Stabilirea limitelor individuale ale expunerilor față de entități din sectorul bancar paralel

Independent de limita totală și în plus față de aceasta, instituțiile trebuie să stabilească limite mai strânse ale expunerilor individuale ale acestora față de entități din sectorul bancar paralel . La stabilirea acestor limite, în cadrul procesului lor de evaluare internă, instituțiile trebuie să ia în considerare:

• a. statut ul legal al entității din sectorul bancar paralel , în special dacă se supune oricărui tip de cerințe prudențiale sau de supraveghere;
• b. situația financiară a entității din sectorul bancar paralel , inclusiv, printre altele, poziția sa de capital, efectul de levier și poziția de lichiditate;
• c. informațiile disponibile legate de portofoliul entității din sectorul bancar paralel , în special de creditele neperformante;
• d. dovezile disponibile legate de caracterul adecvat al analizei de credit realizate de entitatea din sectorul bancar paralel asupra portofoliului său, dacă este cazul;
• e. dacă entitatea din sectorul bancar paralel va fi vulnerabilă la prețul activelor sau la volatilitatea calității creditelor;
• f. concentrarea activităților de intermediere a creditelor raportată la alte activități comerciale ale entității din sectorul bancar paralel ;
• g. interconectarea prevăzută la paragraful 14 e);
• h. orice alți factori relevanți identificați de instituție conform paragrafului 14 a).