|
+ANEXA IV |
ANEXA IV
ANEXA IV METODOLOGIILE PENTRU PREGĂTIREA ȘI ACTUALIZAREA INVENTARELOR ȘI A PROGNOZELOR NAȚIONALE DE EMISII, A RAPOARTELOR INFORMATIVE DE INVENTARIERE ȘI A INVENTARELOR NAȚIONALE DE EMISII AJUSTATE MENȚIONATE LA ARTICOLELE 5 ȘI 8 Pentru poluanții menționați în anexa I, statele membre pregătesc inventare naționale de emisii, inventare naționale de emisii ajustate acolo unde este relevant, prognoze naționale de emisii, inventare naționale de emisii dezagregate spațial, inventare privind sursele punctuale de mari dimensiuni și rapoarte informative de inventariere, utilizând metodologiile adoptate de părțile la Convenția LRTAP (Orientările de raportare EMEP), și trebuie să utilizeze Ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor de poluanți atmosferici (Ghidul EMEP/AEM) menționat în metodologiile respective. În plus, în conformitate cu aceleași orientări, statele membre pregătesc informații suplimentare, în special date privind activitatea, necesare pentru evaluarea inventarelor naționale de emisii și a prognozelor. Recurgerea la Orientările de raportare EMEP nu aduce atingere modalităților suplimentare specificate în prezenta anexă și cerințelor privind nomenclatura pentru raportare, seriile cronologice și datele de raportare prevăzute în anexa I. PARTEA 1 Inventarele naționale anuale de emisii 1. Inventarele naționale de emisii sunt transparente, coerente, comparabile, complete și exacte. 2. Emisiile din principalele categorii identificate se calculează în conformitate cu metodologiile definite în Ghidul EMEP/AEM și cu scopul de a utiliza o metodologie (detaliată) de nivelul 2 sau mai înalt. Statele membre pot utiliza alte metodologii compatibile, bazate pe date științifice, pentru stabilirea inventarelor naționale de emisii, în cazul în care metodologiile respective produc estimări mai exacte decât metodologiile implicite prevăzute în Ghidul EMEP/AEM. 3. Pentru emisiile provenite din transporturi, statele membre calculează și raportează emisiile în concordanță cu bilanțurile energetice naționale raportate către Eurostat. 4. Emisiile provenite din transporturile rutiere se calculează și se raportează pe baza combustibililor vânduți ( 11 ) în statul membru în cauză. În plus, statele membre pot raporta emisiile generate de transporturile rutiere și pe baza combustibililor folosiți sau a kilometrilor parcurși în statul membru respectiv. 5. Statele membre raportează emisiile naționale anuale exprimate în unitatea aplicabilă specificată în modelul de raportare NFR al Convenției LRTAP. PARTEA 2 Prognozele naționale de emisii 1. Prognozele naționale de emisii sunt transparente, coerente, comparabile, complete și exacte, iar informațiile raportate includ cel puțin următoarele:
(a)
identificarea clară a politicilor și a măsurilor adoptate și planificate incluse în estimările respective;
(b)
după caz, rezultatele analizei de sensibilitate efectuate pentru estimări;
(c)
descrierea metodologiilor, a modelelor, a ipotezelor de bază și a parametrilor principali de intrare și de ieșire. 2. Prognozele de emisii se estimează și se raportează pe categorii de surse NFR. În cazul în care acest lucru nu este posibil din cauza lipsei de date suficient de detaliate, în raportul informativ de inventariere se include o justificare pentru raportarea la un nivel mai agregat. Statele membre furnizează o prognoză „cu măsuri” (măsuri adoptate) și, în cazul în care este relevant, o prognoză „cu măsuri suplimentare” (măsuri planificate) pentru fiecare poluant, în conformitate cu orientările stabilite în Ghidul EMEP/AEM. 3. Prognozele naționale de emisii sunt în concordanță cu inventarul național anual de emisii pentru anul x-3 și cu prognozele raportate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 12 ). PARTEA 3 Raportul informativ de inventariere Rapoartele informative de inventariere sunt pregătite în conformitate cu Orientările de raportare EMEP și se elaborează utilizând formatul pentru rapoartele de inventariere inclus în acestea. Raportul de inventariere include cel puțin următoarele informații:
(a)
descrierile, referințele și sursele de informații cu privire la metodologiile specifice, ipotezele, factorii de emisie și datele de activitate, precum și motivele pentru care au fost selectate;
(b)
o descriere a principalelor categorii naționale de surse de emisii;
(c)
informații privind incertitudinile, asigurarea calității și verificarea;
(d)
o descriere a procedurilor instituționale pentru pregătirea inventarului;
(e)
recalculări și îmbunătățiri planificate;
(f)
în cazul în care este relevant, informații privind utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolul 5 alineatele (1), (2), (3) și (4);
(g)
în cazul în care este relevant, informații privind motivele pentru abaterea de la traiectoria de reducere stabilită în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), cât și măsurile pentru a readuce la respectiva traiectorie;
(h)
un rezumat. PARTEA 4 Ajustarea inventarelor naționale de emisii 1. Un stat membru care propune o ajustare a inventarului său național de emisii, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), include în propunerea sa către Comisie cel puțin următoarele documente justificative:
(a)
dovada faptului că respectivele angajamente naționale de reducere a emisiilor sunt depășite;
(b)
dovezi privind măsura în care ajustarea inventarului de emisii reduce depășirea și contribuie la respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor în cauză;
(c)
o estimare referitoare la posibilitatea și la momentul îndeplinirii respectivelor angajamente naționale de reducere a emisiilor pe baza prognozelor naționale de emisii fără ajustare;
(d)
dovezi că ajustarea este în concordanță cu una sau mai multe dintre următoarele trei circumstanțe. Se poate face trimitere, după caz, la ajustări anterioare relevante:
(i)
în cazul unor noi categorii de surse de emisii:
—
dovada faptului că noua categorie de surse de emisii este recunoscută în literatura de specialitate și/sau în Ghidul EMEP/AEM;
—
dovada faptului că această categorie de surse nu a fost inclusă în inventarul național de emisii istoric relevant la data când s-a stabilit angajamentul de reducere a emisiilor;
—
dovada faptului că emisiile provenite de la o nouă categorie de surse pot împiedica un stat membru să își îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor, susținută de o descriere detaliată a metodologiei, a datelor și a factorilor de emisie utilizați pentru a ajunge la această concluzie;
(ii)
în cazul unor factori de emisie semnificativ diferiți care sunt utilizați la determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice:
—
o descriere a factorilor de emisie inițiali, inclusiv o descriere detaliată a datelor științifice pe baza cărora s-a obținut factorul de emisie;
—
dovada faptului că factorii de emisie inițiali au fost utilizați la determinarea reducerilor de emisii la momentul stabilirii acestora;
—
o descriere a factorilor de emisie actualizați, inclusiv informații detaliate privind datele științifice pe baza cărora s-a obținut factorul de emisie;
—
o comparație a estimărilor de emisii efectuate folosind factorii de emisie inițiali și actualizați, care să demonstreze că modificarea factorilor de emisie poate împiedica un stat membru să își îndeplinească angajamentele de reducere;
—
motivele pentru a decide dacă modificările factorilor de emisie sunt semnificative;
(iii)
în cazul unor metodologii semnificativ diferite care sunt utilizate la determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice:
—
o descriere a metodologiei inițiale folosite, inclusiv informații detaliate privind datele științifice pe baza cărora s-a obținut factorul de emisie;
—
dovada faptului că metodologia inițială a fost utilizată la determinarea reducerilor de emisii la momentul stabilirii acestora;
—
o descriere a metodologiei actualizate folosite, inclusiv o descriere detaliată a datelor științifice sau a referințelor care au stat la baza obținerii sale;
—
o comparație a estimărilor de emisii efectuate folosind metodologiile inițiale și actualizate, care să demonstreze că modificarea metodologiei poate împiedica un stat membru să își îndeplinească angajamentele de reducere;
—
motivele pentru a decide dacă modificarea metodologiei este semnificativă.
2. Statele membre pot prezenta aceleași informații justificative pentru procedurile de ajustare bazate pe condiții prealabile similare, cu condiția ca fiecare stat membru să prezinte informațiile necesare specifice fiecărei țări în parte, astfel cum sunt prevăzute la punctul 1. 3. Statele membre recalculează emisiile ajustate, pentru a asigura, în măsura în care este posibil, coerența seriilor cronologice pentru fiecare an de la aplicarea ajustării (ajustărilor).
1. Prezentare generală
1.1 Referințe1.2 Cerințe identificate1.3 Standarde asociate2. Cerințe identificate
3. Standarde asociate
|