(2) Dacă nu se ajunge la o decizie comună în termenul menționat la alineatul (1) primul paragraf prima teză cu privire la oricare dintre următoarele elemente, supraveghetorul grupului sau autoritatea de rezoluție de la nivelul grupului, după caz, ia propria decizie cu privire la elementele respective:
|
(a)
|
analiza și evaluarea planului preventiv de redresare a grupului;
|
|
(b)
|
orice măsură pe care întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang trebuie să o ia în conformitate cu articolul 6 alineatele (4) și (5);
|
|
(c)
|
planul de rezoluție a grupului;
|
|
(d)
|
măsurile menționate la articolul 16.
|
Decizia luată de supraveghetorul grupului sau de autoritatea de rezoluție de la nivelul grupului, după caz, este complet motivată și ține seama de punctele de vedere și rezervele altor autorități de supraveghere sau autorități de rezoluție, după caz, exprimate în termenul menționat la alineatul (1) primul paragraf teza introductivă. Decizia se transmite întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang și celorlalte autorități implicate.