Articolul 6 Conținutul maxim de sulf al combustibililor marini utilizați în apele teritoriale, în zonele economice exclusive și în zonele de control al poluării aparținând statelor membre, inclusiv în zonele de control al emisiilor de SOx, precum și de către navele de pasageri care operează în serviciu regulat înspre sau dinspre porturile Uniunii

(1)   Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că în zonele din apele lor teritoriale, în zonele economice exclusive și în zonele de control al poluării nu se utilizează combustibili marini al căror conținut de sulf depășește:

Prezentul alineat se aplică tuturor navelor înregistrate sub orice pavilion, inclusiv navelor al căror voiaj a început în afara Uniunii, fără a aduce atingere alineatelor (2) și (5) de la prezentul articol și articolului 7.

(2)   Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că în zonele din apele lor teritoriale, în zonele economice exclusive și în zonele de control al poluării care se încadrează în zonele de control al emisiilor de SOx nu se utilizează combustibili marini al căror conținut de sulf depășește:

Prezentul alineat se aplică tuturor navelor înregistrate sub orice pavilion, inclusiv navelor al căror voiaj a început în afara Uniunii.

Comisia ține seama în mod corespunzător de orice modificare ulterioară a cerințelor în conformitate cu anexa VI la MARPOL aplicabile în cadrul zonelor de control al emisiilor de SOx și, după caz, prezintă fără întârzieri nejustificate propunerile relevante în vederea modificării în mod corespunzător a prezentei directive.

(3)   Data de aplicare a dispozițiilor alineatului (2) pentru oricare alte zone maritime, inclusiv porturile, pe care OMI le desemnează ulterior ca zone pentru controlul emisiilor de SOx în conformitate cu regula 14 alineatul (3) litera (b) din anexa VI la MARPOL este de 12 luni de la intrarea în vigoare a desemnării.

(4)   Statele membre răspund de punerea în aplicare a dispozițiilor alineatului (2) cel puțin în privința:

De asemenea, statele membre pot lua măsuri de punere în aplicare suplimentare în privința altor nave, în conformitate cu dreptul maritim internațional.

(5)   Statele membre iau, până la 1 ianuarie 2020, toate măsurile necesare pentru a se asigura că, în zonele din apele lor teritoriale, în zonele economice exclusive și în zonele de control al poluării care nu se încadrează în zonele de control al emisiilor de SOx, navele de pasageri care operează în serviciu regulat înspre sau dinspre orice port al Uniunii nu utilizează combustibili marini al căror conținut de sulf depășește 1,50 % din greutate.

Statele membre răspund de asigurarea punerii în aplicare a acestei cerințe cel puțin de către navele care arborează pavilionul lor și de către navele înregistrate sub orice pavilion cât timp se află în porturile lor.

(6)   Statele membre solicită completarea corectă a jurnalelor de bord ale navelor, inclusiv cu privire la operațiunile de schimbare a combustibilului.

(7)   Statele membre depun eforturi pentru a asigura disponibilitatea combustibililor marini care se conformează prezentei directive și informează Comisia cu privire la disponibilitatea unor astfel de combustibili marini în porturile și terminalele lor.

(8)   În cazul în care un stat membru constată că o navă nu respectă standardele pentru combustibilii marini conformi cu prezenta directivă, autoritatea competentă a statului membru respectiv are dreptul de a solicita navei:

Nava nu este obligată să se abată de la traseul său prevăzut sau să întârzie în mod nejustificat călătoria pentru asigurarea conformității.

Dacă o navă furnizează informațiile menționate la primul paragraf, statul membru în cauză ia în considerare toate circumstanțele relevante și dovezile prezentate pentru a stabili măsurile corespunzătoare care trebuie luate, inclusiv neluarea unor măsuri de control.

O navă informează statul al cărui pavilion îl arborează și autoritatea competentă a portului relevant de destinație în cazul în care nu poate achiziționa combustibil marin care se conformează prezentei directive.

Un stat de port informează Comisia dacă o navă a prezentat dovezi privind indisponibilitatea combustibilului marin care se conformează prezentei directive.

(9)   Statele membre, în conformitate cu regula 18 din anexa VI la MARPOL:

(10)   Statele membre se asigură că nu sunt introduse pe piață pe teritoriul lor tipuri de combustibili pentru motoare diesel navale al căror conținut de sulf depășește 1,5 % din greutate.