentru a achiziționa numai produse și servicii care respectă cel puțin specificațiile tehnice stabilite la nivelul „de bază” în criteriile relevante ale Uniunii privind achizițiile publice verzi sau în criteriile echivalente existente la nivel național, inclusiv, printre altele, pentru centrele de date, sălile pentru servere și serviciile de cloud, iluminatul stradal și semnalizarea rutieră, computere, monitoare, tablete și telefoane inteligente;

(d)

achiziționează numai pneurile care îndeplinesc criteriul de apartenență la clasa cea mai ridicată de eficiență a consumului de combustibil, în conformitate cu definiția din Regulamentul (UE) 2020/740, cerință care nu împiedică organismele publice să achiziționeze pneuri cu cea mai ridicată clasă de aderență sau clasă de zgomot exterior de rulare justificată prin motive de siguranță și de sănătate publică;

(e)

solicită în cadrul licitațiilor pentru contracte de servicii ca furnizorii de servicii să utilizeze, în scopul furnizării serviciilor în cauză, doar produse care respectă literele (a), (b) și (d) în momentul furnizării serviciilor respective. Această cerință se aplică doar produselor noi achiziționate de furnizorii de servicii parțial sau integral în scopul furnizării serviciului în cauză;

(f)

achiziționează clădiri care au cel puțin un nivel de consum de energie aproape egal cu zero sau încheie noi acorduri de închiriere a acestor clădiri, fără a aduce atingere articolului 6 din prezenta directivă, cu excepția cazului în care scopul achiziționării este:

(i)

renovarea aprofundată sau demolarea;

(ii)

în cazul organismelor publice, revânzarea clădirii fără a o utiliza în scopurile proprii ale organismului public; sau

(iii)

conservarea acesteia ca o clădire protejată oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii sale arhitecturale sau istorice.

Gradul de respectare a cerințelor prevăzute la litera (f) din prezenta anexă se verifică pe baza certificatelor de performanță energetică menționate la articolul 11 din Directiva 2010/31/UE.

ANEXA V METODE ȘI PRINCIPII COMUNE DE CALCUL AL IMPACTULUI SCHEMELOR DE OBLIGAȚII ÎN MATERIE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ SAU AL ALTOR MĂSURI DE POLITICĂ ÎN TEMEIUL ARTICOLELOR 8, 9 ȘI 10 ȘI AL ARTICOLULUI 30 ALINEATUL (14)

ANEXA V

METODE ȘI PRINCIPII COMUNE DE CALCUL AL IMPACTULUI SCHEMELOR DE OBLIGAȚII ÎN MATERIE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ SAU AL ALTOR MĂSURI DE POLITICĂ ÎN TEMEIUL ARTICOLELOR 8, 9 ȘI 10 ȘI AL ARTICOLULUI 30 ALINEATUL (14)

1. Metodele de calcul al economiilor de energie, în afara celor provenite din măsuri de impozitare, în sensul articolelor 8, 9 și 10 și al articolului 30 alineatul (14).

Părțile obligate, participante sau mandatate sau autoritățile publice de punere în aplicare pot utiliza următoarele metode de calcul al economiilor de energie:

(a)

economii preconizate, prin referire la rezultatele îmbunătățirilor energetice anterioare monitorizate independent în instalații similare. Abordarea generică este denumită „ex ante”;

(b)

economii contorizate, în cazul cărora economiile rezultate în urma aplicării unei măsuri sau a unui pachet de măsuri sunt stabilite prin înregistrarea reducerii efective a energiei utilizate, ținând seama în mod corespunzător de factori precum adiționalitatea, ocuparea, nivelurile de producție și condițiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generică este denumită „ex post”;

(c)

economii ponderate, în cazul cărora sunt utilizate estimări tehnice ale economiilor. Această abordare poate fi utilizată doar în cazul în care determinarea unor date strict măsurate pentru o instalație specifică este dificilă sau mult prea costisitoare, de exemplu înlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominală în kWh diferită de cea pentru care au fost măsurate informații independente privind economiile de energie, sau în cazul în care estimările respective se realizează pe baza metodologiilor și standardelor de referință stabilite la nivel național de experți calificați sau acreditați care sunt independenți față de părțile obligate, participante sau mandatate implicate;

(d)

la calcularea economiilor de energie în sensul articolului 8 alineatul (3) care pot fi luate în calcul pentru îndeplinirea obligației de la articolul respectiv, statele membre pot estima economiile de energie ale persoanelor afectate de sărăcie energetică, ale clienților vulnerabili, ale persoanelor din gospodării cu venituri mici și, după caz, ale persoanelor care trăiesc în locuințe sociale pe baza unor estimări tehnice care utilizează condiții sau parametri standardizați în ceea ce privește ocuparea și confortul termic, cum ar fi parametrii definiți în reglementările naționale privind clădirile. Modul în care confortul este luat în considerare pentru acțiunile privind clădirile ar trebui raportat Comisiei de către statele membre, împreună cu explicații ale metodologiei lor de calcul;

(e)

economii de energie estimate prin sondaj, în cazul cărora este determinat răspunsul consumatorilor la recomandări, la campaniile de informare, la schemele de etichetare sau de certificare sau la contorizarea inteligentă. Această abordare se utilizează doar pentru economiile de energie rezultate în urma modificării comportamentului consumatorilor. Ea nu poate fi utilizată pentru economii rezultate din introducerea unor măsuri concrete.

2. La stabilirea economiilor de energie pentru o măsură vizând eficiența energetică în sensul articolelor 8, 9 și 10 și al articolului 30 alineatul (14) se aplică următoarele principii:

(a)

statele membre demonstrează faptul că unul dintre obiectivele măsurii de politică, indiferent dacă este nouă sau existentă, este de a realiza economii de energie la nivelul utilizării finale în temeiul articolului 8 alineatul (1) și furnizează dovezi și documente care să ateste că economiile de energie sunt generate de o măsură de politică, inclusiv de acorduri voluntare;

(b)

economiile trebuie să fie vădit suplimentare față de cele care s-ar fi produs oricum și în absența activității părților obligate, participante sau mandatate sau a autorităților publice de punere în aplicare. Pentru a stabili economiile care pot fi declarate ca suplimentare, statele membre iau în considerare modul în care ar evolua utilizarea energiei și cererea de energie în absența măsurii de politică în cauză, ținând cont cel puțin de factorii următori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivelul Uniunii și la nivel național;

(c)

economiile rezultate din punerea în aplicare a dreptului obligatoriu al Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs oricum și, prin urmare, nu sunt declarate ca economii de energie în sensul articolului 8 alineatul (1). Cu titlu de derogare de la respectiva cerință, economiile legate de renovarea clădirilor existente, inclusiv economiile rezultate din punerea în aplicare a standardelor minime de performanță energetică a clădirilor în conformitate cu Directiva 2010/31/UE, pot fi declarate ca economii de energie în sensul articolului 8 alineatul (1), cu condiția îndeplinirii cerinței de pertinență menționate la punctul 3 litera (h) din prezenta anexă. Măsurile care promovează îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul public în temeiul articolului 5 și al articolului 6 pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul articolului 8 alineatul (1), cu condiția să genereze economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Economiile de energie se calculează cu respectarea prezentei anexe;

(d)

economiile de energie la nivelul utilizării finale care rezultă din punerea în aplicare a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice luate în cadrul unor regulamente de urgență în temeiul articolului 122 din TFUE pot fi declarate în sensul articolului 8 alineatul (1), cu condiția să conducă la economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate, cu excepția economiilor de energie care rezultă din măsuri de raționalizare sau de restricționare;

(e)

măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 pot fi considerate pertinente, însă statele membre trebuie să demonstreze că acestea au ca rezultat economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Economiile de energie se calculează cu respectarea prezentei anexe;

(f)

statele membre iau în considerare numai economiile de energie la nivelul utilizării finale generate de măsuri de politică în sectoare sau instalații care intră sub incidența capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE dacă economiile respective rezultă din punerea în aplicare a articolului 9 sau 10 din prezenta directivă și dacă depășesc cerințele prevăzute în Directiva 2003/87/CE sau depășesc punerea în aplicare a unor acțiuni legate de alocarea cu titlu gratuit de certificate în temeiul directivei menționate. Statele membre demonstrează că măsurile de politică conduc la economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Economiile de energie se calculează cu respectarea prezentei anexe. Dacă o entitate este parte obligată în cadrul unei scheme naționale de obligații în materie de eficiență energetică în temeiul articolului 9 din prezenta directivă și în cadrul EU ETS pentru clădiri și pentru transportul rutier în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE, sistemul de monitorizare și de verificare asigură faptul că prețul carbonului transferat la eliberarea combustibilului pentru consum în temeiul capitolului respectiv este luat în considerare la calcularea și raportarea economiilor de energie ale măsurilor sale de economisire a energiei;

(g)

se poate ține cont de economii, cu condiția ca acestea să depășească următoarele niveluri:

(i)

standardele de performanță ale Uniunii privind emisiile pentru noile autoturisme și noile vehicule utilitare ușoare în urma punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului ( 17 ); statele membre trebuie să pună la dispoziție motive, precum și ipotezele lor și metodologia lor de calcul, pentru a demonstra adiționalitatea la cerințele Uniunii privind emisiile de CO2 ale vehiculelor noi;

(ii)

cerințele Uniunii privind eliminarea de pe piață a anumitor produse cu impact energetic în urma implementării măsurilor de punere în aplicare în temeiul Directivei 2009/125/CE. Statele membre trebuie să pună la dispoziție dovezi, precum și ipotezele lor și metodologia lor de calcul, pentru a demonstra adiționalitatea;

(h)

sunt permise politici în scopul încurajării unor niveluri mai ridicate de eficiență energetică a produselor, a echipamentelor, a sistemelor de transport, a vehiculelor și combustibililor, a clădirilor și a elementelor de clădiri, a proceselor sau a piețelor, cu excepția măsurilor de politică:

(i)

privind utilizarea tehnologiilor de ardere directă a combustibililor fosili care sunt recent implementate începând cu 1 ianuarie 2026; și

(ii)

care subvenționează utilizarea tehnologiilor de ardere directă a combustibililor fosili în clădirile rezidențiale începând cu 1 ianuarie 2026;

(i)

economiile de energie rezultate în urma măsurilor de politică privind utilizarea arderii directe a combustibililor fosili în produse, echipamente, sisteme de transport, vehicule, clădiri sau lucrări, recent implementate începând de la 1 ianuarie 2024, nu sunt luate în considerare pentru îndeplinirea obligației privind economiile de energie, în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (b). În cazul măsurilor de politică care promovează combinații de tehnologii, cota aferentă economiilor de energie legate de tehnologia de ardere a combustibililor fosili nu este eligibilă începând cu 1 ianuarie 2024;

(j)

prin derogare de la litera (i), pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2030, economiile de energie realizate prin intermediul tehnologiilor de ardere directă a combustibililor fosili care îmbunătățesc eficiența energetică în întreprinderile mari consumatoare de energie din sectorul industrial pot fi considerate economii de energie numai în sensul articolului 8 alineatul (1) literele (b) și (c), până la 31 decembrie 2030, cu respectarea următoarelor condiții:

(i)

întreprinderea a efectuat un audit energetic în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și un plan de punere în aplicare care să includă:

—

o prezentare generală a tuturor măsurilor de eficiență energetică eficiente din punctul de vedere al costurilor cu o perioadă de rambursare de cel mult cinci ani, pe baza metodologiilor pentru perioadele simple de rambursare furnizate de statul membru;

—

un calendar pentru punerea în aplicare a tuturor măsurilor de eficiență energetică recomandate cu o perioadă de rambursare de cel mult cinci ani;

—

un calcul al economiilor de energie preconizate care rezultă din măsurile de eficiență energetică recomandate; și

—

măsurile de eficiență energetică referitoare la utilizarea tehnologiilor de ardere directă a combustibililor fosili, cu informațiile relevante necesare pentru:

—

dovedirea faptului că măsura identificată nu crește cantitatea de energie necesară sau capacitatea unei instalații;

—

justificarea faptului că adoptarea tehnologiilor pe bază de combustibili nefosili și durabile nu este fezabilă din punct de vedere tehnic;

—

demonstrarea faptului că tehnologia de ardere directă a combustibililor fosili respectă cea mai actualizată legislație a Uniunii corespunzătoare privind performanța în materie de emisii și previne blocajele tehnologice prin asigurarea compatibilității viitoare cu combustibilii și tehnologiile alternative nefosile neutre din punct de vedere climatic;

(ii)

continuarea utilizării tehnologiilor directe pe bază de combustibili fosili este o măsură de eficiență energetică menită să reducă consumul de energie cu o perioadă de rambursare de cel mult cinci ani, pe baza metodologiilor perioadei simple de rambursare furnizate de statul membru, recomandată ca urmare a unui audit energetic în temeiul articolului 11 alineatul (2) și inclusă în planul de punere în aplicare;

(iii)

utilizarea tehnologiilor directe pe bază de combustibili fosili respectă cea mai actualizată legislație a Uniunii corespunzătoare privind performanța în materie de emisii, nu conduce la blocaje tehnologice și asigură compatibilitatea viitoare cu combustibilii și tehnologiile alternative neutre din punct de vedere climatic;

(iv)

utilizarea tehnologiilor directe pe bază de combustibili fosili în întreprindere nu duce la creșterea consumului de energie sau la creșterea capacității instalației în întreprinderea respectivă;

(v)

se furnizează dovezi că nicio soluție de combustibili nefosili durabili alternativi nu a fost fezabilă din punct de vedere tehnic;

(vi)

utilizarea tehnologiilor directe pe bază de combustibili fosili are ca rezultat economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate, calculate în conformitate cu prezenta anexă;

(vii)

dovezile sunt publicate pe un site web sau sunt puse la dispoziția publicului pentru toți cetățenii interesați;

(k)

măsurile care promovează instalarea unor tehnologii la scară mică de obținere a energiei din surse regenerabile pe sau în clădiri pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul articolului 8 alineatul (1), cu condiția să genereze economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Economiile de energie se calculează cu respectarea prezentei anexe;

(l)

măsurile care promovează instalarea unor tehnologii termosolare pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul articolului 8 alineatul (1), cu condiția să genereze economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Căldura produsă de tehnologiile termosolare bazate pe radiațiile solare poate fi exclusă din consumul lor de energie la nivelul utilizării finale;

(m)

în cazul politicilor care accelerează adoptarea unor produse și vehicule mai eficiente, cu excepția celor recent implementate începând de la 1 ianuarie 2024 care privesc utilizarea arderii directe a combustibililor fosili, se poate ține cont pe deplin de economiile aferente acestora, cu condiția să se demonstreze că o astfel de adoptare are loc înainte de expirarea duratei de viață medii anticipate a produsului sau a vehiculului ori înainte de înlocuirea normală a produsului sau a vehiculului și cu condiția ca economiile să fie declarate doar pentru perioada care se încheie la expirarea duratei de viață medii anticipate a produsului sau a vehiculului care urmează să fie înlocuit;

(n)

atunci când promovează adoptarea de măsuri vizând eficiența energetică, statele membre se asigură, acolo unde este cazul, că sunt menținute standardele de calitate pentru produse, pentru servicii și pentru introducerea măsurilor sau că sunt introduse asemenea standarde în cazul în care nu există;

(o)

pentru a ține seama de variațiile climatice dintre regiuni, statele membre pot alege să ajusteze economiile la o valoare standard sau să stabilească economii de energie diferite în funcție de variațiile de temperatură dintre regiuni;

(p)

calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor și de rata cu care economiile se diminuează odată cu trecerea timpului. Respectivul calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare și sfârșitul fiecărei perioade de obligații. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă, preconizată să obțină cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor metode diferite nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare și 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor naționale integrate privind energia și clima notificate în temeiul articolului 3 și al articolelor 7-12 din Regulamentul (UE) 2018/1999, acele alte metode și dispozițiile aplicate pentru a asigura respectarea cerinței obligatorii de calculare.

3. Statele membre se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerințe pentru măsurile de politică luate în temeiul articolului 10 și al articolului 30 alineatul (14):

(a)

măsurile de politică și acțiunile individuale generează economii de energie verificabile la nivelul utilizării finale;

(b)

responsabilitatea fiecărei părți participante, părți mandatate sau autorități publice de punere în aplicare, după caz, este clar definită;

(c)

economiile de energie care sunt obținute sau urmează a fi obținute sunt determinate într-un mod transparent;

(d)

cantitatea obligatorie de economii de energie sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată fie ca consum de energie primară, fie ca consum final de energie, utilizând factorii de energie primară sau puterile calorifice nete menționate la articolul 31;

(e)

trebuie prezentat un raport anual privind economiile de energie realizate de părțile mandatate, de părțile participante și de autoritățile publice de punere în aplicare, care să fie pus la dispoziția publicului, precum și datele privind tendința anuală a economiilor de energie;

(f)

monitorizarea rezultatelor și luarea de măsuri adecvate în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare;

(g)

economiile de energie generate de o acțiune individuală sunt declarate doar de o singură parte;

(h)

se demonstrează că activitățile părții participante, ale părții mandatate sau ale autorității publice de punere în aplicare au contribuit în mod esențial la realizarea economiilor de energie declarate;

(i)

activitățile părții participante, ale părții mandatate sau ale autorității publice de punere în aplicare nu au efecte adverse asupra persoanelor afectate de sărăcie energetică, clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, asupra persoanelor care trăiesc în locuințe sociale.

4. La determinarea economiilor de energie obținute în urma măsurilor de politică legate de impozitare introduse în temeiul articolului 10, se aplică următoarele principii:

(a)

se ține cont doar de economiile de energie obținute în urma măsurilor de impozitare care depășesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor în conformitate cu Directiva 2003/96/CE a Consiliului ( 18 ) sau cu Directiva 2006/112/CE a Consiliului ( 19 );

(b)

datele privind elasticitatea cererii în funcție de preț pe termen scurt pentru calcularea impactului măsurilor de impozitare a energiei reflectă capacitatea de reacție a cererii de energie la schimbările de preț și sunt estimate pe baza unor surse de date oficiale recente și reprezentative care sunt aplicabile pentru statul membru și, acolo unde este cazul, pe baza unor studii însoțitoare realizate de un institut independent. Dacă se folosește o altă elasticitate în funcție de preț decât cele pe termen scurt, statul membru trebuie să explice modul în care îmbunătățirile în materie de eficiență energetică datorate punerii în aplicare a altor acte legislative ale Uniunii au fost incluse în nivelul de referință utilizat pentru estimarea economiilor de energie sau modul în care a fost evitată dubla contabilizare a economiilor de energie datorate altor acte legislative ale Uniunii;

(c)

economiile de energie generate de instrumentele însoțitoare ale politicii în materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata către un fond, sunt contabilizate separat;

(d)

pentru a se evalua economiile de energie rezultate din măsurile de impozitare și a se evita suprapunerea cu dreptul Uniunii și cu alte măsuri de politică, ar trebui să se utilizeze estimări privind elasticitatea pe termen scurt;

(e)

statele membre determină efectele distributive ale impozitării și ale măsurilor echivalente asupra persoanelor afectate de sărăcie energetică, clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, asupra persoanelor care trăiesc în locuințe sociale și prezintă efectele măsurilor de atenuare implementate în conformitate cu articolul 24 alineatele (1), (2) și (3);

(f)

statele membre pun la dispoziție dovezi, incluzând metodologiile de calcul, privind faptul că, atunci când există o suprapunere a impactului măsurilor de impozitare a energiei sau a carbonului sau al comercializării certificatelor de emisii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, nu are loc o contabilizare dublă a economiilor de energie.

5. Notificarea metodologiei

Statele membre notifică Comisiei, în conformitate Regulamentul (UE) 2018/1999, metodologia lor detaliată propusă pentru operarea schemelor de obligații în materie de eficiență energetică și a măsurilor alternative menționate la articolele 9 și 10 și la articolul 30 alineatul (14) din prezenta directivă. Cu excepția cazului impozitării, notificarea include informații privind:

(a)

nivelul economiilor de energie obligatorii în temeiul articolului 8 alineatul (1) primul paragraf sau al economiilor preconizate a fi realizate pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030;

(b)

modul în care cantitatea calculată de noi economii de energie necesare în temeiul articolului 8 alineatul (1) primul paragraf sau de economii de energie preconizate a fi realizate va fi eșalonată pe parcursul perioadei de obligații;

(c)

părțile obligate, participante sau mandatate sau autoritățile publice de punere în aplicare;

(d)

sectoarele țintă;

(e)

măsurile de politică și acțiunile individuale, inclusiv cantitatea totală preconizată de economii cumulate de energie pentru fiecare măsură;

(f)

măsurile de politică sau programele ori măsurile finanțate în temeiul unui fond național pentru eficiență energetică, implementate cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale;

(g)

ponderea și cantitatea economiilor de energie care trebuie realizate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale;

(h)

dacă este cazul, indicatorii aplicați, media aritmetică ponderată și rezultatul măsurilor de politică instituite în temeiul articolului 8 alineatul (3);

(i)

dacă este cazul, impactul și efectele adverse ale măsurilor de politică implementate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) asupra persoanelor afectate de sărăcie energetică, a clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, asupra persoanelor care trăiesc în locuințe sociale;

(j)

durata perioadei de obligații pentru schema de obligații în materie de eficiență energetică;

(k)

dacă este cazul, cantitatea economiilor de energie sau obiectivele de reducere a costurilor care trebuie realizate de către părțile obligate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale;

(l)

acțiunile prevăzute de măsura de politică;

(m)

metodologia de calcul, inclusiv modalitățile de stabilire a adiționalității și a pertinenței, precum și metodologiile și valorile de referință care sunt folosite pentru economiile preconizate și ponderate și, dacă este cazul, puterile calorifice nete și factorii de conversie utilizați;

(n)

durata de viață a măsurilor și modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamentează aceasta;

(o)

abordarea aleasă pentru tratarea problemei variațiilor climatice în cadrul statului membru;

(p)

sistemele de monitorizare și de verificare a măsurilor în temeiul articolelor 9 și 10 și modul în care este asigurată independența acestora față de părțile obligate, participante sau mandatate;

(q)

în cazul impozitării:

(i)

sectoarele țintă și segmentul de contribuabili;

(ii)

autoritatea publică de punere în aplicare;

(iii)

economiile preconizate a fi realizate;

(iv)

durata măsurii de impozitare;

(v)

metodologia de calcul, inclusiv elasticitățile cererii în funcție de preț utilizată și modul în care au fost stabilite acestea; și

(vi)

modul în care au fost evitate suprapunerile cu EU ETS în conformitate cu Directiva 2003/87/CE și în care s-a eliminat riscul dublei contabilizări.

ANEXA VI CRITERII MINIME PENTRU AUDITURILE ENERGETICE, INCLUSIV CELE DESFĂȘURATE CA PARTE A SISTEMELOR DE GESTIONARE A ENERGIEI

ANEXA VI

CRITERII MINIME PENTRU AUDITURILE ENERGETICE, INCLUSIV CELE DESFĂȘURATE CA PARTE A SISTEMELOR DE GESTIONARE A ENERGIEI

Auditurile energetice menționate la articolul 11:

(a)

se bazează pe date operaționale actualizate, măsurate și trasabile privind consumul de energie și (pentru energia electrică) profilurile de sarcină;

(b)

conțin o revizuire detaliată a profilului de consum de energie al clădirilor sau grupurilor de clădiri, al operațiunilor sau instalațiilor industriale, inclusiv transporturile;

(c)

identifică măsurile de eficiență energetică pentru reducerea consumului de energie;

(d)

identifică potențialul de utilizare sau de producere eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei din surse regenerabile;

(e)

se bazează, ori de câte ori este posibil, pe analiza costurilor ciclului de viață și nu pe perioadele simple de rambursare pentru a lua în considerare economiile pe termen lung, valorile reziduale ale investițiilor pe termen lung și ratele de actualizare;

(f)

sunt proporționale și suficient de reprezentative pentru a permite crearea unei imagini fiabile a performanței energetice globale și identificarea fiabilă a celor mai semnificative oportunități de îmbunătățire.

Auditurile energetice permit calcule detaliate și validate pentru măsurile propuse, astfel încât să furnizeze informații clare cu privire la economiile potențiale.

Datele utilizate în auditurile energetice trebuie să poată fi stocate în scopul analizei istorice și al urmăririi performanței.

ANEXA VII CERINȚE MINIME PENTRU MONITORIZAREA ȘI PUBLICAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A CENTRELOR DE DATE

ANEXA VII

CERINȚE MINIME PENTRU MONITORIZAREA ȘI PUBLICAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A CENTRELOR DE DATE

Următoarele informații minime se monitorizează și se publică în ceea ce privește performanța energetică a centrelor de date menționate la articolul 12:

(a)

numele centrului de date, numele proprietarului și al operatorilor centrului de date, data la care centrul de date și-a început activitatea și localitatea în care se află centrul de date;

(b)

suprafața centrului de date; puterea instalată; traficul anual de date primite și transmise; și cantitatea de date stocate și prelucrate în cadrul centrului de date;

(c)

performanța centrului de date, pe parcursul ultimului an calendaristic complet, în conformitate cu indicatorii-cheie de performanță care se referă, printre altele, la consumul de energie, utilizarea de putere, valorile stabilite pentru temperatură, utilizarea căldurii reziduale, utilizarea apei și utilizarea energiei din surse regenerabile, utilizând ca bază, după caz, CEN/CENELEC EN 50600-4 „Tehnologia informației – Instalații și infrastructuri ale centrelor de date”, până la intrarea în vigoare a actului delegat adoptat în temeiul articolului 33 alineatul (3).

▼M1 —————

▼B

ANEXA IX CERINȚE MINIME PRIVIND FACTURAREA ȘI INFORMAȚIILE REFERITOARE LA CONSUM PENTRU ÎNCĂLZIRE, RĂCIRE ȘI APĂ CALDĂ MENAJERĂ

ANEXA IX

CERINȚE MINIME PRIVIND FACTURAREA ȘI INFORMAȚIILE REFERITOARE LA CONSUM PENTRU ÎNCĂLZIRE, RĂCIRE ȘI APĂ CALDĂ MENAJERĂ

1. Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică

Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică cel puțin o dată pe an.

2. Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum

Până la 31 decembrie 2021, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin trimestrial, la cerere, sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică, iar în caz contrar de două ori pe an.

Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin lunar. Acestea se pot pune la dispoziție, de asemenea, prin intermediul internetului și se pot actualiza cât de frecvent posibil în funcție de dispozitivele și sistemele de măsurare utilizate. Încălzirea și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara sezoanelor de încălzire sau răcire.

3. Informații minime incluse în factură

Statele membre se asigură că următoarele informații sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau în documentele însoțitoare, atunci când acestea se bazează pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică:

(a)

prețurile reale actuale și consumul real de energie sau costul total al energiei termice și citirea (indexul) repartitoarelor de costuri pentru energia termică;

(b)

mixul de combustibili utilizat și emisiile de GES anuale aferente, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de la rețeaua de încălzire sau de răcire centralizată, precum și o descriere a diferitelor taxe, impozite și tarife aplicate;

(c)

comparații între consumul actual de energie al utilizatorilor finali și consumul din aceeași perioadă a anului anterior, sub formă grafică, datele fiind ajustate în funcție de variațiile climatice pentru încălzire și răcire;

(d)

informații de contact pentru organizațiile clienților finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele care folosesc energie;

(e)

informații privind procedurile de depunere a plângerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative pertinente de soluționare a litigiilor, în conformitate cu dispozițiile aplicabile în statele membre;

(f)

comparații cu un utilizator final mediu normalizat sau de referință din aceeași categorie de utilizatori. În cazul facturilor electronice, astfel de comparații pot, în schimb, să fie puse la dispoziție online și semnalate în cadrul facturilor.

Statele membre pot limita domeniul de aplicare al cerinței de a oferi informații privind emisiile de GES în temeiul primului paragraf litera (b) pentru a include numai furnizările de la rețelele de încălzire centralizată cu o putere termică nominală totală care depășește 20 MW.

Facturile care nu au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică conțin o explicație clară și ușor de înțeles a modului în care suma care figurează pe factură a fost calculată și, cel puțin, informațiile menționate la literele (d) și (e).

ANEXA X POTENȚIALUL DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SERVICIILE DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE

ANEXA X

POTENȚIALUL DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SERVICIILE DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE

Evaluarea cuprinzătoare a potențialelor naționale în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire menționate la articolul 25 alineatul (1) include și se bazează pe următoarele elemente:

Partea I

PREZENTARE GENERALĂ A SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE

1. cererea de încălzire și răcire exprimată în energie utilă estimată ( 20 ) și consumul final de energie cuantificat în GWh pe an ( 21 ), pe sectoare:

(a)

sectorul rezidențial;

(b)

sectorul serviciilor;

(c)

sectorul industrial;

(d)

orice alt sector care consumă în mod individual mai mult de 5 % din cererea națională totală utilă de încălzire și răcire;

2. identificarea sau, în cazul literei (a) subpunctul (i), identificarea sau estimarea furnizării actuale de încălzire și răcire:

(a)

prin tehnologie, în GWh pe an ( 22 ), în sectoarele menționate la punctul 1, acolo unde este posibil, făcându-se distincție între energia obținută din surse fosile și energia obținută din surse regenerabile:

(i)

furnizate in situ, în gospodării și în unități de servicii, prin:

—

cazane destinate exclusiv producerii de căldură;

—

cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;

—

pompe de căldură;

—

alte tehnologii și surse aflate in situ;

(ii)

furnizate in situ, în alte locuri decât în gospodării și în unități de servicii, prin:

—

cazane destinate exclusiv producerii de căldură;

—

cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;

—

pompe de căldură;

—

alte tehnologii și surse aflate in situ;

(iii)

furnizate ex situ, prin:

—

cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;

—

căldură reziduală;

—

alte tehnologii și surse ex situ;

(b)

identificarea de instalații care generează căldură sau frig rezidual și a potențialului lor de a furniza servicii de încălzire sau răcire, în GWh pe an:

(i)

instalații termice de generare a energiei electrice care pot furniza sau pot fi modernizate pentru a furniza căldură reziduală, cu o putere termică totală mai mare de 50 MW;

(ii)

instalații de cogenerare a energiei termice și electrice care utilizează tehnologiile menționate în partea II din anexa II, cu o putere termică totală mai mare de 20 MW;

(iii)

instalații de incinerare a deșeurilor;

(iv)

instalații care utilizează surse de energie regenerabile cu o putere termică totală mai mare de 20 MW, altele decât instalațiile menționate la subpunctele (i) și (ii), care generează încălzire și răcire cu ajutorul energiei obținute din surse regenerabile;

(v)

instalații industriale cu o putere termică totală mai mare de 20 MW, care pot furniza căldură reziduală;

(c)

ponderea raportată a energiei obținute din surse regenerabile și din căldura sau frigul rezidual din consumul de energie finală al sectorului încălzirii și răcirii centralizate ( 23 ) în ultimii cinci ani, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001;

3. date agregate privind unitățile de cogenerare din rețelele existente de încălzire și răcire centralizată, în cinci intervale de capacitate care acoperă:

(a)

consumul de energie primară;

(b)

eficiența globală;

(c)

economii de energie primară;

(d)

factorii de emisie de CO2;

4. date agregate privind rețelele existente de încălzire și răcire centralizată furnizată prin cogenerare, în cinci intervale de capacitate care acoperă:

(a)

consumul total de energie primară;

(b)

consumul de energie primară al unităților de cogenerare;

(c)

ponderea cogenerării în furnizarea de încălzire sau răcire centralizată;

(d)

pierderile din sistemul de încălzire centralizat;

(e)

pierderile din sistemul de răcire centralizat;

(f)

densitatea conexiunii;

(g)

ponderea sistemelor pe diferite grupe de temperatură de funcționare;

5. o hartă a întreg teritoriului național, în care sunt identificate, protejând totodată informațiile comerciale sensibile:

(a)

zonele cu cerere de încălzire și răcire care rezultă din analiza de la punctul 1, utilizând, în același timp, criterii coerente pentru concentrarea pe zonele energetice dense din municipalități și din aglomerațiile urbane;

(b)

punctele de aprovizionare cu încălzire și răcire existente, prezentate la punctul 2 litera (b), precum și instalațiile de distribuție a încălzirii centralizate;

(c)

punctele de aprovizionare cu încălzire și răcire planificate, prezentate la punctul 2 litera (b), precum și noile zone identificate pentru încălzirea și răcirea centralizată;

6. o prognoză a tendințelor în ceea ce privește cererea de încălzire și răcire pentru a obține o perspectivă pentru următorii 30 de ani, în GWh, luând în considerare anumite previziuni pentru următorii 10 ani, modificarea cererii specifice clădirilor și diferitelor sectoare industriale, precum și impactul politicilor și al strategiilor legate de gestionarea cererii, cum ar fi strategiile pe termen lung de renovare a clădirilor în temeiul Directivei (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului ( 24 );

Partea II

OBIECTIVE, STRATEGII ȘI MĂSURI DE POLITICĂ

7. contribuția planificată a statului membru la obiectivele, țintele și contribuțiile sale naționale pentru cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999, realizată prin creșterea eficienței în materie de încălzire și răcire, în special în legătură cu articolul 4 litera (b) punctele 1-4 și cu articolul 15 alineatul (4) litera (b) din regulamentul respectiv, identificând care dintre aceste elemente este complementar în raport cu planul național integrat privind energia și clima notificat în temeiul articolelor 3 și 7-12 din regulamentul respectiv;

8. o vedere de ansamblu asupra politicilor și măsurilor existente, astfel cum sunt descrise în cel mai recent raport prezentat în conformitate cu articolele 3, 20 și 21 și cu articolul 27 litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1999;

Partea III

ANALIZA POTENȚIALULUI ECONOMIC AL EFICIENȚEI ÎN MATERIE DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE

9. se efectuează o analiză a potențialului economic ( 25 ) al diferitelor tehnologii de încălzire și răcire pentru întreg teritoriul național, utilizându-se analiza costuri-beneficii menționată la articolul 25 alineatul (3) și se identifică scenarii alternative pentru tehnologii mai eficiente, bazate pe surse regenerabile de încălzire și răcire, făcându-se distincție între energia obținută din surse fosile și energia obținută din surse regenerabile, dacă este cazul.

Ar trebui să fie avute în vedere următoarele tehnologii:

(a)

căldura reziduală și frigul rezidual din industrie;

(b)

incinerarea deșeurilor;

(c)

cogenerarea de înaltă eficiență;

(d)

sursele regenerabile de energie, cum ar fi energia geotermică, energia termosolară și biomasa, altele decât cele utilizate pentru cogenerarea de înaltă eficiență;

(e)

pompe de căldură;

(f)

reducerea pierderilor de căldură și frig din rețelele centralizate existente;

(g)

încălzirea centralizată și răcirea centralizată;

10. analiza potențialului economic include următoarele etape și considerații:

(a)

Considerații:

(i)

analiza costuri-beneficii în sensul articolului 25 alineatul (3) include o analiză economică care ia în considerare factorii socioeconomici și de mediu ( 26 ), precum și o analiză financiară efectuată pentru a evalua proiectele din punctul de vedere al investitorilor, atât analiza economică, cât și cea financiară utilizând valoarea actualizată netă drept criteriu pentru evaluare;

(ii)

scenariul de referință ar trebui să servească drept punct de plecare, ia în considerare politicile existente la momentul elaborării acestei evaluări cuprinzătoare ( 27 ) și face legătura cu datele colectate în temeiul părții I și al părții II punctul 6 din prezenta anexă;

(iii)

scenariile alternative la scenariul de referință țin seama de obiectivele privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile din Regulamentul (UE) 2018/1999, fiecare scenariu conținând următoarele elemente în comparație cu scenariul de referință:

—

potențialul economic al tehnologiilor examinate, utilizând drept criteriu de evaluare valoarea actualizată netă;

—

reducerile de emisii de GES;

—

economiile de energie primară în GWh pe an;

—

impactul asupra ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic național.

Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare sau de reglementare națională pot fi excluse într-o etapă timpurie a analizei costuri-beneficii în cazul în care acest lucru este justificat pe baza unor considerente documentate cu grijă, explicit și temeinic.

În cadrul scenariilor analizate, evaluarea și procesul decizional ar trebui să ia în considerare economiile de costuri și de energie generate de flexibilitatea sporită a aprovizionării cu energie și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor de energie electrică, inclusiv costurile evitate și economiile realizate prin reducerea investiției în infrastructură.

(b)

Costuri și beneficii

Costurile și beneficiile menționate la litera (a) includ cel puțin următoarele costuri și beneficii:

(i)

costuri:

—

costurile de investiții în ceea ce privește instalațiile și echipamentele;

—

costurile de investiții în ceea ce privește rețele energetice asociate;

—

costurile de exploatare variabile și fixe;

—

costurile cu energia;

—

costurile în ceea ce privește protecția mediului, sănătatea și siguranța, în măsura posibilului;

—

costurile în ceea ce privește piața forței de muncă, securitatea energetică și competitivitatea, în măsura posibilului.

(ii)

beneficii:

—

valoarea producției livrate consumatorului (încălzire, răcire și energie electrică);

—

beneficii externe, cum ar fi beneficiile în materie de mediu, de emisii de gaze cu efect de seră și de sănătate și siguranță, în măsura posibilului;

—

efectele asupra pieței forței de muncă, a securității energetice și a competitivității, în măsura posibilului.

(c)

Scenarii relevante în raport cu scenariul de referință:

Trebuie luate în considerare toate scenariile relevante în raport cu scenariul de referință, inclusiv rolul încălzirii și răcirii individuale eficiente. Analiza costuri-beneficii poate viza un proiect sau un grup de proiecte pentru o evaluare locală, regională sau națională mai largă, în scopul stabilirii soluției de încălzire sau răcire celei mai benefice și eficiente din punctul de vedere al costurilor în raport cu un scenariu de referință pentru o zonă geografică dată, în scopul planificării.

(d)

Limitele și abordarea integrată:

(i)

limita geografică acoperă o zonă geografică bine definită și adecvată;

(ii)

analizele costuri-beneficii iau în considerare toate resursele de aprovizionare centralizate sau descentralizate relevante disponibile în cadrul sistemului și al limitei geografice, inclusiv tehnologiile avute în vedere în conformitate cu partea III punctul 9 din prezenta anexă, precum și tendințele și caracteristicile cererii de încălzire și răcire.

(e)

Ipoteze:

(i)

statele membre formulează ipoteze, în scopul analizelor costuri-beneficii, cu privire la prețurile factorilor majori de consum și de producție, precum și cu privire la rata de actualizare;

(ii)

rata de actualizare utilizată în analiza economică pentru calculul valorii actualizate nete se alege în conformitate cu orientările europene sau naționale;

(iii)

statele membre folosesc prognozele naționale, europene sau internaționale pentru evoluția prețurilor la energie dacă acestea corespund contextului lor național, regional sau local;

(iv)

prețurile utilizate în analiza economică reflectă costurile și beneficiile socioeconomice. Costurile externe, cum ar fi efectele asupra mediului și asupra sănătății, ar trebui să fie luate în considerare, în măsura posibilului, și anume atunci când există un preț de piață sau atunci când acesta este deja inclus în reglementările europene sau naționale.

(f)

Analiză de sensibilitate: se include o analiză de sensibilitate pentru a evalua costurile și beneficiile unui proiect sau ale unui grup de proiecte și pentru a se baza pe factori variabili care au un impact semnificativ asupra rezultatului calculelor, cum ar fi prețurile diferite la energie, nivelurile cererii, ratele de actualizare și altele.

Partea IV

NOI STRATEGII ȘI MĂSURI DE POLITICĂ POTENȚIALE

11. o prezentare generală a noilor măsuri de politică legislative și nelegislative ( 28 ) pentru a realiza potențialul economic identificat în conformitate cu punctele 9 și 10, împreună cu o previziune referitoare la:

(a)

reducerile de emisii de gaze cu efect de seră;

(b)

economiile de energie primară în GWh pe an;

(c)

impactul asupra ponderii cogenerării de înaltă eficiență;

(d)

impactul asupra ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic național și în sectorul de încălzire și răcire centralizată;

(e)

legăturile cu programarea financiară națională și economiile de costuri pentru bugetul public și participanții la piață;

(f)

estimarea măsurilor de sprijin public, după caz, cu bugetul lor anual și identificarea elementului de ajutor potențial.

ANEXA XI ANALIZE COSTURI-BENEFICII

ANEXA XI

ANALIZE COSTURI-BENEFICII

Analizele costuri-beneficii oferă informații în scopul realizării măsurilor menționate la articolul 25 alineatul (3) și la articolul 26 alineatul (7):

În cazul în care se planifică o instalație care produce exclusiv energie electrică sau o instalație fără recuperator de căldură, se realizează o comparație între instalațiile planificate sau reabilitarea planificată și o instalație echivalentă care produce aceeași cantitate de energie electrică sau de căldură de proces, dar care recuperează căldura reziduală și care furnizează căldură prin cogenerare de înaltă eficiență sau rețele de încălzire și răcire centralizată ori ambele.

În cadrul unei limite geografice date, evaluarea ia în considerare instalația planificată, precum și eventualele puncte cu cerere de încălzire sau de răcire existente sau potențiale corespunzătoare care ar putea fi alimentate prin aceasta, ținând seama de posibilitățile raționale, de exemplu fezabilitatea tehnică și distanța.

Limita de sistem se stabilește astfel încât să includă instalația planificată și sarcinile de încălzire și de răcire, cum ar fi clădirea/clădirile și procesul industrial. În cadrul acestei limite de sistem, costul total de furnizare a căldurii și energiei se determină pentru ambele cazuri și apoi se compară.

Sarcinile de încălzire sau de răcire includ sarcinile de încălzire sau de răcire existente, precum o instalație industrială sau un sistem de încălzire sau de răcire centralizată, și, de asemenea, în zonele urbane, sarcina de încălzire sau de răcire și costurile care ar exista dacă unui grup de clădiri sau unei părți a unui oraș i s-ar furniza sau ar fi conectată la o nouă rețea de încălzire sau de răcire centralizată ori ambele.

Analizele costuri-beneficii se bazează pe o descriere a instalației planificate și a instalației/instalațiilor de comparație, cu referire la capacitatea electrică și termică, după caz, tipul de combustibil, utilizarea planificată și numărul de ore de operare planificate în fiecare an, amplasarea și cererea de energie electrică și termică.

O evaluare a utilizării căldurii reziduale ia în considerare tehnologiile actuale. Evaluarea trebuie să țină seama de utilizarea directă a căldurii reziduale sau de actualizarea acesteia la niveluri de temperatură mai ridicate sau de ambele. În cazul recuperării căldurii reziduale la fața locului, trebuie evaluată cel puțin utilizarea schimbătoarelor de căldură, a pompelor de căldură și a tehnologiilor de transformare a căldurii în energie electrică. În cazul recuperării căldurii reziduale în afara amplasamentului, trebuie evaluate ca puncte de cerere potențiale cel puțin instalațiile industriale, exploatațiile agricole și rețelele de încălzire centralizată.

În scopul comparației, sunt luate în considerare cererea de energie termică și tipurile de încălzire și răcire utilizate de punctele cu cerere de încălzire sau de răcire din vecinătate. Comparația acoperă costurile aferente infrastructurii pentru instalația planificată și pentru cea cu care se face comparația.

Analizele costuri-beneficii în scopul articolului 26 alineatul (7) includ o analiză economică ce vizează o analiză financiară care reflectă tranzacțiile reale de fluxuri de lichidități din investiția în instalații individuale și din funcționarea acestora.

Proiectele cu rezultate pozitive în ceea ce privește costurile și beneficiile sunt acelea în care suma beneficiilor actualizate în cadrul analizei economice și financiare depășește suma costurilor actualizate (surplus costuri-beneficii).

Statele membre stabilesc principii directoare privind metodologia, ipotezele și orizontul de timp pentru analiza economică.

Statele membre pot solicita întreprinderilor responsabile de funcționarea instalațiilor de producere a energiei electrice și termice, întreprinderilor industriale, operatorilor rețelelor de încălzire și răcire centralizată sau altor părți influențate de limita de sistem definită și de limita geografică, să contribuie cu date care să fie utilizate la evaluarea costurilor și beneficiilor unei instalații individuale.

ANEXA XII GARANȚIA DE ORIGINE PRIVIND ENERGIA ELECTRICĂ PRODUSĂ PRIN COGENERARE DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ

ANEXA XII

GARANȚIA DE ORIGINE PRIVIND ENERGIA ELECTRICĂ PRODUSĂ PRIN COGENERARE DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ

Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că:

(a)

garanția de origine a energiei electrice produse prin cogenerare de înaltă eficiență:

—

permite producătorilor să demonstreze că energia electrică pe care o vând este produsă prin cogenerare de înaltă eficiență și este emisă în acest scop ca răspuns la o solicitare din partea producătorului;

—

este corectă, fiabilă și rezistentă la contrafacere;

—

este emisă, transferată și anulată electronic;

(b)

o unitate de energie produsă prin cogenerare de înaltă eficiență este luată în considerare o singură dată.

Garanția de origine menționată la articolul 26 alineatul (13) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

(a)

identitatea, amplasarea, tipul și capacitatea (termică și electrică) a instalației unde a fost produsă energia în cauză;

(b)

data și locul producției;

(c)

puterea calorifică inferioară a sursei de combustibil din care a fost produsă energia electrică;

(d)

cantitatea de energie termică produsă împreună cu energia electrică și utilizarea acesteia;

(e)

cantitatea de energie electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficiență, în conformitate cu anexa III, pe care o reprezintă garanția de origine;

(f)

economiile de energie primară calculate în conformitate cu anexa III pe baza valorilor de referință armonizate ale eficienței menționate la anexa III litera (d);

(g)

eficiența nominală de producere a energiei electrice și termice a instalației;

(h)

dacă și în ce măsură instalația a beneficiat de sprijin pentru investiții;

(i)

dacă și în ce măsură unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă națională de sprijin și tipul schemei de sprijin;

(j)

data la care instalația a fost pusă în funcțiune; și

(k)

data și țara emiterii și un număr de identificare unic.

Garanția de origine trebuie să aibă dimensiunea standard de 1 MWh. Aceasta face referire la producția brută de energie electrică măsurată la limita stației și exportată către rețea.

ANEXA XIII CRITERII DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU REGLEMENTAREA REȚELELOR ENERGETICE ȘI PENTRU TARIFELE DE REȚEA ELECTRICĂ

ANEXA XIII

CRITERII DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU REGLEMENTAREA REȚELELOR ENERGETICE ȘI PENTRU TARIFELE DE REȚEA ELECTRICĂ

1. Tarifele de rețea sunt transparente și nediscriminatorii, respectă articolul 18 din Regulamentul (UE) 2019/943 și reflectă costurile economiilor de costuri în rețele rezultate în urma măsurilor de gestionare a cererii și a răspunsului la cerere, precum și a producerii distribuite, inclusiv economiile rezultate în urma scăderii prețurilor de livrare sau a investițiilor în rețea și a unei exploatări mai eficiente a rețelei.

2. Reglementările privind rețelele și tarifele nu împiedică operatorii de rețea sau comercianții cu amănuntul de energie să pună la dispoziție servicii de sistem pentru măsurile de gestionare a răspunsului la cerere, gestionarea cererii și producerea distribuită pe piețele organizate de energie electrică, inclusiv piețele nereglementate și schimburile de energie electrică pentru comercializarea energiei, a capacității, a compensațiilor și a serviciilor de sprijin în toate intervalele de timp, inclusiv piețele la termen, piețele pentru ziua următoare și piețele intrazilnice, în special:

(a)

trecerea sarcinii din perioadele de vârf în cele mai puțin aglomerate de către clienții finali, luându-se în considerare disponibilitatea energiei din surse regenerabile de energie, a energiei din cogenerare și a producerii distribuite;

(b)

economiile de energie din răspunsul la cerere al consumatorilor distribuiți de către agregatorii independenți;

(c)

reducerea cererii din măsurile de eficiență energetică adoptate de către furnizorii de servicii energetice, inclusiv SSE-uri;

(d)

racordarea și repartizarea surselor de producere la tensiuni mai scăzute;

(e)

racordarea surselor de producere dintr-o locație mai apropiată la consum; și

(f)

stocarea energiei.

3. Tarifele de rețea sau de vânzare cu amănuntul pot susține prețuri dinamice pentru măsurile de gestionare a răspunsului la cerere adoptate de către clienții finali, precum:

(a)

tarifele în funcție de ora de consum;

(b)

prețurile din perioadele de vârf critice;

(c)

prețurile în timp real; și

(d)

reducerile de preț pentru perioadele de vârf.

ANEXA XIV CERINȚE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU OPERATORII DE TRANSPORT ȘI DE SISTEM ȘI OPERATORII DE DISTRIBUȚIE

ANEXA XIV

CERINȚE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU OPERATORII DE TRANSPORT ȘI DE SISTEM ȘI OPERATORII DE DISTRIBUȚIE

Operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție:

(a)

stabilesc și fac publice normele lor standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi racordările la rețea, consolidările rețelei și introducerea de noi rețele, funcționarea îmbunătățită a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie electrică rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate;

(b)

pun la dispoziția noilor producători de energie electrică rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență care doresc să se conecteze la sistem informațiile cuprinzătoare și necesare solicitate de către aceștia, inclusiv:

(i)

o estimare cuprinzătoare și detaliată a costurilor asociate cu racordarea;

(ii)

un calendar rezonabil și precis pentru primirea și prelucrarea cererii de racordare la rețea;

(iii)

un calendar indicativ rezonabil pentru orice propunere de racordare la rețea. Procesul global pentru conectarea la rețea ar trebui să nu dureze mai mult de 24 de luni, ținând seama de ceea ce este realizabil în mod rezonabil și nediscriminatoriu;

(c)

furnizează proceduri standard și simplificate în ceea ce privește conectarea producătorilor distribuiți de energie electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficiență cu scopul de a facilita conectarea acestora la rețea.

Normele standard prevăzute la primul paragraf litera (a) se bazează pe criterii obiective, transparente și nediscriminatorii, ținându-se în special seama de costurile și beneficiile asociate cu conectarea producătorilor respectivi la rețea. Aceste norme pot prevedea diferite tipuri de conectare la rețea.

ANEXA XV LISTA MINIMĂ DE ELEMENTE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN CONTRACTELE SAU ÎN CAIETELE DE SARCINI ASOCIATE PRIVIND PERFORMANȚA ENERGETICĂ

ANEXA XV

LISTA MINIMĂ DE ELEMENTE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN CONTRACTELE SAU ÎN CAIETELE DE SARCINI ASOCIATE PRIVIND PERFORMANȚA ENERGETICĂ

—

Constatările și recomandările conținute în analizele și auditurile energetice efectuate înainte de încheierea contractului care acoperă consumul de energie al clădirii în vederea implementării de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice.

—

O listă clară și transparentă a măsurilor privind eficiența energetică care urmează să fie puse în aplicare sau a rezultatelor în materie de eficiență care urmează să fie obținute.

—

Economiile garantate care urmează să fie realizate prin punerea în aplicare a măsurilor contractului.

—

Durata și etapele de referință ale contractului, termenii și perioada de preaviz.

—

O listă clară și transparentă a obligațiilor fiecărei părți contractante.

—

Data (datele) de referință care stabilește (stabilesc) economiile realizate.

—

O listă clară și transparentă a etapelor care urmează să fie efectuate pentru a se pune în aplicare măsura sau pachetul de măsuri și, acolo unde este relevant, costurile asociate.

—

O obligație de îndeplinire în totalitate a măsurilor prevăzute în contract și de documentare a tuturor schimbărilor efectuate pe parcursul proiectului.

—

Reglementările care specifică includerea cerințelor echivalente în orice subcontractare către terțe părți.

—

O afișare clară și transparentă a implicațiilor financiare ale proiectului și distribuirea contribuției fiecărei părți la economiile monetare realizate, și anume remunerarea furnizorilor de servicii.

—

Dispoziții clare și transparente privind măsurarea și verificarea economiilor garantate obținute, verificările și garanțiile privind calitatea.

—

Dispoziții care clarifică procedura de abordare a modificărilor condițiilor-cadru care afectează conținutul și rezultatele contractului, și anume modificarea prețurilor la energie și intensitatea utilizării unei instalații.

—

Informații detaliate privind obligațiile fiecărei părți contractante și despre sancțiunile în caz de încălcare.

ANEXA XVI

Partea A

Directiva abrogată, cu lista modificărilor sale succesive (menționată la articolul 39)

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 315, 14.11.2012, p. 1)
Directiva 2013/12/UE a Consiliului (JO L 141, 28.5.2013, p. 28)
Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 156, 19.6.2018, p. 75)	numai articolul 2
Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 210)
Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1)	numai articolul 54
Decizia (UE) 2019/504 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 85I, 27.3.2019, p. 66)	numai articolul 1
Regulamentul delegat (UE) 2019/826 al Comisiei (JO L 137, 23.5.2019, p. 3)
Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 158, 14.6.2019, p. 125)	numai articolul 70

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern (menționate la articolul 39)

Directiva	Termenul de transpunere
2012/27/UE	5 iunie 2014
(UE) 2018/844	10 martie 2020
(UE) 2018/2002	25 iunie 2020, cu excepția articolului 1 punctele 5-10 și a punctelor 3 și 4 din anexă 25 octombrie 2020 în ceea ce privește articolul 1 punctele 5-10 și punctele 3 și 4 din anexă
(UE) 2019/944	31 decembrie 2019 în ceea ce privește articolul 70 alineatul (5) litera (a) 25 octombrie 2020 în ceea ce privește articolul 70 punctul 4 31 decembrie 2020 în ceea ce privește articolul 70 alineatele (1)-(3), alineatul (5) litera (b) și alineatul (6)

ANEXA XVII Tabel de corespondență

ANEXA XVII

Tabel de corespondență

Directiva 2012/27/UE	Prezenta directivă
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2 formularea introductivă	Articolul 2 formularea introductivă
Articolul 2 punctul 1	Articolul 2 punctul 1
–	Articolul 2 punctele 2, 3 și 4
Articolul 2 punctul 2	Articolul 2 punctul 5
Articolul 2 punctul 3	Articolul 2 punctul 6
–	Articolul 2 punctul 7
Articolul 2 punctul 4	Articolul 2 punctul 8
Articolul 2 punctul 5	Articolul 2 punctul 9
Articolul 2 punctul 6	Articolul 2 punctul 10
Articolul 2 punctul 7	Articolul 2 punctul 11
Articolul 2 punctul 8	Articolul 2 punctul 12
Articolul 2 punctul 9	–
Articolul 2 punctul 10	Articolul 2 punctul 13
–	Articolul 2 punctele 14 și 15
Articolul 2 punctul 11	Articolul 2 punctul 16
Articolul 2 punctul 12	Articolul 2 punctul 17
Articolul 2 punctul 13	Articolul 2 punctul 18
Articolul 2 punctul 14	Articolul 2 punctul 19
Articolul 2 punctul 15	Articolul 2 punctul 20
Articolul 2 punctul 16	Articolul 2 punctul 21
Articolul 2 punctul 17	Articolul 2 punctul 22
Articolul 2 punctul 18	Articolul 2 punctul 23
Articolul 2 punctul 19	Articolul 2 punctul 24
Articolul 2 punctul 20	Articolul 2 punctul 25
Articolul 2 punctul 21	Articolul 2 punctul 26
Articolul 2 punctul 22	Articolul 2 punctul 27
Articolul 2 punctul 23	Articolul 2 punctul 28
Articolul 2 punctul 24	Articolul 2 punctul 29
–	Articolul 2 punctul 30
–	Articolul 2 punctul 31
Articolul 2 punctul 25	Articolul 2 punctul 32
Articolul 2 punctul 26	–
Articolul 2 punctul 27	Articolul 2 punctul 33
Articolul 2 punctul 28	Articolul 2 punctul 34
Articolul 2 punctul 29	Articolul 2 punctul 35
Articolul 2 punctul 30	Articolul 2 punctul 36
Articolul 2 punctul 31	Articolul 2 punctul 37
Articolul 2 punctul 32	Articolul 2 punctul 38
Articolul 2 punctul 33	Articolul 2 punctul 39
Articolul 2 punctul 34	Articolul 2 punctul 40
Articolul 2 punctul 35	Articolul 2 punctul 41
Articolul 2 punctul 36	Articolul 2 punctul 42
Articolul 2 punctul 37	Articolul 2 punctul 43
Articolul 2 punctul 38	Articolul 2 punctul 44
Articolul 2 punctul 39	Articolul 2 punctul 45
Articolul 2 punctul 40	–
Articolul 2 punctul 41	Articolul 2 punctul 46
Articolul 2 punctul 42	Articolul 2 punctul 47
Articolul 2 punctul 43	Articolul 2 punctul 48
–	Articolul 2 punctul 49
Articolul 2 punctul 44	Articolul 2 punctul 50
Articolul 2 punctul 45	Articolul 2 punctul 51
–	Articolul 2 punctele 52, 53, 54, 55 și 56
–	Articolul 3
–	Articolul 4 alineatul (1)
Articolul 3 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf Articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf formularea introductivă	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf formularea introductivă
Articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) și (b)	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf literele (a) și (b)
Articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf litera (c)	–
Articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d)	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf litera (c)
Articolul 3 alineatul (1) al treilea paragraf formularea introductivă	–
–	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf litera (d) formularea introductivă
–	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf litera (d) punctele (i), (ii) și (iii)
Articolul 3 alineatul (1) al treilea paragraf litera (a)	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf litera (d) punctul (iv)
–	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf litera (e) formularea introductivă
Articolul 3 alineatul (1) al treilea paragraf litera (b)	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf litera (e) punctul (i)
Articolul 3 alineatul (1) al treilea paragraf litera (c)	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf litera (e) punctul (ii)
Articolul 3 alineatul (1) al treilea paragraf litera (d)	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf litera (e) punctul (iii)
Articolul 3 alineatul (1) al treilea paragraf litera (e)	–
–	Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf litera (e) punctul (iv)
Articolul 3 alineatele (2) și (3)	–
Articolul 3 alineatul (4)	Articolul 33 alineatul (6)
Articolul 3 alineatele (5) și (6)	–
–	Articolul 4 alineatul (4)
–	Articolul 4 alineatul (5)
	Articolul 4 alineatul (6)
	Articolul 4 alineatul (7)
–	Articolul 5
Articolul 5 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf	Articolul 6 alineatul (1) al cincilea paragraf
–	Articolul 6 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf
Articolul 5 alineatul (1) al treilea paragraf	Articolul 6 alineatul (1) al patrulea paragraf
Articolul 5 alineatul (1) al patrulea și al cincilea paragraf	–
Articolul 5 alineatul (2) –	Articolul 6 alineatul (2) Articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 5 alineatul (3)	Articolul 6 alineatul (3)
Articolul 5 alineatul (4)	Articolul 6 alineatul (4)
Articolul 5 alineatul (5)	Articolul 6 alineatul (5)
Articolul 5 alineatul (5) primul paragraf litera (b)	Articolul 6 alineatul (5) al doilea paragraf litera (c)
–	Articolul 6 alineatul (5) al doilea paragraf litera (b)
Articolul 5 alineatul (6)	Articolul 6 alineatul (6)
–	Articolul 6 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a)
Articolul 5 alineatul (6) al doilea paragraf	Articolul 6 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b)
Articolul 5 alineatul (6) al treilea paragraf	Articolul 6 alineatul (6) al treilea paragraf
Articolul 5 alineatul (7)	–
Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf	Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf
	Articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf
	–
Articolul 6 alineatele (2), (3) și (4)	Articolul 7 alineatele (2), (3) și (4)
–	Articolul 7 alineatele (5), (6), (7) și (8)
–
Articolul 7 alineatul (1) formularea introductivă literele (a) și (b)	Articolul 8 alineatul (1) formularea introductivă literele (a) și (b)
–	Articolul 8 alineatul (1) litera (c)
Articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf	Articolul 8 alineatul (5)
Articolul 7 alineatul (1) al treilea paragraf	Articolul 8 alineatul (1) al cincilea paragraf
Articolul 7 alineatul (1) al patrulea paragraf	Articolul 8 alineatul (1) al patrulea paragraf
–	Articolul 8 alineatele (3) și (4)
Articolul 7 alineatul (2)	Articolul 8 alineatul (6)
Articolul 7 alineatul (3)	Articolul 8 alineatul (7)
Articolul 7 alineatul (4)	Articolul 8 alineatul (8)
Articolul 7 alineatul (5)	Articolul 8 alineatul (9)
Articolul 7 alineatul (6)	Articolul 8 alineatul (10)
Articolul 7 alineatul (7)	–
Articolul 7 alineatul (8)	–
Articolul 7 alineatul (9)	–
Articolul 7 alineatul (10)	Articolul 8 alineatul (2)
Articolul 7 alineatul (11)	–
	Articolul 8 alineatele (11), (12) și (13)
Articolul 7 alineatul (12)	Articolul 8 alineatul (14)
Articolul 7a alineatul (1)	Articolul 9 alineatul (1)
Articolul 7a alineatul (2)	Articolul 9 alineatul (3)
Articolul 7a alineatul (3)	Articolul 9 alineatul (4)
–	Articolul 9 alineatul (2)
–	Articolul 9 alineatele (5), (6) și (7)
Articolul 7a alineatele (4) și (5)	Articolul 9 alineatele (8) și (9)
–	Articolul 9 alineatul (10)
Articolul 7a alineatele (6) și (7)	Articolul 9 alineatele (11) și (12)
Articolul 7b alineatele (1) și (2)	Articolul 10 alineatele (1) și (2)
–	Articolul 10 alineatele (3) și (4)
–	Articolul 11 alineatele (1) și (2)
–	Articolul 11 alineatele (3) și (4)
Articolul 8 alineatele (1) și (2)	Articolul 11 alineatele (5), (6) și (7)
Articolul 8 alineatele (3) și (4)	–
–	Articolul 11 alineatul (8)
Articolul 8 alineatul (5)	Articolul 11 alineatul (9)
–	Articolul 11 alineatul (10)
Articolul 8 alineatul (6)	Articolul 11 alineatul (11)
Articolul 8 alineatul (7)	Articolul 11 alineatul (12)
–	Articolul 12
Articolul 9	Articolul 13
Articolul 9a	Articolul 14
Articolul 9b	Articolul 15
Articolul 9c	Articolul 16
Articolul 10	Articolul 17
Articolul 10a	Articolul 18
Articolul 11	Articolul 19
Articolul 12	Articolul 20
–	Articolul 21
–	Articolul 22 alineatul (1)
Articolul 12 alineatul (1)	Articolul 22 alineatul (2)
Articolul 12 alineatul (2) formularea introductivă și litera (a) punctele (i)-(v)	Articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf literele (a)-(g) Articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf litera (h)
Articolul 12 alineatul (2) litera (b)	Articolul 22 alineatul (3) al treilea paragraf
–	Articolul 22 alineatul (3) al treilea paragraf literele (a) și (b)
Articolul 12 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii)	Articolul 22 alineatul (3) al treilea paragraf literele (c) și (d)
–	Articolul 22 alineatul (3) al treilea paragraf litera (e)
–	Articolul 22 alineatele (4)-(9)
–	Articolul 23
–	Articolul 24
Articolul 13	Articolul 32
Articolul 14 alineatul (1)	Articolul 25 alineatul (1)
–	Articolul 25 alineatul (2)
Articolul 14 alineatul (2)	Articolul 25 alineatul (5)
Articolul 14 alineatul (3)	Articolul 25 alineatul (3) primul paragraf
–	Articolul 25 alineatul (3) al doilea paragraf
Articolul 14 alineatul (4)	Articolul 25 alineatul (4)
–	Articolul 25 alineatul (6)
–	Articolul 26 alineatele (1), (2), (3), (4), (5) și (6)
Articolul 14 alineatul (5) formularea introductivă și litera (a)	Articolul 26 alineatul (7) formularea introductivă și litera (a)
Articolul 14 alineatul (5) literele (b), (c) și (d)	–
–	Articolul 26 alineatul (7) literele (b), (c) și (d) și al doilea paragraf
Articolul 14 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf	Articolul 26 alineatul (7) al treilea și al patrulea paragraf
Articolul 14 alineatul (6) litera (a)	Articolul 26 alineatul (8) litera (a)
Articolul 14 alineatul (6) litera (b)	–
Articolul 14 alineatul (6) litera (c)	Articolul 26 alineatul (8) litera (b)
–	Articolul 26 alineatul (8) litera (c)
Articolul 14 alineatul (6) al doilea și al treilea paragraf	Articolul 26 alineatul (8) al doilea și al treilea paragraf
Articolul 14 alineatele (7), (8) și (9)	Articolul 26 alineatele (9), (10) și (11)
–	Articolul 26 alineatul (12)
Articolul 14 alineatele (10) și (11)	Articolul 26 alineatele (13) și (14)
Articolul 15 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 27 alineatul (1)
Articolul 15 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf	–
–	Articolul 27 alineatele (2), (3) și (4)
Articolul 15 alineatul (1) al patrulea paragraf	Articolul 27 alineatul (5)
Articolul 15 alineatele (2) și (2a)	–
Articolul 15 alineatele (3) și (4) și alineatul (5) primul paragraf	Articolul 27 alineatele (6), (7) și (8)
Articolul 15 alineatul (5) al doilea paragraf	–
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf	–
Articolul 15 alineatul (6) al doilea paragraf	Articolul 27 alineatul (9)
Articolul 15 alineatul (7)	Articolul 27 alineatul (10)
Articolul 15 alineatul (9) primul paragraf	Articolul 27 alineatul (11)
Articolul 15 alineatul (9) al doilea paragraf	–
Articolul 16 alineatele (1) și (2)	–
–	Articolul 28 alineatele (1), (2), (3) și (5)
Articolul 16 alineatul (3)	Articolul 28 alineatul (4)
Articolul 17 alineatul (1) primul paragraf	–
Articolul 17 alineatul (1) al doilea paragraf	Articolul 30 alineatul (3)
Articolul 17 alineatul (2)	Articolul 22 alineatul (7)
Articolul 17 alineatul (3)	–
Articolul 17 alineatul (4)	–
Articolul 17 alineatul (5)	Articolul 22 alineatul (10)
Articolul 18 alineatul (1) formularea introductivă	Articolul 29 alineatul (1) formularea introductivă
Articolul 18 alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii)	Articolul 29 alineatul (1) literele (a) și (b)
–	Articolul 29 alineatul (1) literele (c) și (d)
Articolul 18 alineatul (1) litera (b)	Articolul 29 alineatul (2)
Articolul 18 alineatul (1) litera (c)	Articolul 29 alineatul (3)
–	Articolul 29 alineatul (4)
Articolul 18 alineatul (1) litera (d) punctele (i) și (ii)	Articolul 29 alineatul (5) literele (a) și (b)
–	Articolul 29 alineatul (5) litera (c)
Articolul 18 alineatul (2) literele (a) și (b)	Articolul 29 alineatul (6) literele (a) și (b)
Articolul 18 alineatul (2) literele (c) și (d)	–
–	Articolul 29 alineatul (6) litera (c)
–	Articolul 29 alineatul (7)
Articolul 18 alineatul (3)	Articolul 29 alineatul (8)
Articolul 19 alineatul (1) litera (a)	Articolul 22 alineatul (5) primul paragraf
Articolul 19 alineatul (1) litera (b)	Articolul 7 alineatul (7) primul paragraf
Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf	Articolul 22 alineatul (9) al doilea paragraf
Articolul 19 alineatul (2)	–
Articolul 20 alineatele (1) și (2)	Articolul 30 alineatele (1) și (2)
–	Articolul 30 alineatele (3), (4) și (5)
Articolul 20 alineatele (3), (3a), (3b) și (3c)	Articolul 30 alineatele (6), (7), (8) și (9)
Articolul 20 alineatul (3d)	Articolul 30 alineatul (10) primul paragraf
–	Articolul 30 alineatul (10) al doilea paragraf
Articolul 20 alineatele (4), (5), (6) și (7)	Articolul 30 alineatele (11), (13), (14) și (15)
–	Articolul 30 alineatul (12)
–	Articolul 30 alineatul (16)
–	Articolul 30 alineatele (17) și (18)
Articolul 21	Articolul 31 alineatul (1)
Anexa IV, nota de subsol nr. 3	Articolul 31 alineatele (2), (3) și (4)
–	Articolul 31 alineatul (5)
Anexa IV, nota de subsol nr. 3	Articolul 31 alineatele (6) și (7)
Articolul 22 alineatele (1) și (2)	Articolul 33 alineatele (1) și (2)
–	Articolul 33 alineatul (3)
Articolul 23	Articolul 34
Articolul 24 alineatele (4a), (5) și (6)	Articolul 35 alineatele (1), (2) și (3)
Articolul 24 alineatele (7), (8), (9), (10) și (12)	–
Articolul 24 alineatele (13) și (14)	Articolul 35 alineatele (4) și (5)
Articolul 24 alineatul (15) formularea introductivă	Articolul 35 alineatul (7) formularea introductivă
Articolul 24 alineatul (15) litera (a)	–
Articolul 24 alineatul (15) litera (b)	Articolul 35 alineatul (7) litera (a)
–	Articolul 35 alineatul (7) literele (b), (c), (d), (e), (f), (g) și (h)
–	Articolul 35 alineatul (7) al doilea paragraf
Articolul 24 alineatul (8)	Articolul 35 alineatul (7) al treilea paragraf
Articolul 25	–
Articolul 26	–
Articolul 28	Articolul 36
–	Articolul 37
Articolul 27 primul paragraf	Articolul 38 primul paragraf
Articolul 27 al doilea paragraf	–
Articolul 27 al treilea paragraf	Articolul 38 al doilea paragraf

Articolul 28 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 36 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 28 alineatul (1) al doilea paragraf	–
Articolul 28 alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf	Articolul 36 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 28 alineatul (2)	Articolul 36 alineatul (2)
Articolul 29	Articolul 39
–	Articolul 39 al doilea paragraf
–	Articolul 39 al treilea paragraf
Articolul 30	Articolul 40
–	Anexa I
Anexa I	Anexa II
Anexa II	Anexa III
Anexa III	Anexa IV
Anexa IV	–
Anexa V	Anexa V
Anexa VI –	Anexa VI Anexa VII
Anexa VII	Anexa VIII
Anexa VIIa	Anexa IX
Anexa VIII	Anexa X
Anexa IX	Anexa XI
Anexa X	Anexa XII
Anexa XI	Anexa XIII
Anexa XII	Anexa XIV
Anexa XIII	Anexa XV
Anexa XV	–
–	Anexa XVI
–	Anexa XVII

1.1 Referințe

1.2 Cerințe identificate

1.3 Standarde asociate

2. Cerințe identificate

Cerințe
Sursă	Cerință

3. Standarde asociate

Standarde
Sursă	Cerință

Builddate: 05.08.2026 00:00:00 -Doknr: CELEX:32023L1791
EULAW -
European Regulation published on http://eur-lex.europa.eu/