CAPITOLUL V Transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale

Articolul 35

Principii generale pentru transferurile de date cu caracter personal

(1)  Statele membre garantează că orice transfer de date cu caracter personal de către autoritățile competente, care sunt în curs de prelucrare sau care sunt destinate prelucrării după transferul către o țară terță sau către o organizație internațională, inclusiv transferurilor ulterioare către o altă țară terță sau organizație internațională, poate avea loc numai sub rezerva respectării altor dispoziții ale prezentei directive, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezentul capitol, și anume:

(2)  Statele membre garantează că transferurile fără autorizarea prealabilă de către un alt stat membru, în conformitate cu litera (c) de la alineatul (1), sunt permise numai dacă transferul de date cu caracter personal este necesar pentru prevenirea unei amenințări imediate și grave la adresa securității publice a unui stat membru sau a unei țări terțe sau a intereselor fundamentale ale unui stat membru, iar autorizarea prealabilă nu poate fi obținută în timp util. Autoritatea responsabilă pentru acordarea unei autorizări prealabile este informată fără întârziere.

(3)  Toate dispozițiile din prezentul capitol se aplică pentru a se asigura că nivelul de protecție a persoanelor fizice garantat prin prezenta directivă nu este subminat.

Articolul 36

Transferuri în baza unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție

(1)  Statele membre garantează că transferul de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională se poate realiza atunci când Comisia a decis că țara terță, un teritoriu ori unul sau mai multe sectoare determinate din acea țară terță sau organizația internațională în cauză asigură un nivel de protecție adecvat. Transferurile realizate în aceste condiții nu necesită autorizări speciale.

(2)  Atunci când evaluează caracterul adecvat al nivelului de protecție, Comisia ține seama, în special, de următoarele elemente:

(3)  Comisia, după ce evaluează caracterul adecvat al nivelului de protecție, poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare, că o țară terță, un teritoriu sau unul sau mai multe sectoare determinate dintr-o țară terță sau o organizație internațională asigură un nivel de protecție adecvat în sensul alineatului (2) din prezentul articol. Actul de punere în aplicare prevede un mecanism de revizuire periodică, cel puțin o dată la patru ani, care ia în considerare toate evoluțiile relevante din țara terță sau organizația internațională. Actul de punere în aplicare menționează aplicarea sa teritorială și sectorială și, după caz, identifică autoritatea sau autoritățile de supraveghere menționate la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol. Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2).

(4)  Comisia monitorizează în permanență evoluțiile din țările terțe și organizațiile internaționale care ar putea afecta funcționarea deciziilor adoptate în conformitate cu alineatul (3).

(5)  În cazul în care din informațiile disponibile, în special în urma revizuirii menționate la alineatul (3) din prezentul articol, reiese că o țară terță, un teritoriu sau un sector determinat dintr-o țară terță sau o organizație internațională nu mai asigură un nivel de protecție adecvat în sensul alineatului (2) din prezentul articol, Comisia, în măsura în care este necesar, abrogă, modifică sau suspendă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, decizia menționată la alineatul (3) din prezentul articol fără efect retroactiv. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2).

Din motive imperioase de urgență justificate corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile în conformitate cu procedura menționată la articolul 58 alineatul (3).

(6)  Comisia inițiază consultări cu țara terță sau organizația internațională în vederea remedierii situației care a stat la baza deciziei luate în conformitate cu alineatul (5).

(7)  Statele membre garantează că o decizie luată în temeiul alineatului (5) nu aduce atingere transferurilor de date cu caracter personal către țara terță, către teritoriul sau către unul sau mai multe sectoare determinate din acea țară terță sau către organizația internațională în cauză în conformitate cu articolele 37 și 38.

(8)  Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul său web o listă a țărilor terțe, a teritoriilor și sectoarelor determinate din țările terțe și a organizațiilor internaționale în cazul cărora a decis că nivelul de protecție adecvat este asigurat sau nu mai este asigurat.

Articolul 37

Transferuri sub rezerva unor garanții adecvate

(1)  În absența unei decizii luate în conformitate cu articolul 36 alineatul (3), statele membre garantează că transferul de date cu caracter personal către o țară terță sau către o organizație internațională poate avea loc atunci când:

(2)  Operatorul informează autoritatea de supraveghere cu privire la categoriile de transferuri în temeiul alineatului (1) litera (b).

(3)  Atunci când un transfer se întemeiază pe alineatul (1) litera (b), un astfel de transfer se documentează, iar documentația se pune la dispoziția autorității de supraveghere la cerere, incluzând data și ora transferului, informații cu privire la autoritatea competentă destinatară, justificarea transferului și datele cu caracter personal transferate.

Articolul 38

Derogări pentru situații specifice

(1)  În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în conformitate cu articolul 37 sau a unor garanții adecvate în conformitate cu articolul 36, statele membre garantează că un transfer sau o categorie de transferuri de date cu caracter personal către o țară terță sau către o organizație internațională poate avea loc numai în condițiile în care transferul este necesar:

(2)  Datele cu caracter personal nu sunt transferate dacă autoritatea competentă care transferă datele stabilește că drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate în cauză prevalează asupra interesului public în cazul transferului prevăzut la alineatul (1) literele (d) și (e).

(3)  Atunci când un transfer se întemeiază pe alineatul (1), un astfel de transfer trebuie să fie documentat, iar documentația trebuie pusă la dispoziția autorității de supraveghere la cerere, incluzând data și ora transferului, informații cu privire la autoritatea competentă destinatară, justificarea transferului și datele cu caracter personal transferate.

Articolul 39

Transferurile de date cu caracter personal către destinatari stabiliți în țări terțe

(1)  Prin derogare de la articolul 35 alineatul (1) litera (b) și fără a aduce atingere niciunui acord internațional menționat la alineatul (2) din prezentul articol, dreptul Uniunii sau dreptul intern poate să prevadă că autoritățile competente menționate la articolul 3 punctul 7 litera (a) pot, în cazuri individuale și specifice, transfera date cu caracter personal direct destinatarilor stabiliți în țări terțe, dar numai în cazul în care celelalte dispoziții ale prezentei directive sunt respectate și dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(2)  Un acord internațional menționat la alineatul (1) este orice acord internațional bilateral sau multilateral în vigoare între statele membre și țări terțe în domeniul cooperării judiciare în materie penală și al cooperării polițienești.

(3)  Autoritatea competentă care transferă datele informează autoritatea de supraveghere cu privire la transferurile efectuate în temeiul prezentului articol.

(4)  Atunci când un transfer se întemeiază pe alineatul (1), un astfel de transfer trebuie să fie documentat.

Articolul 40

Cooperarea internațională în domeniul protecției datelor cu caracter personal

În ceea ce privește țările terțe și organizațiile internaționale, Comisia și statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru: