+DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (91/676/CEE)
---+Articolul 1
---+Articolul 2
---+Articolul 3
------+Article 3 1.
------+Article 3 2.
------+Article 3 3.
------+Article 3 4.
------+Article 3 5.
---+Articolul 4
------+Article 4 1.
------+Article 4 2.
---+Articolul 5
------+Article 5 1.
------+Article 5 2.
------+Article 5 3.
------+Article 5 4.
------+Article 5 5.
------+Article 5 6.
------+Article 5 7.
---+Articolul 6
------+Article 6 1.
------+Article 6 2.
---+Articolul 7
---+Articolul 8
---+Articolul 9
------+Article 9 1.
------+Article 9 2.
------+Article 9 3.
---+Articolul 10
------+Article 10 1.
------+Article 10 2.
---+Articolul 11
---+Articolul 12
------+Article 12 1.
------+Article 12 2.
------+Article 12 3.
---+Articolul 13
---+ANEXA I CRITERIILE DE DEFINIRE A APELOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (1)
---+ANEXA II CODUL/CODURILE DE BUNĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ
---+ANEXA III MĂSURILE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN PROGRAMELE DE ACȚIUNE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 5 ALINEATUL (4) LITERA (a)
---+ANEXA IV METODELE DE MĂSURARE DE REFERINȚĂ
---+ANEXA V INFORMAȚIILE CARE TREBUIE SĂ FIGUREZE ÎN RAPOARTELE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 10
English - European Union - Environment -

DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (91/676/CEE)

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 12 decembrie 1991

privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole

(91/676/CEE)

1. Prezentare generală

,
Titlu Reglementare
Articolul 1

Articolul 1

Obiectivul prezentei directive este de:

— 
a reduce poluarea apelor provocată sau indusă de nitrații proveniți din surse agricole;
— 
a preveni orice nouă poluare de acest tip.
Articolul 2

Articolul 2

În sensul prezentei directive:

(a) 

„ape subterane” înseamnă toate apele care se găsesc sub suprafața solului în zona de saturație și care sunt în contact cu solul sau subsolul;

(b) 

„ape dulci” înseamnă apele care se prezintă în stare naturală cu un slab conținut de săruri și, în general, sunt considerate ca putând fi captate și tratate în vederea producerii de apă potabilă;

(c) 

„compus azotat” înseamnă orice substanță care conține azot, cu excepția azotului molecular gazos;

(d) 

„animale” înseamnă toate animalele crescute în scopuri de exploatare sau în scopuri lucrative;

(e) 

„fertilizant” înseamnă orice substanță care conține unul sau mai mulți compuși azotați împrăștiați pe soluri pentru a ameliora creșterea vegetației, inclusiv efluenții de la complexe zootehnice, reziduurile de la crescătoriile piscicole și nămolul de epurare;

(f) 

„îngrășământ chimic” înseamnă orice fertilizant fabricat după un procedeu industrial;

(g) 

„efluent de la complexe zootehnice” înseamnă dejecțiile animaliere sau un amestec de paie și de dejecții animaliere, chiar dacă au suferit o transformare;

(h) 

„împrăștiere” înseamnă îmbunătățirea solului cu materii prin aruncare la suprafața solului, injectare, îngropare sau amestecare cu straturile superficiale ale solului;

(i) 

„eutrofizare” înseamnă îmbogățirea apei cu compuși azotați, provocând o dezvoltare accelerată a algelor și a vegetalelor din specii superioare care perturbă echilibrul organismelor prezente în apă și care antrenează o degradare a calității apei respective;

(j) 

„poluare” înseamnă evacuarea compușilor azotați din surse agricole în mediul acvatic, direct sau indirect, cu consecințe de natură să pună în pericol sănătatea umană, să dăuneze resurselor vii și sistemului ecologic acvatic, să afecteze domeniul de agrement sau să stingherească alte utilizări legitime ale apelor;

(k) 

„zonă vulnerabilă” înseamnă terenurile desemnate în conformitate cu articolul 3 alineatul (2).

Articolul 3
Articolul 4
Articolul 5
Articolul 6
Articolul 7

Articolul 7

Comisia poate elabora orientări pentru monitorizarea menționată la articolele 5 și 6 în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 9 alineatul (2).

Articolul 8

Articolul 8

Comisia poate adapta anexele la prezenta directivă la progresul științific și tehnic.

Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 9 alineatul (3).

Articolul 9
Articolul 10
Articolul 11

Articolul 11

Pe baza informațiilor primite în conformitate cu articolul 10, Comisia publică rapoarte de sinteză în termen de șase luni de la primirea rapoartelor statelor membre și le comunică Parlamentului European și Consiliului. În conformitate cu punerea în aplicare a prezentei directive, în special cu dispozițiile din anexa III, Comisia înaintează Consiliului, până la 1 ianuarie 1998, un raport adaptat, după caz, propunerilor de revizuire din prezenta directivă.

Articolul 12
Articolul 13

Articolul 13

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

ANEXA I CRITERIILE DE DEFINIRE A APELOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (1)


ANEXA I

CRITERIILE DE DEFINIRE A APELOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (1)

A. 

Apele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) se definesc în funcție, inter alia, de următoarele criterii:

1. 

dacă apele de suprafață dulci, în special cele care servesc sau care sunt destinate captării apei potabile, conțin sau riscă să conțină, din cauza neaplicării măsurilor prevăzute la articolul 5, o concentrație de nitrați peste cea prevăzută de Directiva 75/440/CEE;

2. 

dacă apele subterane au sau riscă să aibă un conținut de nitrați de peste 50 miligrame pe litru, din cauza neaplicării măsurilor prevăzute la articolul 5;

3. 

dacă lacurile naturale cu apă dulce, celelalte mase de apă dulce, estuarele, apele litorale și apa mării sunt supuse sau riscă într-un viitor apropiat să fie supuse unei eutrofizări din cauza neaplicării măsurilor prevăzute la articolul 5.

B. 

Statele membre țin, de asemenea, seama la punerea în aplicare a acestor criterii:

1. 

de caracteristicile fizice și de mediu ale apelor și ale terenurilor;

2. 

de cunoștințele actuale privind comportamentul compușilor de azot din mediu (ape și soluri);

3. 

de cunoștințele actuale privind indicele măsurărilor efectuate în conformitate cu articolul 5.


ANEXA II CODUL/CODURILE DE BUNĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ


ANEXA II

CODUL/CODURILE DE BUNĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ

A. 

În măsura în care sunt pertinente, codul sau codurile de bună practică agricolă care vizează reducerea poluării cu nitrați și care țin seama de condițiile dominante în diferite regiuni ale Comunității trebuie să cuprindă reguli conținând elementele de mai jos:

1. 

perioadele în timpul cărora împrăștierea fertilizanților este necorespunzătoare;

2. 

condițiile de împrăștiere a fertilizanților pe soluri foarte abrupte;

3. 

condițiile de împrăștiere a fertilizanților pe solurile moi, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă;

4. 

condițiile de împrăștiere a fertilizanților în apropierea cursurilor de apă;

5. 

capacitatea și construirea bazinelor destinate stocării efluenților de la complexe zootehnice, în special măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea și infiltrarea în sol sau scurgerea în apele de suprafață a lichidelor care conțin efluenți de la complexe zootehnice și efluenți de materii vegetale precum furajele însilozate;

6. 

modurile de împrăștiere a îngrășămintelor chimice și a efluenților de la complexe zootehnice, în special nivelul și uniformitatea acestora, pentru a putea menține la un nivel acceptabil scurgerea în ape a elementelor nutritive.

B. 

Statele membre pot include, de asemenea, elementele de mai jos în codul sau codurile lor de bună practică agricolă:

7. 

gestionarea terenurilor, în special utilizarea unui sistem de rotație a culturilor și proporționarea terenurilor consacrate culturilor permanente în raport cu culturile anuale;

8. 

menținerea unei cantități minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate absorbției azotului din sol care, în lipsa unui astfel de strat vegetal, ar provoca o poluare a apelor cu nitrați;

9. 

elaborarea planurilor de fertilizare în funcție de fiecare exploatație și ținerea registrelor de utilizare a fertilizanților;

10. 

prevenirea poluării apelor prin scurgerea și percolarea apei departe de sistemul radicular al plantelor în cazul culturilor irigate.


ANEXA III MĂSURILE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN PROGRAMELE DE ACȚIUNE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 5 ALINEATUL (4) LITERA (a)


ANEXA III

MĂSURILE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN PROGRAMELE DE ACȚIUNE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 5 ALINEATUL (4) LITERA (a)

1. 

Măsurile cuprind reguli privind:

1. 

perioadele în timpul cărora se interzice împrăștierea anumitor tipuri de fertilizanți;

2. 

capacitatea bazinelor destinate stocării efluenților de la complexe zootehnice; aceasta trebuie să fie mai mare decât capacitatea necesară stocării în timpul celei mai lungi din perioadele de interzicere de împrăștiere în zona vulnerabilă, exceptând cazul în care se poate demonstra autorității competente că volumul efluenților de la complexe zootehnice care depășește capacitatea de stocare reală se va evacua într-un mod inofensiv pentru mediu;

3. 

limitarea împrăștierii fertilizanților, conform bunelor practici agricole și ținându-se seama de caracteristicile zonei vulnerabile respective, în special:

(a) 

de starea solurilor, a compoziției și a pantei lor;

(b) 

de condițiile climatice, precipitații și irigații;

(c) 

de utilizarea solurilor și a practicilor agricole, în special de sistemele de rotație a culturilor,

și bazată pe un echilibru între:

(i) 

necesarul previzibil de azot al culturilor

și

(ii) 

azotul adus culturilor de sol și de fertilizanți și reprezentând:

— 
cantitatea de azot prezentă în sol în momentul în care culturile încep să îl utilizeze în proporții importante (cantități rămase la sfârșitul iernii);
— 
aportul de azot prin mineralizarea netă a rezervelor de azot organic din sol;
— 
aporturile de compuși azotați proveniți din dejecțiile animaliere;
— 
aporturile de compuși azotați proveniți din îngrășămintele chimice și alți compuși.
2. 

Aceste măsuri garantează că, pentru fiecare exploatație sau complex animalier, cantitatea efluenților împrăștiată anual, inclusiv de către animalele însele, nu depășește o cantitate dată pe hectar.

Această cantitate dată pe hectar corespunde cantității de efluenți conținând 170 kg de azot. Cu toate acestea:

(a) 

pentru primul program de acțiune pe patru ani, statele membre pot autoriza o cantitate de efluenți conținând până la 210 kg de azot;

(b) 

în timpul primului program de acțiune pe patru ani și la sfârșitul acestui program, statele membre pot fixa cantități diferite de cele indicate anterior. Aceste cantități trebuie determinate astfel încât să nu compromită realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 1 și trebuie să se justifice prin criterii obiective precum:

— 
perioadele lungi de vegetație;
— 
culturi cu o puternică absorbție de azot;
— 
precipitații nete ridicate în zona vulnerabilă;
— 
soluri cu capacitate de denitrificare foarte ridicată.

▼M2

În cazul în care un stat membru admite o altă valoare în temeiul paragrafului al doilea litera (b), acesta informează Comisia, care analizează motivul efectuării modificării respective, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 9 alineatul (2);

▼M3

(c) 

Statele membre pot autoriza, peste cantitatea de 170 kg de azot pe hectar pe an prevăzută la prezentul punct și până la o limită suplimentară separată de 80 kg de azot pe hectar pe an, utilizarea anumitor materii fertilizante provenind din gunoi de grajd care a fost supus prelucrării, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(i) 

componenta materialului fertilizant care provine din gunoi de grajd a fost supusă unui proces de tratare care mărește concentrația de azot sub formă minerală, de azot ureic sau de azot sub formă cristalizată, exprimată ca procent din greutatea azotului total în comparație cu materia care intră în procesul de tratare, având ca rezultat oricare dintre următoarele:

1. 

o sare de amoniu (obținută prin spălare), rezultată dintr-un proces de purificare a gazelor sau de control al emisiilor conceput pentru a elimina amoniacul din efluenții gazoși;

2. 

un concentrat mineral obținut prin osmoză inversă;

3. 

o sare fosfatică bogată în azot (struvit), precipitată din gunoiul de grajd;

(ii) 

materiile fertilizante au o calitate constantă pentru toate loturile și au un raport între azot mineral și azot total de cel puțin 90 % sau un raport între carbonul legat organic și azotul total de cel mult 3, corectând în ambele cazuri azotul derivat din materii componente care nu provin din gunoi de grajd și care conțin mai mult de 3 % azot în substanța uscată;

(iii) 

materiile fertilizante nu depășesc următoarele limite superioare:

— 
cupru (Cu): 300 mg kg-1 materie uscată;
— 
zinc (Zn): 800 mg kg-1 materie uscată;
(iv) 

agenții patogeni din materiile fertilizante care conțin mai mult de 1 % carbon organic nu depășesc următoarele limite superioare:



Microorganisme de testat

Planuri de eșantionare

Limita

n

c

m

M

Salmonella spp.

5

0

0

Absență în 25 g sau 25 ml

Escherichia coli sau enterococi

5

5

0

1 000 în 1 g sau 1 ml

unde:

n = numărul de eșantioane de analizat,

c = numărul de eșantioane în care numărul de bacterii, exprimat în unități formatoare de colonii (UFC), este cuprins între m și M,

m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii, exprimat în UFC, care este considerată ca fiind satisfăcătoare,

M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii exprimat în UFC.

(v) 

statele membre pun în aplicare standarde stricte de calitate pentru a asigura un conținut consecvent de nutrienți în materiile fertilizante în toate loturile de producție, în conformitate cu criteriile stabilite la punctul (ii);

(vi) 

statele membre se asigură că materiile fertilizante sunt însoțite de documentație care conține informații referitoare la conținutul de azot (N) și fosfați (P2O5) în cazul în care concentrația oricăruia dintre elemente depășește 1 % materie uscată, cu o deviație maximă de 25 % din valoarea declarată;

(vii) 

statele membre se asigură că efectivul de animale și producția de gunoi de grajd nu cresc ca urmare a aplicării prezentei litere, (i) la nivel național, atunci când conținutul de azot din producția națională totală anuală de gunoi de grajd per hectar de suprafață agricolă utilizată (SAU) depășește 75 % din limita de 170 kg N pe hectar stabilită la prezentul paragraf și (ii) la nivelul unităților teritoriale NUTS 2 în care se acordă autorizația, atunci când conținutul de azot din producția anuală totală de îngrășăminte de origine animală per hectar de SAU din aceste unități teritoriale depășește 75 % din limita de 170 kg N pe hectar prevăzută la prezentul paragraf;

(viii) 

statele membre înăspresc limitările privind împrăștierea îngrășămintelor (ratele de fertilizare), prevăzute la punctul 1 subpunctul 3 din prezenta anexă, pentru a ține seama de riscurile crescute de pierdere a azotului în apă și aer care rezultă din utilizarea de materii fertilizante care îndeplinesc condițiile prevăzute la subpunctele (i)-(iv) de la prezenta literă, aplicând în același timp un coeficient de echivalență a îngrășămintelor minerale de 1 pentru astfel de materiale. Statele membre asigură, pe cât posibil, menținerea unui strat vegetal viu sau măsuri echivalente pe terenurile în care se aplică materii fertilizante care îndeplinesc condițiile de la subpunctele (i)-(iv) de la prezenta literă; statele membre se asigură că, atunci când este relevant pentru a preveni pierderea de amoniac din solurile agricole, se iau măsuri de precauție adecvate în timpul împrăștierii materiilor fertilizante care îndeplinesc condițiile de la subpunctele (i)-(iv) de la prezenta literă, în special prin injectare, încorporare imediată a materialelor aplicate la suprafață sau măsuri echivalente;

(ix) 

statele membre iau măsuri pentru a preveni, în măsura posibilului, emisiile, inclusiv emisiile în aer, rezultate din depozitarea materiilor fertilizante care îndeplinesc condițiile de la subpunctele (i)-(iv) prin definirea unor condiții și cerințe de depozitare adecvate pentru astfel de materii;

(x) 

statele membre iau toate măsurile necesare pentru a garanta că utilizarea materiilor fertilizante care îndeplinesc condițiile prevăzute la subpunctele (i)-(iv) de la prezenta literă nu prejudiciază atingerea obiectivelor prezentei directive, a Directivei 92/43/CEE a Consiliului ( 3 ) și a Directivelor 2000/60/CE ( 4 ), (UE) 2016/2284 ( 5 ), (UE) 2020/2184 ( 6 ) și 2008/50/CE ( 7 ) ale Parlamentului European și ale Consiliului atunci când măsurile incluse în planul de acțiune sunt relevante pentru directivele respective. Statele membre iau măsuri pentru a preveni efectele nefaste în zonele Natura 2000 și în jurul acestora, precum și în vecinătatea punctelor de captare a apei potabile, în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și, respectiv, cu Directiva (UE) 2020/2184.

Atunci când statele membre aplică prezenta literă de la al doilea paragraf, acestea informează Comisia cu privire la acest lucru. În plus, în cadrul raportului menționat la articolul 10, statele membre raportează cu privire la aplicarea sa, incluzând date anuale privind cantitatea de materiale produse care îndeplinesc condițiile prevăzute la subpunctele (i)-(iv) de la prezenta literă și privind densitatea șeptelului și producția de gunoi de grajd la nivel național și la nivelul unităților teritoriale NUTS 2, astfel cum au fost stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ).

▼B

3. 

Statele membre pot calcula cantitățile prevăzute la punctul 2 în funcție de numărul de animale.

4. 

Statele membre informează Comisia despre modalitatea de punere în aplicare a punctului 2. În conformitate cu informațiile primite, Comisia poate, dacă consideră necesar, să prezinte Consiliului propunerile corespunzătoare, în conformitate cu articolul 11.


ANEXA IV METODELE DE MĂSURARE DE REFERINȚĂ


ANEXA IV

METODELE DE MĂSURARE DE REFERINȚĂ

Îngrășămintele chimice

Compușii azotați se măsoară după metoda prezentată de Directiva 77/535/CEE a Comisiei din 22 iunie 1977 privind armonizarea legislației statelor membre în domeniul metodelor de prelevare a probelor și de analiză a îngrășămintelor ( 9 ), astfel cum a fost modificată prin Directiva 89/519/CEE ( 10 ).

Apele dulci, apele litorale și apa mării

Concentrația de nitrați se măsoară în conformitate cu articolul 4a alineatul (3) din Decizia 77/795/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1977 de stabilire a unei proceduri comune pentru schimbul de informații privind calitatea apei dulci de suprafață de pe teritoriul Comunității ( 11 ), astfel cum a fost modificată prin Decizia 86/574/CEE ( 12 ).


ANEXA V INFORMAȚIILE CARE TREBUIE SĂ FIGUREZE ÎN RAPOARTELE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 10


ANEXA V

INFORMAȚIILE CARE TREBUIE SĂ FIGUREZE ÎN RAPOARTELE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 10

1. 

O dare de seamă asupra acțiunilor de prevenire întreprinse în conformitate cu articolul 4.

2. 

O hartă:

(a) 

a apelor identificate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) și anexa I indicând, în fiecare caz, care dintre criteriile menționate la anexa I este utilizat în vederea acestei identificări;

(b) 

a zonelor identificate desemnate, separând în mod clar zonele vechi și zonele desemnate de la ultimul raport.

3. 

Un rezumat al rezultatelor supravegherii efectuate în conformitate cu articolul 6, cuprinzând un referat al observațiilor care au dus la desemnarea fiecărei zone vulnerabile și la orice reexaminare sau îmbunătățire adusă desemnării.

4. 

Un rezumat al programelor de acțiune elaborate în conformitate cu articolul 5 și în special:

(a) 

măsurile necesare în temeiul articolului 5 alineatul (4) literele (a) și (b);

(b) 

informațiile necesare în temeiul punctului 4 din anexa III;

(c) 

orice măsură suplimentară sau acțiune consolidată aplicată în conformitate cu articolul 5 alineatul (5);

(d) 

un rezumat al rezultatelor programelor de supraveghere puse în aplicare în conformitate cu articolul 5 alineatul (6);

(e) 

estimările statelor membre privind termenele aproximative în care se poate aștepta ca apele definite în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) să reacționeze la măsurile preconizate în programul de acțiune, precum și un indiciu al gradului de incertitudine pe care îl prezintă aceste estimări.

1.1 Referințe

1.2 Cerințe identificate

1.3 Standarde asociate

2. Cerințe identificate

Cerințe
Sursă Cerință

3. Standarde asociate

Standarde
Sursă Cerință
  • Builddate: 02.03.2026 00:00:00 -Doknr: CELEX:31991L0676
  • EULAW -

    EN: Legal acts of the European Union from EUR-Lex, https://eur-lex.europa.eu/. © European Union. Re-use is authorised by Decision 2011/833/EU, provided the source is acknowledged; the consolidated texts are licensed under CC BY 4.0 (EUR-Lex legal notice). Divided into sections and converted into the GRCA format, the wording unchanged. Only the legislation published in the Official Journal of the European Union is deemed authentic.

    DE: Rechtsakte der Europäischen Union aus EUR-Lex, https://eur-lex.europa.eu/. © Europäische Union. Weiterverwendung nach Beschluss 2011/833/EU mit Quellenangabe gestattet; die konsolidierten Fassungen stehen unter CC BY 4.0 (Rechtlicher Hinweis von EUR-Lex). In Abschnitte aufgeteilt und in das GRCA-Format umgewandelt, der Wortlaut unverändert. Verbindlich sind allein die im Amtsblatt der Europäischen Union veröffentlichten Rechtsakte.