REGULAMENTUL (CE) NR. 66./2010 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică (Text cu relevanță pentru SEE)

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament instituie norme privind stabilirea și aplicarea sistemului UE facultativ de etichetare ecologică.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1)  Prezentul regulament se aplică tuturor mărfurilor sau serviciilor furnizate pentru distribuție, consum sau utilizare pe piața comunitară, fie contra cost, fie gratuit (denumite în continuare „produsele”).

(2)  Prezentul regulament nu se aplică nici medicamentelor de uz uman, definite în Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman ( 1 ), nici produselor medicamentoase veterinare, definite în Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare ( 2 ) și nici altor tipuri de dispozitive medicale.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

Articolul 4

Organisme competente

(1)  Fiecare stat membru desemnează organismul sau organismele responsabile, în cadrul ministerelor sau în afara acestora, de îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezentul regulament („organism competent” sau „organisme competente”) și se asigură de faptul că acestea sunt operaționale. În cazul în care se desemnează mai multe organisme competente, statul membru stabilește competențele organismelor respective, precum și cerințele de coordonare aplicabile acestora.

(2)  Organismele competente sunt astfel constituite încât să se garanteze independența și neutralitatea lor, iar normele lor de procedură sunt astfel stabilite încât să se asigure transparența în desfășurarea activităților, precum și implicarea tuturor părților interesate.

(3)  Statele membre se asigură că organismele competente îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa V.

(4)  Organismele competente se asigură că procesul de verificare este realizat într-un mod consecvent, neutru și fiabil de o entitate independentă de operatorul care face obiectul verificării, pe baza unor standarde și proceduri internaționale, europene sau naționale privind organismele care aplică sisteme de certificare a produselor.

Articolul 5

Comitetul Uniunii Europene pentru etichetarea ecologică

(1)  Comisia instituie un Comitet al Uniunii Europene pentru etichetare ecologică (CUEEE), format din reprezentanții organismelor competente ale tuturor statelor membre, menționate la articolul 4, și ai altor părți interesate. CUEEE își alege președintele în conformitate cu regulamentul său de procedură. CUEEE contribuie la elaborarea și revizuirea criteriilor privind eticheta UE ecologică și la orice reexaminare a punerii în aplicare a sistemului UE de etichetare ecologică. Acesta oferă de asemenea Comisiei consultanță și asistență în aceste domenii și, în special, emite recomandări privind cerințele minime de performanță de mediu.

(2)  Comisia se asigură că, în desfășurarea activităților sale, CUEEE menține o participare echilibrată a tuturor părților interesate relevante pentru fiecare grup de produse, cum ar fi organismele competente, producătorii, fabricanții, importatorii, furnizorii de servicii, angrosiștii, comercianții cu amănuntul, în special IMM-urile, precum și grupurile de protecție a mediului și organizațiile de consumatori.

Articolul 6

Cerințe generale pentru criteriile privind eticheta UE ecologică

(1)  Criteriile privind eticheta UE ecologică se bazează pe performanțele de mediu ale produselor, luând în considerare cele mai recente obiective strategice ale Comunității în domeniul mediului.

(2)  Criteriile privind eticheta UE ecologică stabilesc cerințele de mediu pe care un produs trebuie să le îndeplinească pentru a purta eticheta UE ecologică.

(3)  Criteriile sunt stabilite pe baze științifice și luând în considerare întregul ciclu de viață al produselor. La stabilirea acestor criterii, se iau în considerare:

(4)  Criteriile privind eticheta UE ecologică includ cerințe menite să garanteze faptul că produsele care poartă eticheta UE ecologică funcționează în mod corespunzător, în conformitate cu utilizarea căreia i-au fost destinate.

(5)  Înainte de a elabora criteriile privind eticheta UE ecologică aplicabile produselor alimentare și furajelor, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare ( 3 ), Comisia realizează un studiu, până la 31 decembrie 2011 cel târziu, în cadrul căruia analizează fezabilitatea instituirii unor criterii fiabile privind performanțele de mediu de-a lungul întregului ciclu de viață al acestui tip de produse, inclusiv în cazul produselor de pescuit și acvacultură. Studiul ar trebui să acorde o deosebită atenție impactului oricărui criteriu referitor la eticheta UE ecologică asupra produselor alimentare și a furajelor, precum și asupra produselor agricole neprocesate, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 834/2007. Studiul ar trebui să ia în considerare posibilitatea ca doar produsele care au primit certificatul de produs ecologic să fie eligibile pentru acordarea etichetei UE ecologice, pentru a se evita confuziile în rândul consumatorilor.

Comisia decide, ținând seama de concluziile studiului și de avizul CUEEE, dacă și pentru care grupuri de produse alimentare și de furaje este fezabilă elaborarea de criterii privind eticheta UE ecologică, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 16 alineatul (2).

(6)  Eticheta UE ecologică nu poate fi acordată produselor care conțin substanțe sau preparate/amestecuri care îndeplinesc criteriile pentru a fi clasificate drept toxice, periculoase pentru mediu, cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (CMR), în conformitate cu Regulamentul nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor ( 4 ), și nici produselor care conțin substanțele menționate la articolul 57 din Regulamentul 1907/2006/CE al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice ( 5 ).

(7)  Pentru categoriile specifice de produse care conțin substanțe menționate la alineatul (6) și doar în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnic ca acestea să fie înlocuite ca atare sau prin utilizarea unor materiale sau proiecte alternative, sau în cazul produselor cu o performanță de mediu globală cu mult mai bună decât cea a altor produse din aceeași categorie, Comisia poate adopta măsuri în vederea acordării unor derogări de la alineatul (6). Nu se acordă nicio derogare privind substanțele care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, sunt identificate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv și sunt prezente în amestecuri, într-un articol sau în orice parte omogenă a unui articol complex în concentrații de peste 0,1 % (greutate pe greutate). Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 7

Elaborarea și revizuirea criteriilor privind eticheta UE ecologică

(1)  După consultarea CUEEE, Comisia, statele membre, organismele competente și celelalte părți interesate pot iniția și conduce elaborarea sau revizuirea criteriilor privind eticheta UE ecologică. Când sarcina de a conduce activitatea de elaborare a criteriilor este încredințată altor părți interesate, acestea trebuie să demonstreze că dispun de cunoștințe în domeniul produsului respectiv, precum și de capacitatea de a conduce procesul respectiv în mod neutru și în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În această privință, se favorizează consorțiile care reunesc mai multe grupuri de interese.

Partea care inițiază și conduce elaborarea sau revizuirea criteriilor privind eticheta UE ecologică prezintă, în conformitate cu procedura prevăzută la anexa I partea A, următoarele documente:

Documentele în cauză se prezintă Comisiei și CUEEE.

(2)  În cazurile în care criteriile au fost deja elaborate în cadrul altui sistem de etichetare ecologică, care respectă cerințele etichetelor ecologice EN ISO 14024 tipul I pentru un grup de produse pentru care nu au fost stabilite criterii privind eticheta UE ecologică, orice stat membru în care este recunoscut celălalt sistem de etichetare ecologică, poate propune, după consultarea Comisiei și a CUEEE, respectivele criterii pentru a fi dezvoltate în cadrul sistemului UE de etichetare ecologică.

În astfel de cazuri, se poate aplica procedura simplificată de elaborare a criteriilor prevăzută la anexa I partea B, cu condiția ca criteriile propuse să fi fost elaborate în concordanță cu anexa I partea A. Procedura este coordonată fie de Comisie, fie de statul membru care a propus procedura simplificată de elaborare a criteriilor, în conformitate cu primul paragraf.

(3)  În cazul în care este necesară o revizuire nesubstanțială a criteriilor, se poate aplica procedura de revizuire simplificată, prevăzută în anexa I partea C.

(4)  Până la 19 februarie 2011 CUEE și Comisia convin asupra unui plan de lucru care cuprinde o strategie și o listă fără caracter exhaustiv a grupurilor de produse. Acest plan va lua în considerare alte acțiuni comunitare (de exemplu, în domeniul achizițiilor publice ecologice) și poate fi actualizat în funcție de cele mai recente obiective strategice ale Comunității în domeniul mediului. Planul se actualizează periodic.

Articolul 8

Stabilirea criteriilor privind eticheta UE ecologică

(1)  Proiectul de propunere privind criteriile privind eticheta UE ecologică este elaborat în conformitate cu procedura stabilită în anexa I și luându-se în considerare planul de lucru.

(2)  În termen de nouă luni de la consultarea CUEEE, Comisia adoptă măsuri pentru stabilirea criteriilor specifice privind eticheta UE ecologică pentru fiecare grup de produse. Aceste măsuri se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În propunerea sa finală, Comisia ia în considerare observațiile CUEEE și evidențiază în mod clar, documentează și oferă explicații privind motivele care stau la baza oricăror modificări cuprinse în propunerea sa finală în comparație cu proiectul de propunere privind criteriile ca urmare a consultării CUEEE.

Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, prin completarea sa, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 16 alineatul (2).

(3)  În cadrul măsurilor menționate la alineatul (2), Comisia:

(4)  La stabilirea criteriilor privind eticheta UE ecologică, trebuie evitată introducerea unor măsuri a căror punere în aplicare poate impune sarcini administrative și economice disproporționate asupra IMM-urilor.

Articolul 9

Acordarea etichetei UE ecologice și condițiile utilizării sale

(1)  Orice operator care dorește să utilizeze eticheta UE ecologică înaintează o cerere organismelor competente menționate la articolul 4, în conformitate cu următoarele norme:

(2)  Eticheta UE ecologică se prezintă sub forma descrisă în anexa II.

Eticheta UE ecologică poate fi utilizată numai pentru produsele care respectă criteriile de etichetare ecologică ale UE aplicabile produselor în cauză și cărora le-a fost acordată eticheta ecologică.

(3)  Cererile menționează datele complete de contact ale operatorului, precum și grupul de produse în cauză și cuprind o descriere completă a produsului, precum și orice alte informații solicitate de organismul competent.

Cererile includ toate documentele relevante, în conformitate cu măsura relevantă adoptată de Comisie privind instituirea criteriilor privind eticheta UE ecologică pentru grupul de produse vizat.

(4)  Organismul competent căruia i se adresează o cerere percepe taxe, în conformitate cu anexa III. Utilizarea etichetei UE ecologice este condiționată de plata taxelor în termenul stabilit.

(5)  În termen de două luni de la primirea cererii, organismul competent în cauză verifică dacă documentația este completă și adresează o notificare operatorului. Organismul competent poate respinge cererea dacă operatorul nu completează documentația în termen de șase luni de la notificare.

Organismul competent atribuie un număr de înregistrare produsului, în cazul în care documentația prezentată este completă și organismul competent a verificat dacă produsul îndeplinește criteriile privind eticheta UE ecologică și cerințele de evaluare publicate în conformitate cu articolul 8.

Operatorii suportă costurile legate de testare și de evaluare a conformității cu criteriile privind eticheta UE ecologică. Operatorilor li se poate cere să suporte costurile de deplasare și cazare în cazul în care este necesară o verificare la fața locului în afara statului membru în care își are sediul organismul competent.

(6)  În cazul în care criteriile privind eticheta UE ecologică prevăd anumite condiții pentru instalațiile de producție, aceste condiții trebuie să fie îndeplinite la nivelul tuturor instalațiilor în care este fabricat produsul care poartă o etichetă UE ecologică. După caz, organismul competent poate întreprinde verificări la fața locului sau poate desemna în acest scop un agent autorizat.

(7)  Organismele competente recunosc în mod preferențial testele acreditate în conformitate cu ISO 17025 și verificările efectuate de organisme acreditate în temeiul standardului EN 45011 sau al unui standard internațional echivalent. Organismele competente colaborează pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și consecventă a procedurilor de evaluare și verificare, în special prin intermediul grupului de lucru menționat la articolul 13.

(8)  Organismul competent încheie cu fiecare operator un contract care reglementează condițiile de utilizare a etichetei UE ecologice (inclusiv dispoziții privind autorizarea și retragerea etichetei UE ecologice, în special în urma revizuirii criteriilor). În acest scop, se utilizează un contract standard, în conformitate cu modelul de la anexa IV.

(9)  Operatorul poate să aplice eticheta UE ecologică pe produs numai după încheierea contractului. Operatorul specifică, de asemenea, numărul de înregistrare pe produsul care poartă eticheta UE ecologică.

(10)  Organismul competent care a acordat eticheta UE ecologică unui produs notifică acest lucru Comisiei. Comisia stabilește un registru comun și îl actualizează în mod periodic. Registrul trebuie să fie disponibil publicului pe o pagină de internet consacrată etichetei UE ecologice.

(11)  Eticheta UE ecologică poate fi utilizată pentru produsele cărora le-a fost acordată eticheta UE ecologică și pentru materialele promoționale asociate acestora.

(12)  Acordarea etichetei UE ecologice nu aduce atingere cerințelor de mediu sau altor cerințe de reglementare din legislația comunitară sau națională, aplicabile în diferite faze ale ciclului de viață a produsului.

(13)  Dreptul de a utiliza eticheta UE ecologică nu se extinde la utilizarea etichetei UE ecologice ca o componentă a unei mărci comerciale.

Articolul 10

Supravegherea pieței și controlul utilizării etichetei UE ecologice

(1)  Este interzisă orice reclamă falsă sau înșelătoare sau folosirea oricărei etichete sau sigle care ar putea fi confundată cu eticheta UE ecologică.

(2)  Organismul competent verifică în mod regulat, pentru produsele cărora le-a acordat eticheta UE ecologică faptul că produsele respective respectă criteriile privind eticheta UE ecologică și cerințele de evaluare publicate în temeiul articolului 8. Organismul competent întreprinde astfel de verificări și în cazul în care a primit o plângere, după caz. Aceste verificări pot lua forma unor controale aleatorii la fața locului.

Organismul competent care a acordat eticheta UE ecologică unui produs informează utilizatorul etichetei UE ecologice în legătură cu orice plângere făcută cu privire la produsul care poartă eticheta UE ecologică și poate solicita utilizatorului să răspundă la plângerile respective. Organismul competent poate să nu divulge utilizatorului etichetei identitatea celui care a introdus plângerea.

(3)  Utilizatorul etichetei UE ecologice permite organismului competent care a acordat eticheta UE ecologică produsului să întreprindă toate investigațiile necesare pentru monitorizarea conformității permanente a produsului respectiv cu criteriile specifice grupului de produse și cu dispozițiile articolului 9.

(4)  La cererea organismului competent care a acordat eticheta UE ecologică, utilizatorul etichetei UE ecologice permite accesul în spațiile în care este fabricat produsul respectiv.

Această cerere poate fi prezentată la orice moment rezonabil și fără înștiințare.

(5)  În cazul în care, după ce utilizatorului etichetei UE ecologice i s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații, orice organism competent consideră că un produs care poartă eticheta UE ecologică nu îndeplinește criteriile specifice respectivului grup de produse sau că eticheta UE ecologică nu este utilizată în conformitate cu dispozițiile articolului 9, acesta fie interzice utilizarea etichetei UE ecologice pe produsul respectiv, fie, în cazul în care eticheta UE ecologică a fost acordată de un alt organism competent, informează organismul competent respectiv. Utilizatorul etichetei UE ecologice nu este îndreptățit la rambursarea, integrală sau parțială, a taxelor menționate la articolul 9 alineatul (4).

Organismul competent informează fără întârziere toate celelalte organisme competente și Comisia cu privire la respectiva interdicție.

(6)  Organismul competent care a acordat eticheta UE ecologică produsului nu divulgă și nu utilizează în niciun scop care nu are legătură cu acordarea etichetei UE ecologice în vederea utilizării informațiile la care are acces pe parcursul evaluării conformității unui utilizator al etichetei UE ecologice cu normele privind utilizarea etichetei UE ecologice stabilite la articolul 9.

Organismul competent ia toate măsurile rezonabile pentru a asigura protecția documentelor care i-au fost furnizate împotriva falsificării și însușirii neautorizate.

Articolul 11

Sisteme de etichetare ecologică în statele membre

(1)  În cazurile în care criteriile privind eticheta UE ecologică specifice unui anumit grup de produse au fost publicate, celelalte sisteme de etichetare ecologică EN ISO 14024 tipul I recunoscute în mod oficial la nivel național sau regional, care nu acoperă grupul de produse respectiv la momentul publicării, pot fi extinse la grupul de produse în cauză numai în cazul în care criteriile elaborate în cadrul sistemelor respective sunt cel puțin la fel de stricte ca și criteriile privind eticheta UE ecologică.

(2)  Pentru a armoniza criteriile sistemelor europene de etichetare ecologică (EN ISO 14024 tipul I), criteriile privind eticheta UE ecologică iau în considerare, de asemenea, criteriile existente elaborate în cadrul sistemelor de etichetare ecologică recunoscute în mod oficial în statele membre.

Articolul 12

Promovarea etichetei UE ecologice

(1)  Statele membre și Comisia, în cooperare cu CUEEE, convin asupra unui plan specific de acțiune destinat promovării utilizării etichetei UE ecologice comunitare prin:

sprijinind astfel dezvoltarea acestui sistem.

(2)  Promovarea etichetei UE ecologice poate fi realizată prin intermediul paginii de internet consacrate acesteia, care oferă în toate limbile comunitare informații elementare și materiale promoționale despre eticheta UE ecologică, precum și informații despre locurile în care pot fi cumpărate produse care poartă eticheta UE ecologică.

(3)  Statele membre încurajează utilizarea „Manualului destinat autorităților care atribuie contracte de achiziții publice”, astfel cum se specifică în anexa I, partea A, punctul (5). În acest scop, statele membre iau în considerare, de exemplu, stabilirea de obiective referitoare la achiziția de produse care îndeplinesc criteriile specificate în manualul respectiv.

Articolul 13

Schimburi de informații și de experiență

(1)  Pentru a încuraja punerea în aplicare consecventă a prezentului regulamentul, organismele competente trebuie să desfășoare în mod periodic schimburi de informații și de experiență, în special în ceea ce privește aplicarea articolelor 9 și 10.

(2)  În acest scop, Comisia instituie un grup de lucru al organismelor competente. Grupul de lucru se reunește cel puțin de două ori pe an. Cheltuielile de deplasare sunt suportate de către Comisie. Grupul de lucru își alege propriul președinte și își adoptă propriul regulament de procedură.

Articolul 14

Raport

Până la 19 februarie 2015, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a sistemului UE de etichetare ecologică. Raportul trebuie să identifice, de asemenea, elementele pentru o eventuală revizuire a sistemului.

Articolul 15

Modificarea anexelor

Comisia poate modifica anexele, inclusiv nivelul maxim al taxelor prevăzute în anexa III, luând în considerare necesitatea ca taxele să acopere costurile legate de funcționarea sistemului.

Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 16

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile de la articolul 8 din respectiva decizie.

Articolul 17

Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile care se aplică în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive. Statele membre notifică fără întârziere Comisiei dispozițiile respective, precum și orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 18

Abrogarea

Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 se abrogă.

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 se aplică în continuare în cazul contractelor încheiate în temeiul articolului 9 din respectivul regulament până la data expirării specificată în contractele respective, cu excepția dispozițiilor referitoare la taxe.

Acestor contracte li se aplică Articolul 9 alineatul (4) și Anexa III din prezentul regulament.

Articolul 20

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.