CAPITOLUL II SARCINILE ȘI COMPETENȚELE AUTORITĂȚII

Articolul 20

Comitetul comun, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 19 și 56, soluționează dezacordurile transsectoriale care pot apărea între autorități competente, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 2 din prezentul regulament, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și, respectiv, din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 20a

Autoritatea promovează, în limitele prerogativelor sale, convergența procesului de supraveghere și evaluare în conformitate cu Directiva 2013/36/UE, pentru a institui în Uniune standarde solide în materie de supraveghere.

Articolul 29a

În urma unei discuții în consiliul supraveghetorilor și luând în considerare contribuțiile primite din partea autorităților competente, munca depusă de instituțiile Uniunii și analizele, avertismentele și recomandările publicate de CERS, Autoritatea identifică, cel puțin o dată la trei ani, până la data de 31 martie, până la două priorități cu relevanță pentru întreaga Uniune, care reflectă evoluțiile și tendințele viitoare. La elaborarea programelor lor de lucru, autoritățile competente iau în considerare prioritățile respective și notifică Autoritatea în mod corespunzător. Autoritatea dezbate activitățile relevante ale autorităților competente în anul următor și trage concluzii. Autoritatea discută eventuale măsuri subsecvente, care pot include ghiduri, recomandări adresate autorităților competente și evaluări inter pares în domeniul respectiv.

Prioritățile cu relevanță pentru întreaga Uniune identificate de Autoritate nu împiedică autoritățile competente să aplice cele mai bune practici sau să ia măsuri pe baza priorităților și evoluțiilor adiționale proprii, iar specificul național este avut în vedere.

Articolul 31a

Autoritatea, împreună cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale) și cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), instituie un sistem de schimb de informații relevante pentru ca autoritățile competente să poată evalua dacă deținătorii de participații calificate, directorii și deținătorii de funcții-cheie ale instituțiilor financiare prezintă competențele și integritatea necesare, în conformitate cu actele legislative menționate la articolul 1 alineatul (2).