|
+ANEXA III METODOLOGIA DE DETERMINARE A EFICIENȚEI PROCESULUI DE COGENERARE |
ANEXA III METODOLOGIA DE DETERMINARE A EFICIENȚEI PROCESULUI DE COGENERARE
ANEXA III METODOLOGIA DE DETERMINARE A EFICIENȚEI PROCESULUI DE COGENERARE Valorile utilizate pentru calculul eficienței cogenerării și al economiilor de energie primară se determină pe baza exploatării estimate sau efective a unității, în condiții normale de utilizare. (a) Cogenerarea de înaltă eficiență În sensul prezentei directive, cogenerarea de înaltă eficiență îndeplinește următoarele criterii:
—
producția în sistem de cogenerare de la unitățile de cogenerare asigură economii de energie primară calculate în conformitate cu litera (b) de cel puțin 10 %, comparativ cu valorile de referință pentru producerea separată de energie electrică și termică;
—
producția unităților de mică putere și a unităților de microcogenerare care asigură economii de energie primară poate fi considerată drept cogenerare de înaltă eficiență;
—
în cazul unităților de cogenerare care sunt construite sau reabilitate în mod substanțial în urma transpunerii prezentei anexe, emisiile directe de dioxid de carbon provenite din producția de cogenerare care este alimentată cu combustibili fosili sunt mai mici de 270 gCO2 per 1 kWh de energie produsă prin cogenerare (inclusiv încălzire/răcire, putere și energie mecanică);
—
unitățile de cogenerare în funcțiune înainte de 10 octombrie 2023 pot deroga de la această cerință până la 1 ianuarie 2034, cu condiția să aibă un plan de reducere progresivă a emisiilor pentru a atinge pragul de mai puțin de 270 gCO2 per 1 kWh până la 1 ianuarie 2034 și să fi notificat acest plan operatorilor și autorităților competente relevante.
Atunci când se construiește sau se reabilitează substanțial o unitate de cogenerare, statele membre trebuie să se asigure că nu există nicio creștere a consumului de combustibili fosili, în afara gazelor naturale, în sursele de căldură existente, în comparație cu consumul anual mediu pe cei trei ani calendaristici anteriori de funcționare integrală înainte de reabilitare, și că nicio sursă nouă de căldură din sistemul respectiv nu utilizează alți combustibili fosili decât gazele naturale. (b) Calculul economiilor de energie primară Cantitatea de economii de energie primară rezultată în urma producerii în sistem de cogenerare, definită în conformitate cu anexa II, se calculează pe baza următoarei formule:
unde: PES reprezintă economiile de energie primară; CHP Hη reprezintă eficiența termică a producției în cogenerare, definită ca raport între producția anuală de energie termică utilă și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea de energie termică utilă și energie electrică din cogenerare; Ref Hη reprezintă valoarea de referință a eficienței pentru producerea separată de energie termică; CHP Eη reprezintă eficiența electrică a producției în cogenerare, definită ca raport între producția anuală de energie electrică produsă prin cogenerare și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică utilă și energie electrică din cogenerare. În cazul în care o unitate de cogenerare produce energie mecanică, energia electrică produsă anual prin cogenerare poate fi mărită printr-un element suplimentar, care reprezintă cantitatea de energie electrică echivalentă cu cea de energie mecanică. Acest element suplimentar nu creează un drept de emitere a garanțiilor de origine, în conformitate cu articolul 26 alineatul (13); Ref Eη reprezintă valoarea de referință a eficienței pentru producerea separată de energie electrică. (c) Calculul economiilor de energie în cazul utilizării metodei de calcul alternativ Statele membre pot calcula economiile de energie primară rezultate ca urmare a producerii de energie termică și energie electrică și mecanică după cum se indică mai jos fără a utiliza anexa II pentru a exclude din acest proces cantitățile de energie termică și energie electrică ce nu sunt rezultate din cogenerare. O astfel de producție poate fi considerată ca fiind cogenerare de înaltă eficiență cu condiția să îndeplinească criteriile de eficiență stabilite la litera (a) din prezenta anexă și, pentru unitățile de cogenerare cu capacitate electrică mai mare de 25 MW, eficiența globală să fie peste 70 %. Cu toate acestea, specificarea cantității de energie electrică produse prin cogenerare în contextul acestei producții, pentru emiterea unei garanții de origine și în scop statistic, se determină în conformitate cu anexa II. Dacă economiile de energie primară pentru un proces se calculează utilizând metoda de calcul alternativ indicată mai sus, economiile de energie primară se calculează pe baza formulei menționate la litera (b) din prezenta anexă, înlocuind: „CHP Hη” cu „Hη” și „CHP Eη” cu „Eη”, unde: Hη înseamnă eficiența termică a procesului, definită ca raport între producția anuală de energie termică și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică și producția de energie electrică; Eη înseamnă eficiența electrică a procesului, definită ca raport între producția anuală de energie electrică și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică și producția de energie electrică. În cazul în care o unitate de cogenerare produce energie mecanică, energia electrică produsă anual prin cogenerare poate fi mărită printr-un element suplimentar, care reprezintă cantitatea de energie electrică echivalentă cu cea de energie mecanică. Acest element suplimentar nu creează un drept de emitere a garanțiilor de origine, în conformitate cu articolul 26 alineatul (13). Statele membre pot utiliza alte perioade de raportare decât cele anuale pentru efectuarea calculelor în conformitate cu literele (b) și (c) din prezenta anexă. Pentru unități de microcogenerare, calculul economiilor de energie primară se poate baza pe date certificate. (d) Valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie electrică și termică Aceste valori de referință armonizate ale eficienței constau într-o matrice de valori diferențiate prin factori relevanți, printre care anul construcției și tipurile de combustibil, și se bazează pe o analiză bine fundamentată care ia în considerare, printre altele, datele de exploatare în condiții realiste, combinația de combustibili și condițiile climatice, precum și tehnologiile de cogenerare aplicate. Valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie termică și electrică în conformitate cu formula prezentată la litera (b) stabilesc eficiența de exploatare a producerii separate de energie termică și electrică pe care cogenerarea intenționează să o înlocuiască. Valorile de referință ale eficienței se calculează în conformitate cu principiile următoare:
(i)
pentru unitățile de cogenerare, compararea cu producerea separată de energie electrică trebuie să aibă la bază principiul comparării acelorași tipuri de combustibil;
(ii)
fiecare unitate de cogenerare se compară cu tehnologia cea mai bună și justificabilă din punct de vedere economic pentru producerea separată de energie termică și electrică disponibilă pe piață în anul construirii unității de cogenerare;
(iii)
valorile de referință ale eficienței pentru unitățile de cogenerare mai vechi de 10 ani se stabilesc pe baza valorilor de referință pentru unitățile cu vechime de 10 ani;
(iv)
valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie electrică și termică reflectă diferențele climatice dintre statele membre.
1. Prezentare generală
1.1 Referințe1.2 Cerințe identificate1.3 Standarde asociate2. Cerințe identificate
3. Standarde asociate
|