REGULAMENTUL (UE) 2025/1355 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 2 iulie 2025 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2025/22) (reformare)

(1)

Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/28) (1) a fost modificat substanțial de mai multe ori (2). În urma reexaminării de către Consiliul guvernatorilor a aplicării regulamentului, în temeiul articolului 24 din acest regulament, urmează să i se aducă modificări. Prin urmare, regulamentul ar trebui reformat pentru claritate.

(2)

Articolul 127 alineatul (2) a patra liniuță din tratat și articolul 3.1 a patra liniuță din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) atribuie Eurosistemului misiunea de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți.

(3)

Eurosistemul promovează buna funcționare a sistemelor de plăți, printre altele, prin activități de monitorizare.

(4)

Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață (Committee on Payments and Market Infrastructures) (CPMI), cunoscut anterior sub numele de Comitetul pentru sisteme de plăți și de decontare (Committee on Payment and Settlement Systems) (CPSS) și Comitetul tehnic al Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (International Organization of Securities Commissions) (IOSCO) au publicat Principiile pentru infrastructurile piețelor financiare. CPMI-IOSCO recomandă punerea în aplicare a acestor principii în cea mai mare măsură permisă de cadrul legal și cadrul de reglementare naționale. Pentru a asigura eficiența monitorizării sistemelor de plăți, Banca Centrală Europeană (BCE) a pus în aplicare aceste principii prin Regulamentul (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28), care se aplică atât sistemelor de plăți de mare valoare, cât și sistemelor de plăți de mică valoare de importanță sistemică.

(5)

Acest regulament se aplică sistemelor de plăți operate atât de bănci centrale, cât și de operatori privați. În acest context, principiile CPMI-IOSCO recunosc existența unor cazuri excepționale în care acestea se aplică diferit sistemelor de plăți operate de bănci centrale, din cauza cerințelor stabilite în legislația, reglementările sau politicile relevante. Întrucât Eurosistemul are obiective de politici publice, responsabilități și o structură instituțională definite în tratat și în Statutul SEBC, sistemele de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems) (SIPS) din Eurosistem pot fi exceptate de la anumite cerințe în temeiul prezentului regulament. În special, SIPS din Eurosistem ar trebui exceptate de la cerințele specifice privind guvernanța, planurile de lichidare, capitalul propriu și activele lichide, colateralul și riscurile de investiție, care acoperă aceleași sfere ca și cerințele corespunzătoare adoptate oficial de Consiliul guvernatorilor. Aceste excepții sunt precizate în anumite dispoziții ale prezentului regulament.

(6)

În conformitate cu principiul proporționalității, Consiliul guvernatorilor identifică un sistem de plăți ca fiind un SIPS în cazul în care acesta îndeplinește criteriile specifice prevăzute în prezentul regulament. În plus, un sistem de plăți poate fi identificat ca fiind un SIPS pe baza unei metodologii flexibile care ia în considerare aspecte calitative, cum ar fi dimensiunea unui sistem de plăți, complexitatea și substituibilitatea acestuia.

(7)

Consiliul guvernatorilor identifică un operator SIPS pentru fiecare SIPS. Operatorul SIPS identificat răspunde în fața autorității competente pentru conformitatea SIPS cu cerințele privind monitorizarea prevăzute în prezentul regulament. Un operator SIPS ar trebui să fie o entitate juridică din zona euro care este responsabilă de operarea unui SIPS. În mod excepțional, Consiliul guvernatorilor poate, de la caz la caz, să identifice drept operator SIPS și o sucursală care este stabilită în zona euro și care este o parte dependentă juridic a unei entități juridice stabilite în afara zonei euro. În acest context, definiția „operatorului SIPS” ar trebui extinsă în mod corespunzător.

(8)

Ca urmare a desemnării cu titlu de excepție a unei sucursale ca operator SIPS, cerințele aplicabile ale prezentului regulament privind componența, rolurile, competențele și responsabilitățile conducerii unei entități juridice identificate drept operator SIPS ar trebui să se aplice la fel în ceea ce privește conducerea unei sucursale identificate drept operator SIPS, iar directorii generali care constituie conducerea sucursalei ar trebui să fie și membri ai conducerii, astfel cum sunt definiți la articolul 9 alineatul (11) litera (b). În plus, în cazul în care o sucursală este identificată drept operator SIPS, autoritatea competentă relevantă, atunci când evaluează conformitatea SIPS cu cerințele prezentului regulament, poate lua în considerare, în cazul în care este necesar, orice acțiuni și mecanisme stabilite la nivelul entității juridice și legate de SIPS și/sau de operatorul SIPS.

(9)

Atunci când este necesar, în scopul unei monitorizări eficiente, inclusiv al minimizării duplicării eforturilor și al reducerii sarcinii SIPS și ale autorităților relevante, autoritatea competentă ar trebui să coopereze cu alte autorități. În cazul în care o sucursală este identificată drept operator SIPS, autoritatea competentă relevantă ar trebui, de asemenea, să coopereze cu autoritatea responsabilă cu monitorizarea sau supravegherea entității juridice a cărei parte dependentă juridic este sucursala.

(10)

Activitatea comercială a SIPS poate fluctua în timp. Pentru a asigura integritatea cadrului de identificare a SIPS, menținând în același timp, pe cât posibil, continuitatea și evitând reclasificările frecvente ale sistemelor de plăți, un sistem de plăți nu mai este identificat drept SIPS dacă nu îndeplinește criteriile de identificare drept SIPS în cadrul a două reexaminări consecutive a verificării. Cu toate acestea, menținerea statutului de SIPS pe parcursul unei astfel de perioade de timp poate să nu fie adecvată dacă este improbabil ca sistemul să îndeplinească criteriile care îl califică drept SIPS în cadrul următoarei reexaminări a verificării. În consecință, există și posibilitatea reclasificării anticipate bazate pe o evaluare de la caz la caz.

(11)

Prezentul regulament stabilește proceduri clar definite pentru a se asigura că garanțiile procedurale sunt respectate atât înainte, cât și după ce Consiliul guvernatorilor adoptă o decizie de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS.

(12)

BCE recurge la băncile centrale naționale pentru a îndeplini sarcinile SEBC în măsura considerată posibilă și adecvată. În cazul fiecărui SIPS, banca centrală relevantă din Eurosistem este desemnată ca autoritate competentă pentru evaluarea conformității acelui SIPS cu cerințele de monitorizare prevăzute de prezentul regulament. În cazul unui SIPS de importanță paneuropeană, monitorizarea este efectuată de BCE în calitate de autoritate competentă desemnată. Cu toate acestea, în cazul unui astfel de SIPS, atunci când există o relație de monitorizare dovedită și de lungă durată între acesta și o bancă centrală națională de-a lungul ultimilor cinci ani, două bănci centrale din Eurosistem, și anume banca centrală națională cu care a fost stabilită relația de monitorizare de lungă durată, și BCE, sunt desemnate ca autorități competente.

(13)

Cerințele stabilite în prezentul regulament sunt proporționale cu riscurile și expunerile specifice ale SIPS. Dispozițiile prezentului regulament iau în considerare și experiența și constatările evaluărilor de monitorizare efectuate în ultimii ani în temeiul Regulamentului (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28), precum și recentele evoluții tehnologice și în materie de reglementare din Uniunea Europeană, inclusiv adoptarea Regulamentului (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(14)

Eficiența și soliditatea unui SIPS presupune conformitatea cu legislația națională aplicabilă, precum și reguli, proceduri și contracte clare în baza cărora acesta să funcționeze. Conformitatea cu legislația se referă la sistemele juridice ale tuturor țărilor în care este stabilit și/sau își desfășoară activitatea un operator SIPS și în care sunt stabiliți și/sau își desfășoară activitatea participanții la SIPS.

(15)

Eficiența și soliditatea unui SIPS depind și de claritatea și gradul de adecvare ale mecanismelor de administrare ale acestuia, care trebuie documentate în mod clar. Cadrul de administrare al unui SIPS ar trebui să prevadă ca un comitet de risc obiectiv și independent să ofere Consiliuui consultanță în ceea ce privește responsabilitățile acestuia legate de riscuri. În plus, pentru a asigura integritatea membrilor Consiliului și ai conducerii, și atunci când este cazul, ai conducerii sucursalei, un operator SIPS ar trebui să verifice cazierul membrilor în ceea ce privește condamnări sau sancțiuni pentru încălcări ale dreptului comercial aplicabil, al legislației în materie de insolvență, al legislației privind serviciile financiare și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, pentru încălcarea răspunderii profesionale și pentru fraudă.

(16)

Totodată, un cadru solid și actualizat pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor juridice, de credit, de lichiditate, operaționale, de afaceri generale, de custodie, de investiții și a altor riscuri este esențial pentru a identifica, măsura, monitoriza și gestiona întreaga gamă de riscuri care apar în contextul operării unui SIPS sau care sunt suportate de un operator SIPS. Acest lucru este valabil și pentru soliditatea și reziliența cadrului aplicabil colateralului, regulilor și procedurilor privind neîndeplinirea obligațiilor unui participant, precum și planurilor de continuitate a activității ale unui operator SIPS.

(17)

În scopul gestionării cuprinzătoare a riscurilor operaționale și în vederea intensificării implementării și utilizării mijloacelor tehnologice în operarea unui SIPS, precum și a amenințării sporite reprezentate de atacurile cibernetice și daunele pe care un atac cibernetic reușit le-ar putea cauza funcționării unui SIPS, un operator SIPS ar trebui să dispună de o strategie și un cadru de reziliență cibernetică cu proceduri, procese și controale adecvate pentru a gestiona în mod eficace riscul cibernetic și pentru a asigura un nivel ridicat de reziliență cibernetică. Cerințele referitoare la astfel de strategie și cadru de reziliență cibernetică ar trebui să se bazeze pe așteptările în materie de monitorizare a rezilienței cibernetice pentru infrastructurile pieței financiare, (4) cu scopul de a face ca unele dintre principalele așteptări să devină obligatorii din punct de vedere juridic pentru operatorii SIPS. În plus, este esențial ca un operator SIPS să testeze periodic eficacitatea controalelor și a sistemelor SIPS prin efectuarea de teste de penetrare bazate pe amenințări (threat led penetration testing) în conformitate cu Cadrul european privind atacurile etice bazate pe informații operative privind amenințările (European framework for threat intelligence-based ethical red-teaming) (TIBER-EU). (5) (denumit în continuare „cadrul TIBER-EU”). Dacă operatorul SIPS este o sucursală, autoritatea competentă poate accepta testele efectuate de entitatea juridică a cărei parte dependentă juridic este sucursala, dacă acestea pot fi considerate a fi comparabile cu un test TIBER-EU, și dacă acestea acoperă și eficacitatea controalelor și sistemelor relevante ale sucursalei.

(18)

În același timp, având în vedere utilizarea sporită a externalizării și riscurile pe care astfel de practici le-ar putea crea pentru eficiența și siguranța unui SIPS, un operator SIPS ar trebui să își păstreze întotdeauna responsabilitatea pentru funcțiile, operațiunile și/sau serviciile externalizate. Totodată, acesta ar trebui să dispună de acorduri și cadre contractuale care să asigure că orice riscuri care decurg din externalizare sunt evaluate și atenuate în mod adecvat de către operatorul SIPS înainte de încheierea unui astfel de acord și pe durata externalizării. În plus, în cazul externalizării unor funcții, operațiuni și/sau servicii de importanță critică, ar trebui să existe planuri de ieșire care să asigure buna funcționare continuă a SIPS în cazul în care se reziliază un acord de externalizare. Acordurile intragrup nu sunt în sine mai puțin riscante decât externalizarea către terți. Prin urmare, deși sunt recunoscute potențialele beneficii care rezultă din acordurile intragrup, cerințele privind externalizarea ar trebui să se aplice și acordurilor intragrup care reprezintă externalizare.

(19)

Reducerea riscului sistemic impune, printre altele, caracterul definitiv al decontării și, prin urmare, un operator SIPS ar trebui să depună toată diligența pentru a obține o desemnare drept SIPS în temeiul Directivei 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6). Decontarea pe parcursul zilei sau în timp real este recomandată și în cazul în care este compatibilă cu modelul general de afaceri al SIPS și este necesară pentru a permite operatorului SIPS și participanților să își gestioneze riscurile de credit și de lichiditate.

(20)

Criteriile obiective, bazate pe risc și făcute publice pentru participarea într-un SIPS, care permit un acces echitabil și (sub rezerva unor standarde de control al riscului acceptabil) deschis la un SIPS, promovează siguranța și eficiența SIPS și a piețelor pe care acesta le deservește, fără a restrânge într-o măsură disproporționată libertatea de a presta servicii.

(21)

Dispozițiile prezentului regulament care impun unui operator SIPS să colecteze, să proceseze și să transmită date nu ar trebui să aducă atingere oricăror norme aplicabile privind protecția datelor participanților sau ale clienților.

(22)

Un SIPS eficient și eficace în ansamblu, cu scopuri și obiective clar definite, măsurabile și realizabile, este cel mai în măsură să răspundă nevoilor participanților la SIPS și ale piețelor pe care le deservește.

(23)

Posibilitatea ca autoritățile competente să solicite măsuri corective pentru a remedia sau pentru a evita repetarea nerespectării prezentului regulament, și posibilitatea ca BCE să impună sancțiuni eficace, proporționale și descurajante pentru încălcarea prezentului regulament reprezintă elemente esențiale pentru punerea în aplicare a principiilor CPMI-IOSCO în cea mai mare măsură posibilă permisă în temeiul Tratatului și al Statutului SEBC. Deși măsurile corective pot fi impuse numai pentru încălcări ale prezentului regulament, pot exista situații care să necesite inițierea procedurii de impunere a unor astfel de măsuri pe baza unei suspiciuni de neconformitate, dând unui operator SIPS ocazia de a fi audiat și de a oferi explicații înainte să fie constatată încălcarea. În cazul în care operatorul SIPS este o sucursală, măsurile corective sau sancțiunile ar trebui impuse sucursalei.

(24)

Un operator SIPS care este nou identificat ca atare printr-o decizie luată în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să aibă obligația de a respecta cerințele de monitorizare prevăzute în prezentul regulament în cursul unei perioade de un an de la data la care este notificat cu privire la decizia respectivă. Aceasta ar acorda timp operatorului SIPS nou identificat să se familiarizeze cu cerințele de monitorizare și să le pună în aplicare,