PART FOUR LARGE EXPOSURES

Articolul 387

Instituțiile își monitorizează și controlează expunerile mari în conformitate cu prezenta parte.

Articolul 389

În sensul prezentei părți, „expuneri”, în sensul prezentei părți, înseamnă orice activ sau element extrabilanțier menționat în partea a treia titlul II capitolul 2, fără aplicarea ponderilor de risc sau a gradelor de risc.

Articolul 391

În scopul calculării valorii expunerilor în conformitate cu prezenta parte, termenul „instituție” desemnează și orice întreprindere privată sau publică, inclusiv sucursalele acesteia, care, dacă ar fi stabilite în Uniune, ar corespunde definiției termenului „instituției” și care a fost autorizată într-o țară terță care aplică cerințe de supraveghere prudențială și de reglementare cel puțin echivalente cu cele aplicate în Uniune.

▼M8

În scopul primului paragraf, Comisia poate adopta, prin intermediul actelor de punere în aplicare și sub rezerva procedurii de examinare prevăzute la articolul 464 alineatul (2), decizii prin care să stabilească dacă o țară terță aplică cerințe de supraveghere și de reglementare prudențiale cel puțin echivalente cu cele aplicate în Uniune.

Articolul 392

Expunerea unei instituții față de un client sau un grup de clienți aflați în legătură este considerată a fi o expunere mare în cazul în care valoarea expunerii este cel puțin egală cu 10 % din fondurile sale proprii de nivel 1.

Articolul 393

O instituție trebuie să dispună de proceduri administrative și contabile sănătoase și de mecanisme adecvate de control intern care să îi permită să identifice, să administreze, să monitorizeze, să raporteze și să înregistreze toate expunerile mari și modificările ulterioare ale acestora, în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 398

Este interzis instituțiilor să evite în mod deliberat cerințele suplimentare de fonduri proprii menționate la articolul 397 pe care altfel ar trebui să le satisfacă în cazul expunerilor care depășesc limita prevăzută la articolul 395 alineatul (1), odată ce expunerile respective au fost menținute mai mult de 10 zile, prin transferul temporar al expunerilor în cauză către o altă societate, indiferent dacă face sau nu parte din același grup, și/sau prin realizarea de tranzacții artificiale prin care se închide expunerea în perioada de 10 zile și se creează o expunere nouă.

Instituțiile mențin sisteme care asigură raportarea imediată către autoritățile competente a oricărui transfer care produce efectul menționat la primul paragraf.