ANEXA V

1. Prezenta anexă conține instrucțiuni suplimentare pentru formularele privind informațiile financiare (denumite în continuare „FINREP”) din anexele III și IV la prezentul regulament. Prezenta anexă completează instrucțiunile incluse sub formă de referințe în formularele din anexele III și IV.

2. Instituțiile care utilizează standardele de contabilitate naționale compatibile cu IFRS („GAAP naționale compatibile”) aplică instrucțiunile comune și bazate pe IFRS prevăzute în prezenta anexă, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare. Acest lucru nu aduce atingere conformității cerințelor din GAAP naționale compatibile cu cerințele din BAD. Instituțiile care utilizează cerințe ale GAAP naționale ce nu sunt compatibile cu IFRS sau nu au fost încă făcute compatibile cu dispozițiile prevăzute în IFRS 9 aplică instrucțiunile comune și bazate pe BAD prevăzute în prezenta anexă, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.

3. Punctele de date identificate în formulare se elaborează în conformitate cu regulile privind recunoașterea, compensarea și evaluarea din cadrul contabil relevant, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 77 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

4. Instituțiile transmit numai părțile din formulare referitoare la:

5. În sensul anexelor III și IV, precum și în sensul prezentei anexe, se aplică următoarele abrevieri:

6. În sensul anexelor III și IV, un punct de date evidențiat cu gri înseamnă că respectivul punct de date nu este solicitat sau că nu este posibilă raportarea acestuia. În anexa IV, un rând sau o coloană cu referințe evidențiate cu negru înseamnă că punctele de date asociate nu trebuie să fie prezentate de către instituțiile care utilizează referințele din rândul sau coloana respectivă.

7. Formularele din anexele III și IV includ reguli de validare implicite, care sunt stabilite în cadrul formularelor respective prin utilizarea de convenții.

8. Utilizarea de paranteze în indicarea unui element în cadrul unui formular înseamnă că elementul respectiv trebuie scăzut pentru a obține un rezultat total, dar nu înseamnă că acesta trebuie raportat ca fiind negativ.

9. Elementele care sunt raportate ca fiind negative sunt identificate în formularele de compilare prin includerea semnului „(–)” în fața denumirii acestora, precum în „(–) acțiuni de trezorerie”.

10. În „Modelul privind punctele de date” („MPD”) pentru formularele de raportare a informațiilor financiare din anexele III și IV, fiecare punct (celulă) de date are un „element de bază” căruia i se alocă atributul „credit/debit”. Alocarea garantează că toate entitățile care raportează puncte de date respectă „convenția privind semnele” și permite cunoașterea atributului „credit/debit” corespunzător fiecărui punct de date.

11. Schematic, această convenție funcționează astfel cum se indică în tabelul 1.

12. Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă, formularele FINREP se elaborează utilizând perimetrul de consolidare prudențial, în conformitate cu partea 1 titlul II capitolul 2 secțiunea 2 din CRR. Instituțiile transmit raportări privind filialele, asocierile în participație și entitățile asociate folosind aceleași metode ca și în cazul consolidării prudențiale:

13. În sensul anexelor III și IV, precum și în sensul prezentei anexe, „portofolii contabile” înseamnă instrumente financiare agregate în funcție de regulile de evaluare. Agregările respective nu includ investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate, soldurile de încasat la vedere clasificate ca „numerar, solduri de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere”, nici instrumentele financiare clasificate ca „deținute în vederea vânzării”, prezentate la elementele „active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării” și „datorii incluse în grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării”.

14. Conform GAAP naționale, instituțiile cărora li se permite sau care sunt obligate să aplice anumite reguli de evaluare pentru instrumentele financiare în conformitate cu IFRS prezintă, în măsura în care regulile respective sunt aplicate, portofoliile contabile relevante conform IFRS. În cazul în care regulile de evaluare pentru instrumentele financiare pe care instituțiile au permisiunea sau obligația de a le utiliza în conformitate cu GAAP naționale bazate pe BAD se referă la regulile de evaluare din IAS 39, instituțiile prezintă portofoliile contabile bazate pe BAD pentru toate instrumentele financiare aferente până în momentul în care regulile de evaluare pe care le aplică se referă la regulile de evaluare din IFRS 9.

15. În cazul activelor financiare, se utilizează următoarele portofolii contabile bazate pe IFRS:

16. În cazul activelor financiare, se utilizează următoarele portofolii contabile bazate pe GAAP naționale:

17. „Activele financiare destinate tranzacționării” includ toate activele financiare clasificate ca fiind destinate tranzacționării în temeiul GAAP naționale relevante bazate pe BAD. Indiferent de metodologia de evaluare aplicată conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD, toate instrumentele derivate cu un sold pozitiv pentru instituția raportoare care nu sunt clasificate în categoria contabilității de acoperire în conformitate cu punctul 22 din prezenta parte se raportează ca active financiare destinate tranzacționării. Această clasificare se aplică și instrumentelor derivate care, în conformitate cu GAAP naționale bazate pe BAD, nu sunt recunoscute în bilanț sau au doar modificările valorii juste recunoscute în bilanț ori care sunt utilizate ca instrumente de acoperire economică împotriva riscurilor, astfel cum sunt definite la punctul 137 din partea 2 a prezentei anexe.

18. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, în cazul activelor financiare, „metodele bazate pe costuri” includ regulile de evaluare conform cărora instrumentul de datorie este evaluat la costul majorat cu dobânda acumulată, minus pierderile din depreciere.

19. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, „activele financiare nederivate nedestinate tranzacționării, evaluate printr-o metodă bazată pe costuri” includ instrumentele financiare evaluate prin metodele bazate pe costuri, precum și instrumentele evaluate la valoarea mai mică dintre valoarea de achiziție și valoarea de piață („LOCOM”) în mod discontinuu (LOCOM moderată), indiferent de evaluarea lor efectivă la data de referință a raportării. Activele evaluate la LOCOM moderată sunt activele pentru care LOCOM se aplică numai în anumite condiții. Cadrul contabil aplicabil prevede aceste condiții, cum ar fi deprecierea, o diminuare prelungită a valorii juste în comparație cu valoarea de achiziție sau schimbarea intențiilor conducerii.

20. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, „alte active financiare nederivate nedestinate tranzacționării” includ activele financiare care nu se califică pentru a fi incluse în alte portofolii contabile. Acest portofoliu contabil include, printre altele, activele financiare care sunt evaluate la LOCOM în mod continuu („LOCOM strictă”). Activele evaluate la LOCOM strictă sunt activele pentru care cadrul contabil aplicabil prevede fie evaluarea inițială și ulterioară la LOCOM, fie evaluarea inițială la cost și evaluarea ulterioară la LOCOM.

21. Indiferent de metoda de evaluare, investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate care nu sunt consolidate integral sau proporțional în perimetrul de consolidare reglementat se raportează la „investiții în filiale, asocieri în participație și entități asociate”, cu excepția cazului în care acestea sunt clasificate ca fiind deținute în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5.

22. „Instrumentele derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor” includ instrumentele derivate cu un sold pozitiv pentru instituția raportoare, deținute în vederea contabilității de acoperire conform IFRS. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, instrumentele derivate din portofoliul bancar sunt clasificate ca instrumente derivate deținute în vederea contabilității de acoperire numai dacă există norme contabile speciale pentru instrumentele derivate din portofoliul bancar conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD și dacă instrumentele derivate reduc riscurile legate de o altă poziție din portofoliul bancar.

23. În cazul datoriilor financiare, se utilizează următoarele portofolii contabile bazate pe IFRS:

24. În cazul datoriilor financiare, se utilizează următoarele portofolii contabile bazate pe GAAP naționale:

25. „Datoriile financiare destinate tranzacționării” includ toate datoriile financiare clasificate ca fiind destinate tranzacționării în temeiul GAAP naționale relevante bazate pe BAD. Indiferent de metodologia de evaluare aplicată conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD, toate instrumentele derivate cu un sold negativ pentru instituția raportoare care nu sunt clasificate în categoria contabilității de acoperire în conformitate cu punctul 26 din prezenta parte se raportează ca datorii financiare destinate tranzacționării. Această clasificare se aplică și instrumentelor derivate care, în conformitate cu GAAP naționale bazate pe BAD, nu sunt recunoscute în bilanț sau au doar modificările valorii juste recunoscute în bilanț ori care sunt utilizate ca instrumente de acoperire economică împotriva riscurilor, astfel cum sunt definite la punctul 137 din partea 2 a prezentei anexe.

26. „Instrumentele derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor” includ instrumentele derivate cu un sold negativ pentru instituția raportoare, deținute în vederea contabilității de acoperire conform IFRS. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, instrumentele derivate din portofoliul bancar sunt clasificate în categoria contabilității de acoperire numai dacă există norme contabile speciale pentru instrumentele derivate din portofoliul bancar conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD și dacă instrumentele derivate reduc riscurile legate de o altă poziție din portofoliul bancar.

27. În sensul anexelor III și IV, precum și în sensul prezentei anexe, „valoarea contabilă” înseamnă valoarea de raportat în bilanț. Valoarea contabilă a instrumentelor financiare include dobânda acumulată. Conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD, valoarea contabilă a instrumentelor derivate fie este valoarea contabilă conform GAAP naționale, incluzând angajamentele, valorile primei și provizioanele, dacă este cazul, fie este egală cu zero dacă instrumentele derivate nu sunt recunoscute în bilanț.

28. Dacă sunt recunoscute conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD, angajamentele și amânările legate de instrumente financiare, inclusiv acumulările de dobânzi, primele și rabaturile sau costurile de tranzacție, se raportează împreună cu instrumentul, și nu ca alte active sau alte datorii.

29. Dacă este cazul conform GAAP naționale bazate pe BAD, se raportează „marjele de ajustare pentru pozițiile de tranzacționare evaluate la valoarea justă”. Marjele de ajustare diminuează valoarea activelor destinate tranzacționării și majorează valoarea datoriilor destinate tranzacționării.

30. Activele financiare se distribuie în următoarele clase de instrumente: „numerar în casă”, „instrumente derivate”, „instrumente de capitaluri proprii”, „titluri de datorie” și „credite și avansuri”.

31. „Titlurile de datorie” sunt instrumente de datorie deținute de instituție, emise ca titluri care nu sunt credite, astfel cum sunt definite în tabelul din partea 2 a anexei II la Regulamentul BCE BSI.

32. „Creditele și avansurile” sunt instrumente de datorie deținute de instituții care nu sunt titluri de valoare. Acest element include creditele, astfel cum sunt definite în tabelul din partea 2 a anexei II la Regulamentul BCE BSI (inclusiv depozitele la vedere la instituții de credit și bănci centrale, indiferent de clasificarea lor în conformitate cu cadrul contabil aplicabil), precum și avansurile care nu pot fi clasificate drept „credite”, definite în tabelul din partea 2 a anexei II la Regulamentul BCE BSI. „Avansurile care nu sunt credite” sunt descrise mai detaliat la punctul 85 litera (g) din partea 2 a prezentei anexe.

33. În FINREP, „instrumentele de datorie” includ „credite și avansuri” și „titluri de datorie”.

34. Valoarea contabilă brută a instrumentelor de datorie înseamnă următoarele:

35. Datoriile financiare se distribuie în următoarele clase de instrumente: „instrumente derivate”, „poziții scurte”, „depozite”, „titluri de datorie emise” și „alte datorii financiare”.

36. În sensul anexelor III și IV, precum și în sensul prezentei anexe, „depozite” înseamnă depozite, astfel cum sunt definite în tabelul din partea 2 a anexei II la Regulamentul BCE BSI.

37. „Titlurile de datorie emise” sunt instrumente de datorie emise de către instituție sub formă de titluri care nu sunt depozite, astfel cum sunt definite în tabelul din partea 2 a anexei II la Regulamentul BCE BSI.

38. „Alte datorii financiare” includ toate datoriile financiare, altele decât instrumentele derivate, pozițiile scurte, depozitele și titlurile de datorie emise.

39. Conform IFRS, „alte datorii financiare” includ garanțiile financiare date atunci când sunt evaluate fie la valoarea justă prin profit sau pierdere [IFRS 9 punctul 4.2.1 litera (a)], fie la valoarea recunoscută inițial, minus amortizarea cumulată [IFRS 9 punctul 4.2.1 litera (c) punctul (ii)]. Angajamentele de creditare date se raportează ca „alte datorii financiare” atunci când sunt desemnate ca datorii financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere [IFRS 9 punctul 4.2.1 litera (a)] sau atunci când reprezintă angajamente de a oferi un împrumut la o rată a dobânzii sub valoarea de pe piață [IFRS 9 punctul 2.3 litera (c), IFRS 9 punctul 4.2.1 litera (d)].

40. În cazul în care angajamentele de creditare, garanțiile financiare și alte angajamente date sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, orice modificare a valorii juste, inclusiv modificările datorate riscului de credit, se raportează ca „alte datorii financiare”, și nu ca provizioane pentru „angajamente și garanții date”.

41. „Alte datorii financiare” includ, de asemenea, dividendele de plătit, sumele de plătit înregistrate în conturile de așteptare și de tranzit și sumele de plătit referitoare la decontări viitoare ale tranzacțiilor în titluri de valoare sau tranzacții în valută în cazul în care sumele de plătit pentru tranzacții sunt recunoscute înainte de termenul de plată.

42. În cazul în care se solicită o defalcare pe contrapărți, se utilizează următoarele sectoare ale contrapărții:

43. Alocarea în funcție de sectorul contrapărții se bazează exclusiv pe natura contrapărții imediate. Clasificarea expunerilor comune față de mai mulți debitori se realizează pe baza caracteristicilor debitorului care a fost cel mai relevant sau determinant pentru ca instituția să acorde expunerea. Printre alte clasificări, distribuția expunerilor comune în funcție de sectorul contrapărții, țara de reședință și codurile NACE este determinată de caracteristicile debitorului celui mai relevant sau determinant.

44. Contrapărțile imediate în următoarele tranzacții sunt:

1. „Numerar în casă” include deținerile de bancnote și monede naționale și străine în circulație care sunt utilizate în mod obișnuit pentru a face plăți.

2. „Soldurile de numerar la bănci centrale” includ „creditele și avansurile” care sunt solduri de încasat la vedere la băncile centrale.

3. „Alte depozite la vedere” includ „creditele și avansurile” care sunt solduri de încasat la vedere la instituții de credit.

4. „Investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate” includ investițiile în entități asociate, asocieri în participație și filiale care nu sunt consolidate integral sau proporțional în perimetrul de consolidare reglementat, cu excepția cazului în care acestea sunt clasificate ca fiind deținute în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5, indiferent de modul în care acestea sunt evaluate, inclusiv în cazul în care standardele de contabilitate permit ca acestea să fie incluse în diferitele portofolii contabile utilizate pentru instrumentele financiare. Valoarea contabilă a investițiilor contabilizate prin aplicarea metodei punerii în echivalență include fondul comercial asociat.

5. Activele care nu sunt active financiare și care datorită naturii lor nu au putut fi clasificate la posturi specifice din bilanț se raportează la „alte active”. Alte active includ, printre altele, aur, argint și alte mărfuri, inclusiv în cazul în care sunt deținute cu intenția de a fi tranzacționate.

6. Conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD, valoarea contabilă a acțiunilor proprii răscumpărate se raportează ca „alte active” în cazul în care prezentarea drept activ este permisă în conformitate cu GAAP naționale relevante.

7. „Activele imobilizate și grupurile destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării” au același înțeles precum cel conform IFRS 5.

8. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, provizioanele pentru pierderi anticipate rezultate din partea ineficace a relației de acoperire a portofoliului se raportează fie pe rândul „Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor” dacă pierderea rezultă din evaluarea instrumentului derivat de acoperire, fie pe rândul „Modificări de valoare justă aferente elementelor acoperite în cadrul unei operațiuni de acoperire a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii” dacă pierderea rezultă din evaluarea poziției acoperite. Dacă nu se poate face nicio deosebire între pierderile care rezultă din evaluarea instrumentului derivat de acoperire și pierderea care rezultă din evaluarea poziției acoperite, toate provizioanele pentru pierderile anticipate care rezultă din partea ineficace a relației de acoperire a portofoliului se raportează pe rândul „Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor”.

9. Provizioanele pentru „pensii și alte obligații aferente beneficiilor determinate post-angajare” includ cuantumul datoriilor nete aferente beneficiilor determinate.

10. Conform IFRS, provizioanele pentru „alte beneficii pe termen lung ale angajaților” includ cuantumul deficitelor din planurile de beneficii ale angajaților pe termen lung enumerate în IAS 19 punctul 153. Cheltuielile angajate din beneficiile pe termen scurt ale angajaților [IAS 19 punctul 11 litera (a)], planurile de contribuții determinate [IAS 19 punctul 51 litera (a)] și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă [IAS 19 punctul 169 litera (a)] se includ la „alte datorii”.

11. Conform IFRS, provizioanele pentru „angajamente și garanții date” includ provizioanele referitoare la toate angajamentele și garanțiile, indiferent dacă deprecierea este determinată în conformitate cu IFRS 9, dacă provizionarea lor respectă IAS 37 sau dacă acestea sunt tratate ca un contract de asigurare în conformitate cu IFRS 4. Datoriile care provin din angajamentele și garanțiile financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere nu se raportează ca provizioane, deși sunt datorate riscului de credit, ci ca „alte datorii financiare”, în conformitate cu punctul 40 din partea 1 a prezentei anexe. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, provizioanele pentru „angajamente și garanții date” includ provizioanele referitoare la toate angajamentele și garanțiile.

12. „Capitalul social rambursabil la cerere” include instrumentele de capital emise de instituție care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi clasificate drept capitaluri proprii. La acest element, instituțiile includ părțile sociale ale organizațiilor cooperatiste de credit care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi clasificate drept capitaluri proprii.

13. Datoriile care nu sunt datorii financiare și care datorită naturii lor nu au putut fi clasificate la posturi specifice din bilanț se raportează la „alte datorii”.

14. „Datoriile incluse în grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării” au același înțeles precum cel conform IFRS 5.

15. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, „fondurile pentru riscuri bancare generale” sunt cuantumuri care au fost atribuite în conformitate cu articolul 38 din BAD. Atunci când sunt recunoscute, acestea apar separat, fie ca datorii, la „provizioane”, fie în cadrul capitalurilor proprii, la „alte rezerve”, în conformitate cu GAAP naționale relevante.

16. Conform IFRS, instrumentele de capitaluri proprii care sunt instrumente financiare includ contractele care intră sub incidența IAS 32.

17. Conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD, „capitalul subscris nevărsat” include valoarea contabilă a capitalului emis de instituție solicitat subscriitorilor, dar nevărsat la data de referință. În cazul în care majorarea de capital, nevărsată încă, este înregistrată ca o majorare de capital social, capitalul subscris nevărsat se raportează la „capital subscris nevărsat” în formularul 1.3, precum și la „alte active” în formularul 1.1. Conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD, atunci când majorarea de capital poate fi înregistrată numai după primirea plății din partea acționarilor, capitalul nevărsat nu se raportează în formularul 1.3.

18. „Componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse” include componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse (cu alte cuvinte, instrumente financiare care comportă atât o componentă de datorie, cât și una de capitaluri proprii) emise de instituție, atunci când sunt separate în conformitate cu cadrul contabil relevant (inclusiv instrumentele financiare compuse cu instrumente derivate încorporate multiple ale căror valori sunt interdependente).

19. „Alte instrumente de capitaluri proprii emise” includ instrumentele de capitaluri proprii care sunt instrumente financiare, altele decât „capitalul” și „componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse”.

20. „Alte instrumente de capitaluri proprii” cuprind toate instrumentele de capitaluri proprii care nu sunt instrumente financiare, inclusiv, printre altele, tranzacțiile cu plata pe bază de acțiuni cu decontare în acțiuni (IFRS 2 punctul 10).

21. „Modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” includ câștigurile și pierderile cumulate datorate modificărilor valorii juste a investițiilor în instrumente de capitaluri proprii pentru care entitatea raportoare a făcut o alegere irevocabilă de a prezenta modificările valorii juste în alte elemente ale rezultatului global.

22. „Partea ineficace din acoperirea aferentă acoperirilor valorii juste împotriva riscurilor pentru instrumentele de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” cuprinde partea ineficace cumulată din acoperirile valorii juste împotriva riscurilor în care elementul acoperit împotriva riscurilor este un instrument de capitaluri proprii evaluat la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global. Partea ineficace din acoperirea împotriva riscurilor raportată la acest rând este diferența dintre variația cumulată a valorii juste aferentă instrumentului de capitaluri proprii care se raportează la „modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global (elementul acoperit împotriva riscurilor)” și variațiile cumulate ale valorii juste a instrumentului derivat de acoperire care se raportează la „modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global (instrumentul de acoperire împotriva riscurilor)” (IFRS 9 punctul 6.5.3 și IFRS 9 punctul 6.5.8).

23. „Modificările valorii juste a datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere care se pot atribui modificărilor riscului de credit al datoriilor” includ câștigurile și pierderile cumulate recunoscute în alte elemente ale rezultatului global și legate de riscul de credit propriu pentru datorii desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere, indiferent dacă desemnarea are loc la recunoașterea inițială sau ulterior.

24. „Acoperirea împotriva riscurilor a unei investiții nete într-o operațiune din străinătate (partea eficace)” include rezerva de conversie valutară pentru partea eficace atât a acoperirilor în curs ale investițiilor nete în operațiuni din străinătate, cât și a acoperirilor investițiilor nete în operațiunile din străinătate care nu se mai aplică, deși operațiunile din străinătate rămân recunoscute în bilanț.

25. „Instrumentele derivate de acoperire împotriva riscurilor. Rezerva aferentă acoperirii fluxurilor de trezorerie (partea eficace)” include rezerva aferentă acoperirii fluxurilor de trezorerie pentru partea eficace a variației valorii juste a instrumentelor derivate de acoperire a fluxurilor de trezorerie, atât pentru acoperirile în curs ale fluxurilor de trezorerie, cât și pentru acoperirile fluxurilor de trezorerie care nu se mai aplică.

26. „Modificările valorii juste a instrumentelor de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” includ câștigurile sau pierderile cumulate din instrumente de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, fără ajustarea pentru pierdere care este evaluată la data raportării în conformitate cu IFRS 9 punctul 5.5.

27. „Instrumentele de acoperire împotriva riscurilor (elemente nedesemnate)” includ modificările cumulate ale valorii juste a tuturor elementelor următoare:

28. Conform IFRS, „rezervele din reevaluare” includ cuantumul rezervelor care rezultă din prima adoptare a IAS care nu au fost transferate la alte tipuri de rezerve.

29. „Alte rezerve” se împart în „rezerve sau pierderi cumulate aferente investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate, contabilizate prin metoda punerii în echivalență” și „altele”. „Rezervele sau pierderile cumulate aferente investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate, contabilizate prin metoda punerii în echivalență” includ cuantumul cumulat al veniturilor și cheltuielilor generate de investițiile menționate mai sus prin profit sau pierdere în anii anteriori în cazul în care acestea sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență. „Altele” includ rezervele diferite de cele menționate separat la celelalte elemente și pot include rezerve legale și rezerve statutare.

30. „Acțiunile de trezorerie” acoperă toate instrumentele financiare care au caracteristicile instrumentelor de capitaluri proprii care au fost redobândite de către instituție, atât timp cât acestea nu sunt vândute sau amortizate, cu excepția cazului în care, conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD, se raportează la „alte active”.

31. Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile din instrumente financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere și din instrumente derivate de acoperire împotriva riscurilor clasificate în categoria „contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor” se raportează fie separat de alte câștiguri și pierderi la elementele „venituri din dobânzi” și „cheltuieli cu dobânzile” (așa-numitul „preț curat”), fie ca parte a câștigurilor sau pierderilor din aceste categorii de instrumente („preț murdar”). Abordarea privind prețul curat sau murdar se aplică în mod consecvent pentru toate instrumentele financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere și pentru instrumentele derivate de acoperire împotriva riscurilor clasificate în categoria „contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor”.

32. Instituțiile raportează următoarele elemente, care includ venituri și cheltuieli în legătură cu părțile afiliate care nu sunt consolidate integral sau proporțional în perimetrul de consolidare reglementat, defalcate pe portofolii contabile:

33. „Venituri din dobânzi. Active financiare deținute în vederea tranzacționării” și „Cheltuieli cu dobânzile. Datorii financiare deținute în vederea tranzacționării” includ, în cazul în care se utilizează prețul curat, cuantumurile aferente instrumentelor derivate clasificate în categoria „deținute în vederea tranzacționării” care sunt instrumente de acoperire împotriva riscurilor din punct de vedere economic, însă nu din punct de vedere contabil, pentru a prezenta valorile corecte ale veniturilor din dobânzi și ale cheltuielilor cu dobânzile din instrumentele financiare care sunt acoperite împotriva riscurilor.

34. În cazul în care se utilizează prețul curat, elementele „Venituri din dobânzi. Active financiare deținute în vederea tranzacționării” și „Cheltuieli cu dobânzile. Datorii financiare deținute în vederea tranzacționării” includ, de asemenea, onorariile eșalonate pe durata de viață a instrumentului și plățile compensatorii în ceea ce privește instrumentele derivate de credit evaluate la valoarea justă și utilizate pentru a gestiona riscul de credit al unui instrument financiar, în totalitate sau al unei părți a acestuia, care este desemnat la valoarea justă cu această ocazie (IFRS 9 punctul 6.7).

35. „Venituri din dobânzi. Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, riscul de rată a dobânzii” și „Cheltuieli cu dobânzile. Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, riscul de rată a dobânzii” includ, în cazul în care se utilizează prețul curat, cuantumurile aferente instrumentelor derivate clasificate în categoria „contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor” care acoperă riscul de rată a dobânzii, inclusiv acoperiri ale unui grup de elemente împotriva riscurilor cu poziții de compensare a riscurilor (operațiuni de acoperire a unei poziții nete) al căror risc acoperit afectează diverse elemente-rând din situația profitului sau pierderii. În cazul în care se utilizează prețul curat, aceste cuantumuri se raportează ca venituri din dobânzi și cheltuieli cu dobânzile la valoarea brută pentru a prezenta valorile corecte ale veniturilor din dobânzi și ale cheltuielilor cu dobânzile din elementele acoperite împotriva riscurilor de care sunt legate. Cu prețul curat, atunci când elementul acoperit generează venituri (cheltuieli) din dobânzi, aceste cuantumuri se raportează ca venituri (cheltuieli) din dobânzi chiar și în cazul în care este vorba despre un cuantum negativ (pozitiv).

36. „Veniturile din dobânzi – alte active” includ veniturile din dobânzi care nu sunt incluse la alte elemente, precum veniturile din dobânzi aferente numerarului, soldurilor de numerar la băncile centrale și altor depozite la vedere și cele aferente activelor imobilizate și grupurilor destinate cedării clasificate drept deținute în vederea vânzării, precum și veniturile nete din dobânzi din activele nete aferente beneficiilor determinate.

37. În conformitate cu IFRS și în cazul în care nu se prevede altfel în GAAP naționale, dobânzile aferente datoriilor financiare cu o rată a dobânzii efective negative se raportează la „venituri din dobânzi aferente datoriilor financiare”. Aceste datorii și dobânzile aferente generează un randament pozitiv pentru instituție.

38. „Cheltuielile cu dobânzile – alte datorii” includ cheltuielile cu dobânzile care nu sunt incluse la alte elemente, precum cheltuielile cu dobânzile aferente datoriilor incluse în grupuri destinate cedării clasificate drept deținute în vederea vânzării, cheltuielile derivate din majorările valorii contabile a unui provizion reflectând trecerea timpului sau cheltuielile nete cu dobânzile din datorii nete aferente beneficiilor determinate.

39. În conformitate cu IFRS și în cazul în care nu se prevede altfel în GAAP naționale, dobânzile aferente activelor financiare cu o rată a dobânzii efective negative se raportează la „cheltuieli cu dobânzile aferente activelor”. Aceste active și dobânzile aferente generează un randament negativ pentru instituție.

40. Veniturile din dividende pe instrumentele de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere se raportează fie ca „venituri din dividende” separat de alte câștiguri sau pierderi din aceste clase de instrumente în cazul în care se utilizează prețul curat, fie ca parte a câștigurilor sau pierderilor din aceste clase de instrumente în cazul în care se utilizează prețul murdar.

41. Veniturile din dividende pe instrumentele de capitaluri proprii desemnate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global cuprind dividendele aferente instrumentelor derecunoscute în decursul perioadei de referință a raportării și dividendele aferente instrumentelor deținute la finalul perioadei de referință a raportării.

42. Veniturile din dividende din investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate includ dividendele din aceste investiții, în cazul în care acestea sunt contabilizate altfel decât utilizând metoda punerii în echivalență.

43. „Câștigurile sau (–) pierderile aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării – net” includ câștigurile și pierderile din reevaluarea și derecunoașterea instrumentelor financiare clasificate ca fiind deținute în vederea tranzacționării. Acest element include, de asemenea, câștigurile și pierderile din instrumentele derivate de credit evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, utilizate pentru a gestiona riscul de credit al unui instrument financiar, în totalitate sau al unei părți a acestuia, care este desemnat ca fiind evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere, precum și veniturile din dobânzi și dividende și cheltuielile cu dobânzile și dividendele aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării în cazul în care se utilizează prețul murdar.

44. „Câștigurile sau pierderile aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere” includ și cuantumul recunoscut în situația profitului sau pierderii pentru riscul de credit propriu al datoriilor desemnate la valoarea justă în cazul în care recunoașterea modificărilor riscului de credit propriu în alte elemente ale rezultatului global creează sau extinde o necorelare contabilă (IFRS 9 punctul 5.7.8). Acest element include, de asemenea, câștigurile și pierderile aferente instrumentelor care sunt acoperite împotriva riscurilor și desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere dacă desemnarea este utilizată pentru a gestiona riscul de credit, precum și veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere dacă se utilizează prețul murdar.

45. „Câștiguri sau (–) pierderi din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” nu se referă la instrumentele de capitaluri proprii pe care o entitate raportoare alege să le evalueze la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global [IFRS 9 punctul 5.7.1 litera (b)].

46. În cazul în care o schimbare a modelului de afaceri conduce la o reclasificare a unui activ financiar într-un alt portofoliu contabil, câștigurile sau pierderile rezultate din reclasificare se raportează în rândurile relevante din portofoliul contabil în care este reclasificat activul financiar, în conformitate cu următoarele dispoziții:

47. „Câștigurile sau (–) pierderile din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net” includ câștigurile și pierderile din instrumentele de acoperire împotriva riscurilor și din elementele acoperite împotriva riscurilor, inclusiv pe cele din elemente acoperite împotriva riscurilor evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, altele decât instrumentele de capitaluri proprii, într-o acoperire a valorii juste împotriva riscurilor în conformitate cu IFRS 9 punctul 6.5.8. Acest element include și partea ineficace a variației valorii juste a instrumentelor de acoperire împotriva riscului într-o operațiune de acoperire a unui flux de trezorerie. Reclasificările rezervei aferente acoperirilor fluxurilor de trezorerie sau ale rezervei aferente acoperirilor unei investiții nete într-o operațiune din străinătate sunt recunoscute în aceleași rânduri din „situația profitului sau pierderii” ca și cele afectate de fluxurile de trezorerie care decurg din elementele acoperite împotriva riscurilor. „Câștigurile sau (–) pierderile din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net” includ, de asemenea, câștigurile și pierderile din acoperirile unei investiții nete în operațiuni din străinătate. Acest element include și câștigurile din acoperirile pozițiilor nete.

48. „Câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare” includ câștigurile și pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare, cu excepția cazului în care sunt clasificate ca fiind deținute în vederea vânzării sau ca investiții în filiale, asocieri în participație și entități asociate.

48i. „Contribuțiile în numerar la fonduri de rezoluție și la scheme de garantare a depozitelor” includ cuantumurile plătite în numerar ale contribuțiilor la fonduri de rezoluție și la scheme de garantare a depozitelor. În cazul în care contribuția este sub forma unui angajament de plată, acesta se include în „Provizioane sau (–) reluări de provizioane”, dacă angajamentul de plată creează o datorie în conformitate cu standardul de contabilitate aplicabil.

49. „Câștigurile sau (–) pierderile din modificare – net” includ cuantumurile care rezultă din ajustarea valorii contabile brute a activelor financiare pentru a reflecta fluxurile de trezorerie contractuale renegociate sau modificate (IFRS 9 punctul 5.4.3 și anexa A). Câștigurile sau pierderile din modificare nu includ impactul modificărilor asupra valorii pierderilor din credit preconizate, care se raportează la „deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere”.

50. „Provizioanele sau (–) reluările de provizioane. Angajamente și garanții date” includ cheltuielile nete din „situația profitului sau pierderii” aferente provizioanelor pentru toate angajamentele și garanțiile care fac obiectul IFRS 9, IAS 37 sau IFRS 4 în conformitate cu punctul 11 din prezenta parte sau conform GAAP naționale bazate pe BAD. Conform IFRS, orice modificare a valorii juste aferente angajamentelor și garanțiilor financiare evaluate la valoarea justă se raportează la „câștiguri sau (–) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net”. Provizioanele includ, prin urmare, valoarea din depreciere pentru angajamente și garanții în cazul în care deprecierea acestora este determinată în conformitate cu IFRS 9, provizionarea lor respectă IAS 37 sau acestea sunt tratate ca un contract de asigurare în conformitate cu IFRS 4.

51. Conform IFRS, „deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” include toate câștigurile sau pierderile din depreciere pentru instrumentele de datorie care rezultă din aplicarea regulilor privind deprecierea din IFRS 9 punctul 5.5, indiferent dacă pierderile din credit preconizate în conformitate cu IFRS 9 punctul 5.5 sunt estimate pentru o perioadă de 12 luni sau pentru toată durata de viață, inclusiv câștigurile sau pierderile din depreciere pentru creanțele comerciale, activele aferente contractului și creanțele care decurg din contracte de leasing (IFRS 9 punctul 5.5.15).

52. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, „deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” include toate ajustările și reluarea ajustărilor aferente instrumentelor financiare evaluate prin metode bazate pe costuri din cauza schimbării bonității debitorului sau a emitentului, precum și, în funcție de specificațiile din GAAP naționale, ajustările pentru deprecierea instrumentelor financiare evaluate la valoarea justă prin capitaluri proprii și alte metode de evaluare, inclusiv LOCOM.

53. „Deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” include, de asemenea, sumele scoase în afara bilanțului – astfel cum sunt definite la punctele 72 și 74 și la punctul 165 litera (b) din această parte a prezentei anexe – care depășesc valoarea ajustării pentru pierdere la data scoaterii în afara bilanțului și sunt, prin urmare, o pierdere recunoscută direct în profit sau pierdere, precum și recuperările de sume scoase anterior în afara bilanțului care sunt înregistrate direct în situația profitului sau pierderii.

54. Cota din profit sau pierdere de la filiale, entități asociate și asocieri în participație care sunt contabilizate conform metodei punerii în echivalență în perimetrul de consolidare reglementat se raportează la „partea din profitul sau (–) pierderea aferent(ă) investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate, contabilizată prin metoda punerii în echivalență”. În conformitate cu IAS 28 punctul 10, valoarea contabilă a investiției se reduce cu valoarea dividendelor plătite de aceste entități. Deprecierea investițiilor respective se raportează la „[Deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate]”. Câștigurile sau pierderile din derecunoașterea investițiilor respective se raportează în conformitate cu punctele 55 și 56 din prezenta parte.

55. „Profitul sau pierderea din active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate activități întrerupte” include profitul sau pierderile generate de activele imobilizate și grupurile destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate activități întrerupte.

56. Conform IFRS, câștigurile sau pierderile din derecunoașterea investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate se raportează la „profit sau (–) pierdere din activități întrerupte înainte de impozitare” în cazul în care acestea sunt considerate activități întrerupte în conformitate cu IFRS 5. În cazul în care investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate sunt derecunoscute fără să fi fost clasificate anterior ca fiind deținute în vederea vânzării și fără să fie calificate drept operațiuni întrerupte în conformitate cu IFRS 5, orice câștig sau pierdere din derecunoașterea acestor investiții se raportează la „câștiguri sau (–) pierderi din derecunoașterea investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate – net”, indiferent de metoda de consolidare aplicată. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, toate câștigurile și pierderile din derecunoașterea investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate se raportează la „câștiguri sau (–) pierderi din derecunoașterea investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate – net”.

57. „Câștigurile sau (–) pierderile din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” includ modificarea părții ineficace cumulate din acoperirile valorii juste împotriva riscurilor în care elementul acoperit împotriva riscurilor este un instrument de capitaluri proprii evaluat la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global. Modificarea părții ineficace cumulate din acoperirea împotriva riscurilor raportată la acest rând este diferența dintre modificările variației valorii juste aferente instrumentului de capitaluri proprii care se raportează la „variațiile valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global (elementul acoperit împotriva riscurilor)” și modificările variației valorii juste aferente instrumentului derivat de acoperire care se raportează la „modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global (instrumentul de acoperire împotriva riscurilor)”.

58. „Acoperirea împotriva riscurilor a unei investiții nete într-o operațiune din străinătate (partea eficace)” include modificarea rezervei cumulate de conversie valutară pentru partea eficace aferentă atât acoperirilor în curs, cât și celor întrerupte ale investițiilor nete în operațiuni din străinătate.

59. Pentru acoperirile investițiilor nete în operațiuni din străinătate și acoperirile fluxurilor de trezorerie împotriva riscurilor, cuantumurile respective raportate la „transferate în profit sau pierdere” includ sumele transferate deoarece fluxurile acoperite împotriva riscurilor au avut loc și nu mai sunt preconizate să apară.

60. „Instrumentele de acoperire împotriva riscurilor (elemente nedesemnate)” includ variațiile aferente modificărilor cumulate ale valorii juste a tuturor elementelor următoare în cazul în care nu sunt desemnate ca o componentă de acoperire împotriva riscurilor:

61. În cazul opțiunilor, cuantumurile reclasificate în profit sau pierdere și raportate la „transferate în profit sau pierdere” includ reclasificările din cauza opțiunilor care acoperă un element acoperit împotriva riscurilor aferente unei tranzacții și opțiunile care acoperă un element acoperit împotriva riscurilor aferente unei perioade de timp.

62. „Instrumentele de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” includ câștigurile sau pierderile din instrumente de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, cu excepția câștigurilor sau pierderilor din depreciere și a câștigurilor și pierderilor din schimbul valutar, care se raportează la „[deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere]” și, respectiv, la „diferențe de curs de schimb [câștig sau (–) pierdere] – net” în formularul 2. „Transferate în profit sau pierdere” include, în special, transferul în profit sau pierdere ca urmare a derecunoașterii sau a reclasificării în categoria de evaluare la valoarea justă prin profit sau pierdere.

63. În cazul în care un activ financiar este reclasificat din categoria de evaluare la costul amortizat în categoria de evaluare la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global (IFRS 9 punctul 5.6.4), câștigurile sau pierderile rezultate din reclasificare se raportează la „instrumente de datorie la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global”.

64. În cazul în care un activ financiar este reclasificat din categoria de evaluare la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global în categoria de evaluare la valoarea justă prin profit sau pierdere (IFRS 9 punctul 5.6.7) sau în categoria de evaluare la costul amortizat (IFRS 9 punctul 5.6.5), câștigurile și pierderile cumulate reclasificate, recunoscute anterior în alte elemente ale rezultatului global, se raportează la „transferate în profit sau pierdere” și, respectiv, la „alte reclasificări”, ajustând în acest din urmă caz valoarea contabilă a activului financiar.

65. Pentru toate componentele din alte elemente ale rezultatului global, elementul „alte reclasificări” include alte transferuri decât reclasificările din alte elemente ale rezultatului global în profit sau pierdere sau la valoarea contabilă inițială a elementelor acoperite în cazul acoperirilor fluxurilor de trezorerie împotriva riscurilor.

66. Conform IFRS, elementele „impozit pe profit aferent elementelor care nu vor fi reclasificate” și „impozit pe profit aferent elementelor care ar putea fi reclasificate în profit sau (–) pierdere” [IAS 1 punctul 91 litera (b), IG6] se raportează ca elemente-rânduri separate.

67. Activele financiare sunt defalcate pe portofolii contabile și pe instrumente și – dacă este cazul – pe contrapărți. În cazul instrumentelor de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, precum și la costul amortizat, valoarea contabilă brută a activelor și a deprecierilor cumulate este defalcată pe etape de depreciere, cu excepția cazului în care acestea sunt active financiare achiziționate sau emise care sunt depreciate ca urmare a riscului de credit la recunoașterea inițială, astfel cum sunt definite în IFRS 9 anexa A. În cazul acestor active, valoarea contabilă brută și deprecierea cumulată se raportează separat, în afara etapelor de depreciere, în formularele 4.3.1 și 4.4.1.

68. Instrumentele derivate raportate ca active financiare destinate tranzacționării în temeiul GAAP bazate pe BAD includ instrumentele evaluate la valoarea justă, precum și instrumentele evaluate prin metode bazate pe costuri sau la LOCOM.

69. În sensul anexelor III și IV, precum și în sensul prezentei anexe, „modificări negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit” înseamnă, pentru expunerile neperformante, modificările cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit în cazul în care modificarea netă cumulată este negativă. Modificarea netă cumulată a valorii juste datorată riscului de credit se calculează adunând toate modificările negative și pozitive ale valorii juste datorate riscului de credit care au avut loc de la recunoașterea instrumentului de datorie. Acest cuantum se raportează numai în cazul în care adunarea modificărilor pozitive și negative ale valorii juste datorate riscului de credit are ca rezultat o valoare negativă. Evaluarea instrumentelor de datorie se efectuează la nivelul fiecărui instrument financiar. Pentru fiecare instrument de datorie, se raportează „modificări negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit” până la derecunoașterea instrumentului.

70. În sensul anexelor III și IV, precum și în sensul prezentei anexe, „deprecierea cumulată” înseamnă următoarele:

71. Conform IFRS, deprecierea cumulată include ajustarea pentru pierderile din credit preconizate aferente activelor financiare în cadrul fiecărei etape de depreciere specificate în IFRS 9, precum și ajustarea pentru activele financiare achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, aceasta include ajustările specifice și generale pentru riscul de credit, precum și ajustarea generală pentru riscurile bancare în cazul în care reduce valoarea contabilă a instrumentelor de datorie. Deprecierea cumulată include, de asemenea, ajustările de valoare ca urmare a riscului de credit aferente activelor financiare evaluate la LOCOM.

72. „Valoarea cumulată a sumelor scoase parțial în afara bilanțului” și „valoarea cumulată a sumelor scoase integral în afara bilanțului” includ, respectiv, cuantumul parțial și total cumulat la data de referință a principalului și a dobânzii restante și onorariile aferente oricărui instrument de datorie care a fost derecunoscut până la data respectivă utilizând oricare dintre metodele descrise la punctul 74, deoarece instituția nu are așteptări rezonabile de recuperare a fluxurilor de trezorerie contractuale. Aceste cuantumuri se raportează până la stingerea totală a tuturor drepturilor instituției raportoare prin expirarea termenului de prescripție, prin iertare de plată sau din alte cauze ori până la recuperare. Prin urmare, în cazul în care nu sunt recuperate, sumele scoase în afara bilanțului se raportează atât timp cât fac obiectul unor măsuri de executare.

73. În cazul în care un instrument de datorie este în final scos integral în afara bilanțului ca urmare a unor scoateri parțiale succesive în afara bilanțului, valoarea cumulată a scoaterii în afara bilanțului este reclasificată din coloana „valoarea cumulată a sumelor scoase parțial în afara bilanțului” în coloana „valoarea cumulată a sumelor scoase integral în afara bilanțului”.

74. Scoaterile în afara bilanțului (write-off) constituie un eveniment de derecunoaștere și se referă la un activ financiar în ansamblu sau la o parte a acestuia, inclusiv atunci când modificarea unui activ determină instituția să renunțe la dreptul său de a colecta fluxurile de trezorerie pentru o parte a activului respectiv sau pentru întregul activ, astfel cum se explică mai detaliat la punctul 72. Scoaterile în afara bilanțului includ sumele cauzate atât de reducerea valorii contabile a activelor financiare recunoscută direct în profit sau pierdere, cât și de reducerea valorii conturilor de ajustări pentru depreciere în cazul pierderilor din credite în raport cu valoarea contabilă a activelor financiare.

75. Coloana „din care: instrumente cu un risc de credit scăzut” include instrumentele despre care se consideră că au un risc de credit scăzut la data raportării și pentru care instituția presupune că riscul de credit nu a crescut semnificativ după recunoașterea inițială în conformitate cu IFRS 9 punctul 5.5.10.

76. Creanțele comerciale în sensul IAS 1 punctul 54 litera (h), activele aferente contractului și creanțele care decurg din contracte de leasing pentru care s-a aplicat abordarea simplificată din IFRS 9 punctul 5.5.15 pentru estimarea ajutărilor pentru pierdere se raportează în cadrul creditelor și avansurilor în formularul 4.4.1. Ajustările pentru pierdere aferente activelor care nu sunt active financiare achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit se raportează fie la „deprecierea cumulată pentru activele cu o creștere semnificativă a riscului de credit după recunoașterea inițială, dar nedepreciate ca urmare a riscului de credit (etapa 2)”, fie la „deprecierea cumulată pentru activele depreciate ca urmare a riscului de credit (etapa 3)”, în funcție de încadrarea ca active depreciate ca urmare a riscului de credit a creanțelor comerciale, a activelor aferente contractului sau a creanțelor care decurg din contracte de leasing pentru care s-a aplicat abordarea simplificată.

78. În formularul 4.5 instituțiile raportează valoarea contabilă a „creditelor și avansurilor” și a „titlurilor de datorie” care corespund definiției „datoriilor subordonate” de la punctul 100 din prezenta parte.

79. În formularul 4.8, informațiile care urmează a fi raportate depind de posibilitatea ca activele financiare nederivate nedestinate tranzacționării, evaluate la valoarea justă prin capitaluri proprii să facă obiectul dispozițiilor privind deprecierea în conformitate cu GAAP naționale bazate pe BAD. Atunci când activele financiare respective fac obiectul deprecierii, instituțiile raportează în acest formular informațiile care se referă la valoarea contabilă, valoarea contabilă brută a activelor nedepreciate și a activelor depreciate, deprecierea cumulată și valoarea cumulată a sumelor scoase în afara bilanțului (write-off cumulat). În cazul în care aceste active financiare nu fac obiectul deprecierii, instituțiile raportează modificările negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit pentru expunerile neperformante.

80. În formularul 4.9, activele financiare evaluate la LOCOM moderată și ajustările de valoare aferente sunt identificate separat de alte active financiare evaluate printr-o metodă bazată pe costuri și de deprecierea aplicată acestora. Activele financiare evaluate printr-o metodă bazată pe costuri, inclusiv activele financiare evaluate la LOCOM moderată, se raportează ca active nedepreciate atunci când nu li se aplică ajustări de valoare sau nu fac obiectul deprecierii și ca active depreciate în cazul în care li se aplică ajustări de valoare care se califică drept depreciere sau fac obiectul deprecierii. Ajustările de valoare care se califică drept depreciere reprezintă ajustări de valoare ca urmare a riscului de credit, ceea ce reflectă deteriorarea solvabilității contrapărții. Activele financiare evaluate la LOCOM moderată cu ajustări de valoare ca urmare a riscului de credit care reflectă impactul modificărilor condițiilor de piață privind valoarea activului nu sunt considerate depreciate. Ajustările de valoare cumulate ca urmare a riscului de credit se raportează separat de cele ca urmare a riscului de piață.

81. În formularul 4.10, activele evaluate la LOCOM strictă, precum și ajustările de valoare asociate acestora se raportează separat de activele evaluate prin alte metode. Activele financiare evaluate la LOCOM strictă și activele financiare evaluate prin alte metode se raportează ca active depreciate în cazul în care li se aplică ajustări de valoare ca urmare a riscului de credit, astfel cum sunt definite la punctul 80, sau fac obiectul deprecierii. Activele financiare evaluate la LOCOM strictă cu ajustări de valoare ca urmare a riscului de piață, astfel cum sunt definite la punctul 80, nu sunt considerate depreciate. Ajustările de valoare cumulate ca urmare a riscului de credit se raportează separat de cele ca urmare a riscului de piață.

82. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, cuantumul ajustărilor generale pentru riscurile bancare raportat în formularele aplicabile este numai acea parte care afectează valoarea contabilă a instrumentelor de datorie [articolul 37 alineatul (2) din BAD].

83. Creditele și avansurile, altele decât cele deținute în vederea tranzacționării, activele destinate tranzacționării sau activele deținute în vederea vânzării, sunt defalcate pe tipuri de produse și pe sectoare ale contrapărților pentru valoarea contabilă și numai pe tipuri de produse pentru valoarea contabilă brută.

84. Soldurile de încasat la vedere clasificate ca „numerar și solduri în numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere” se raportează, de asemenea, în acest formular, indiferent de modul în care sunt evaluate.

85. Creditele și avansurile se alocă următoarelor produse:

86. Creditele și avansurile sunt clasificate în funcție de garanțiile reale primite, după cum urmează:

87. Creditele și avansurile sunt clasificate în funcție de garanțiile reale și indiferent de scopul creditelor. Valoarea contabilă a creditelor și avansurilor garantate cu mai mult de un tip de garanții reale se clasifică și se raportează ca fiind garantate cu bunuri imobile, în cazul în care creditele și avansurile respective sunt garantate cu bunuri imobile, indiferent dacă sunt garantate și prin alte tipuri de garanții reale.

88. Creditele și avansurile sunt clasificate pe baza scopului, după cum urmează:

89. Creditele sunt clasificate în funcție de modul în care pot fi recuperate. „Creditele pentru finanțarea de proiecte” includ creditele care îndeplinesc caracteristicile expunerilor din finanțări specializate, astfel cum sunt menționate la articolul 147 alineatul (8) din CRR.

90. Valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor acordate societăților nefinanciare, altele decât cele incluse în portofoliile deținute în vederea tranzacționării, destinate tranzacționării sau deținute în vederea vânzării, se clasifică pe sectoare ale activităților economice folosind codurile NACE, pe baza activității principale a contrapărții.

91. Clasificarea expunerilor comune față de mai mulți debitori se realizează în conformitate cu punctul 43 din partea 1 a prezentei anexe.

92. Raportarea codurilor NACE se realizează cu primul nivel de dezagregare (pe „secțiuni”). Instituțiile raportează creditele și avansurile acordate societăților nefinanciare care se angajează în activități financiare sau de asigurări în „K – Activități financiare și de asigurări”.

93. Conform IFRS, activele financiare care fac obiectul deprecierii sunt cele incluse în următoarele portofolii contabile: (i) activele financiare la costul amortizat și (ii) activele financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, activele financiare care fac obiectul deprecierii includ activele financiare evaluate printr-o metodă bazată pe costuri, inclusiv LOCOM. În funcție de specificațiile din fiecare GAAP național, acestea pot include (i) activele financiare evaluate la valoarea justă prin capitaluri proprii și (ii) activele financiare evaluate prin alte metode.

94. Valoarea contabilă a instrumentelor de datorie incluse în portofoliile contabile care fac obiectul deprecierii se raportează în formularul 7.1 numai în cazul în care sunt restante. Instrumentele restante se alocă tranșelor restante corespunzătoare, în funcție de situația individuală a acestora.

95. Portofoliile contabile care fac obiectul deprecierii sunt active financiare care fac obiectul deprecierii, astfel cum sunt definite la punctul 93 din prezenta parte.

96. Activele financiare se califică drept restante atunci când cuantumul principalului, al dobânzii sau al onorariului nu a fost achitat la data scadenței. Expunerile restante se raportează la întreaga lor valoare contabilă și sunt defalcate în funcție de numărul de zile de la cea mai veche sumă restantă neplătită la data de referință. Conform IFRS, valorile contabile ale activelor care nu sunt active financiare achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit se raportează în funcție de etapele de depreciere; valoarea contabilă a activelor financiare achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit se raportează separat. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, activele restante se raportează în funcție de statutul deprecierii, în conformitate cu standardele contabile aplicabile.

97. „Depozitele” și defalcarea produselor sunt definite în conformitate cu tabelul din partea 2 a anexei II la Regulamentul BCE BSI. Depozitele de economii reglementate sunt clasificate în conformitate cu Regulamentul BCE BSI și sunt distribuite în funcție de contraparte. În particular, depozitele de economii la vedere netransferabile, care, deși din punct de vedere legal sunt rambursabile la cerere, fac obiectul unor penalități și restricții semnificative și au caracteristici care sunt foarte similare cu cele ale depozitelor overnight, sunt clasificate ca depozite rambursabile după notificare.

98. „Titlurile de datorie emise” sunt împărțite în următoarele tipuri de produse:

99. „Datoriile financiare subordonate” emise sunt tratate în același mod ca și alte datorii financiare. Datoriile subordonate emise sub forma titlurilor sunt clasificate ca „titluri de datorie emise”, iar datoriile subordonate sub forma depozitelor sunt clasificate ca „depozite”.

100. Formularul 8.2 include valoarea contabilă a „depozitelor” și a „titlurilor de datorie emise” care sunt datorii subordonate, astfel cum sunt stabilite în tabelul din partea 2 a anexei II la Regulamentul BCE BSI, clasificate pe portofolii contabile. Instrumentele de „datorii subordonate” conferă un drept de creanță subsidiar asupra instituției emitente, care poate fi exercitat numai după realizarea tuturor celorlalte drepturi de creanță care au un grad de prioritate mai înalt.

101. „Modificările cumulate ale valorii juste datorate unor modificări ale propriului risc de credit” includ toate modificările cumulate menționate ale valorii juste, indiferent dacă sunt recunoscute în profit sau pierdere sau în alte elemente ale rezultatului global.

102. Expunerile extrabilanțiere includ elementele extrabilanțiere enumerate în anexa I la CRR. În formularele 9.1, 9.1.1 și 9.2, toate expunerile extrabilanțiere menționate în anexa I la CRR sunt defalcate în angajamente de creditare, garanții financiare și alte angajamente.

103. Informațiile privind angajamentele de creditare, garanțiile financiare și alte angajamente date și primite includ atât angajamentele revocabile, cât și pe cele irevocabile.

104. Angajamentele de creditare, garanțiile financiare și alte angajamente date enumerate în anexa I la CRR pot fi instrumentele care se încadrează în domeniul de aplicare al IFRS 9 atunci când sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sau atunci când fac obiectul dispozițiilor privind deprecierea din IFRS 9, precum și instrumentele care se încadrează în domeniul de aplicare al IAS 37 sau IFRS 4.

105. Conform IFRS, angajamentele de creditare, garanțiile financiare și alte angajamente date se raportează în formularul 9.1.1 în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

106. Datoriile care sunt recunoscute ca pierderi din credite pentru garanțiile financiare și angajamentele date menționate la punctul 105 literele (a) și (c) din această parte a prezentei anexe se raportează ca provizioane, indiferent de criteriile de evaluare aplicate.

107. Instituțiile raportează în conformitate cu IFRS valoarea nominală și provizioanele aferente instrumentelor care fac obiectul dispozițiilor privind deprecierea din IFRS 9, inclusiv celor evaluate la costul inițial minus valoarea cumulată a venitului recunoscut, defalcate pe etape de depreciere, cu excepția cazului în care acestea sunt considerate depreciate la recunoașterea inițială, în conformitate cu definiția activelor financiare achiziționate sau emise din anexa A la IFRS 9. În cazul acestor expuneri, valoarea nominală și provizioanele se raportează separat, în afara etapelor de depreciere, în formularul 9.1.1.

108. Numai valoarea nominală a angajamentului se raportează în formularul 9.1.1, în cazul în care instrumentul de datorie include atât un instrument bilanțier, cât și o componentă extrabilanțieră. În cazul în care entitatea raportoare nu poate identifica separat pierderile din credit preconizate aferente componentei bilanțiere și celei extrabilanțiere, pierderile din credit preconizate aferente angajamentului se raportează împreună cu deprecierea cumulată a componentei bilanțiere. În cazul în care ansamblul pierderilor din credit preconizate depășește valoarea contabilă brută a instrumentului de datorie, soldul restant al pierderilor din credit preconizate se raportează ca provizion în coloana corespunzătoare din formularul 9.1.1 (IFRS 9 punctul 5.5.20 și IFRS 7 punctul B8E).

109. În cazul în care o garanție financiară sau un angajament pentru furnizarea unui împrumut la o rată sub valoarea pieței este evaluat în conformitate cu IFRS 9 punctul 4.2.1 litera (d), iar ajustarea aferentă pentru pierdere este determinată în conformitate cu IFRS 9 punctul 5.5, garanția sau angajamentul respectiv se raportează în coloana corespunzătoare.

110. În cazul în care angajamentele de creditare, garanțiile financiare și alte angajamente sunt evaluate la valoarea justă în conformitate cu IFRS 9, instituțiile raportează în formularul 9.1.1, în coloane speciale, valoarea nominală și modificările negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit aferent acestor garanții financiare și angajamente. „Modificările negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit” se raportează aplicând criteriile de la punctul 69 din prezenta parte.

111. Valoarea nominală și provizioanele altor angajamente sau garanții care se încadrează în domeniul de aplicare al IAS 37 sau IFRS 4 se raportează în coloane speciale.

112. Instituțiile care aplică GAAP naționale bazate pe BAD raportează în formularul 9.1 valoarea nominală a angajamentelor și a garanțiilor financiare menționate la punctele 102 și 103, precum și valoarea provizioanelor care trebuie deținute pentru aceste expuneri extrabilanțiere.

113. „Angajamentele de creditare” sunt angajamente ferme de a acorda un credit în conformitate cu termeni și condiții prestabilite, cu excepția celor care sunt instrumente derivate deoarece acestea pot fi decontate net în numerar sau prin furnizarea sau emiterea altui instrument financiar. Următoarele elemente din anexa I la CRR sunt clasificate ca „angajamente de creditare”:

114. „Garanțiile financiare” sunt contracte care solicită emitentului să efectueze plăți specificate pentru a rambursa deținătorului o pierdere pe care acesta o suportă, deoarece un anumit debitor nu efectuează plata atunci când aceasta este scadentă în conformitate cu termenii inițiali sau modificați ai unui instrument de datorie, inclusiv garanții furnizate pentru alte garanții financiare. Conform IFRS, aceste contracte corespund definiției contractelor de garanție financiară din IFRS 9 punctul 2.1 litera (e) și IFRS 4 anexa A. Următoarele elemente din anexa I la CRR sunt clasificate ca „garanții financiare”:

115. „Alte angajamente” includ următoarele elemente din anexa I la CRR:

116. Conform IFRS, următoarele elemente sunt recunoscute în bilanț și, prin urmare, nu se raportează ca expuneri extrabilanțiere:

117. Elementul „din care: neperformante” include valoarea nominală a angajamentelor de creditare, a garanțiilor financiare și a altor angajamente date care sunt considerate ca neperformante în conformitate cu punctele 213-239 din prezenta parte.

118. Pentru garanțiile financiare, angajamentele de creditare și alte angajamente date, „valoarea nominală” este valoarea care reprezintă cel mai bine expunerea maximă a instituției la riscul de credit fără a lua în considerare nicio garanție reală deținută sau alte îmbunătățiri ale calității creditului. În particular, pentru garanțiile financiare date, valoarea nominală este valoarea maximă pe care entitatea ar fi nevoită să o plătească dacă se apelează la garanție. Pentru angajamentele de creditare, valoarea nominală este valoarea neutilizată pe care instituția s-a angajat să o împrumute. Valorile nominale sunt valori ale expunerilor înainte de aplicarea factorilor de conversie și a tehnicilor de reducere a riscului de credit.

119. În formularul 9.2, pentru angajamentele de creditare primite, valoarea nominală este valoarea neutilizată totală pe care o contraparte s-a angajat să o împrumute instituției. Pentru alte angajamente primite, valoarea nominală este valoarea totală la care s-a angajat cealaltă parte la tranzacție. Pentru garanțiile financiare primite, „valoarea maximă a garanțiilor care poate fi luată în considerare” este valoarea maximă pe care o contraparte ar fi nevoită să o plătească dacă se apelează la garanție. În cazul în care o garanție financiară primită a fost emisă de mai mulți garanți, valoarea garantată se raportează o singură dată în acest formular; valoarea garantată se alocă garantului care este mai relevant în ceea ce privește reducerea riscului de credit.

120. Pentru formularele 10 și 11, instrumentele derivate sunt considerate fie ca instrumente derivate de acoperire împotriva riscurilor, în cazul în care sunt utilizate într-o relație de acoperire împotriva riscurilor în conformitate cu IFRS sau GAAP naționale aplicabile în temeiul BAD, fie ca instrumente derivate deținute în vederea tranzacționării în alte cazuri.

121. Valoarea contabilă și valoarea noțională a instrumentelor derivate deținute în vederea tranzacționării, inclusiv a instrumentelor de acoperire economică împotriva riscurilor, precum și a instrumentelor derivate deținute pentru contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor se raportează defalcate pe tipuri de riscuri-suport, pe tipuri de piețe și pe tipuri de produse în formularele 10 și 11. Instituțiile raportează instrumentele derivate deținute pentru contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor defalcate și pe tipuri de acoperiri împotriva riscurilor. Informațiile privind instrumentele nederivate de acoperire împotriva riscurilor se raportează separat, defalcate pe tipuri de acoperiri împotriva riscurilor.

122. Conform GAAP naționale relevante bazate pe BAD, toate instrumentele derivate se raportează în aceste formulare, indiferent dacă sunt sau nu recunoscute în bilanț în conformitate cu GAAP naționale relevante.

123. Defalcarea valorii contabile, a valorii juste și a valorii noționale a instrumentelor derivate destinate tranzacționării și de acoperire împotriva riscurilor pe portofolii contabile și pe tipuri de acoperiri împotriva riscurilor este pusă în aplicare ținându-se seama de portofoliile contabile și de tipurile de acoperiri împotriva riscurilor care sunt aplicabile conform cadrului care se aplică entității raportoare: IFRS sau GAAP naționale în temeiul BAD.

124. Instrumentele derivate destinate tranzacționării și instrumentele derivate de acoperire împotriva riscurilor care, în conformitate cu GAAP naționale bazate pe BAD, sunt evaluate la cost sau LOCOM sunt identificate separat.

125. Formularul 11 include instrumentele de acoperire împotriva riscurilor și elementele acoperite împotriva riscurilor, indiferent de standardul de contabilitate utilizat pentru recunoașterea relației de acoperire împotriva riscurilor care îndeplinește criteriile necesare, inclusiv în cazul în care această relație se referă la o poziție netă. În cazul în care o instituție a ales să mențină aplicarea IAS 39 pentru contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor (IFRS 9 punctul 7.2.21), trimiterile și denumirile pentru următoarele tipuri de acoperire împotriva riscurilor și de portofolii contabile se interpretează ca trimiterile și denumirile relevante din IAS 39 punctul 9: „active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” se referă la „active disponibile pentru vânzare”, iar „activele la costul amortizat” cuprind elementele „deținute până la scadență” și „împrumuturi și creanțe”.

126. Instrumentele derivate incluse în instrumentele hibride care au fost separate de contractul-gazdă se raportează în formularele 10 și 11 în funcție de natura instrumentului derivat. Valoarea contractului-gazdă nu este inclusă în aceste formulare. Cu toate acestea, dacă instrumentul hibrid este evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere, contractul se raportează ca întreg și instrumentele derivate încorporate nu se raportează în formularele 10 și 11.

127. Angajamentele considerate instrumente derivate [IFRS 9 punctul 2.3 litera (b)] și instrumentele derivate de credit care nu corespund definiției unei garanții financiare de la punctul 114 din această parte a prezentei anexe se raportează în formularul 10 și în formularul 11, respectând aceleași defalcări ca și celelalte instrumente derivate, dar nu se raportează în formularul 9.

128. Valoarea contabilă a activelor financiare nederivate sau a datoriilor financiare nederivate care sunt recunoscute ca instrument de acoperire împotriva riscurilor în conformitate cu IFRS sau cu GAAP naționale relevante în temeiul BAD se raportează separat în formularul 11.3.

129. Toate instrumentele derivate se clasifică într-una din următoarele categorii de riscuri:

130. În cazul în care un instrument derivat este influențat de mai multe tipuri de riscuri-suport, instrumentul se alocă tipului de risc celui mai sensibil. Pentru instrumentele derivate cu expunere multiplă, în caz de incertitudine, tranzacțiile se alocă în funcție de următoarea ordine de prioritate:

131. Conform IFRS, „valoarea contabilă” pentru toate instrumentele derivate (pentru acoperirea împotriva riscurilor sau destinate tranzacționării) este valoarea justă. Instrumentele derivate cu o valoare justă pozitivă (peste zero) sunt „active financiare”, iar instrumentele derivate cu o valoare justă negativă (sub zero) sunt „datorii financiare”. „Valoarea contabilă” se raportează separat pentru instrumentele derivate cu o valoare justă pozitivă („active financiare”) și pentru cele cu o valoare justă negativă („datorii financiare”). La data recunoașterii inițiale, un instrument derivat este clasificat ca „activ financiar” sau ca „datorie financiară” în funcție de valoarea sa justă inițială. Ulterior recunoașterii inițiale, pe măsură ce valoarea justă a unui instrument derivat crește sau scade, termenii de schimb pot deveni fie favorabili instituției (și instrumentul derivat este clasificat ca „activ financiar”), fie defavorabili (și instrumentul derivat este clasificat ca „datorie financiară”). Valoarea contabilă a instrumentelor derivate de acoperire împotriva riscurilor este întreaga lor valoare justă, inclusiv, după caz, componentele acestei valori juste care nu sunt desemnate ca instrumente de acoperire împotriva riscurilor.

132. Pe lângă valorile contabile, astfel cum sunt definite la punctul 27 din partea 1 a prezentei anexe, valorile juste se raportează de către instituțiile raportoare care aplică GAAP naționale bazate pe BAD pentru toate instrumentele derivate, indiferent dacă acestea trebuie înscrise în bilanț sau în afara bilanțului conform GAAP naționale bazate pe BAD.

133. „Valoarea noțională” este valoarea nominală brută a tuturor tranzacțiilor încheiate și nedecontate încă la data de referință, indiferent dacă aceste tranzacții conduc la înscrierea în bilanț a unor expuneri pe instrumente derivate. În special, următoarele elemente se iau în calcul la determinarea valorii noționale:

134. Coloana „Valoarea noțională” a instrumentelor derivate include, pentru fiecare element-rând, suma valorilor noționale ale tuturor contractelor la care instituția este contraparte, indiferent dacă instrumentele derivate sunt considerate active sau datorii în bilanț ori nu sunt înscrise în bilanț. Toate valorile noționale se raportează indiferent dacă valoarea justă a instrumentelor derivate este pozitivă, negativă sau egală cu zero. Nu este permisă compensarea între valorile noționale.

135. „Valoarea noțională” se raportează în funcție de „total” și de „din care: vândute” pentru elementele-rânduri: „Opțiuni OTC”, „Opțiuni pe piețe organizate”, „Credit”, „Mărfuri” și „Altele”. Elementul „din care: vândute” include valorile noționale (preț de exercitare) ale contractelor în care contrapărțile (titularii opțiunilor) instituției (emitentul opțiunilor) au dreptul de a exercita opțiunea, iar pentru elementele legate de instrumentele derivate pe riscul de credit, valorile noționale ale contractelor în care instituția (vânzătorul de protecție) a vândut (oferă) protecție contrapărților sale (cumpărătorii de protecție).

136. Alocarea unei operațiuni în categoria „OTC” sau „piață organizată” depinde de natura pieței pe care are loc operațiunea, și nu de existența sau nu a unei obligații de compensare pentru respectiva operațiune. O „piață organizată” este o piață reglementată în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 92 din CRR. Prin urmare, în cazul în care o entitate raportoare încheie un contract pe instrumente derivate pe o piață extrabursieră în care este obligatorie compensarea centrală, aceasta trebuie să clasifice instrumentul derivat ca „OTC”, și nu ca „piață organizată”.

137. Instrumentele derivate care sunt deținute în scopuri de acoperire împotriva riscurilor, dar care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi instrumente eficace de acoperire împotriva riscurilor în conformitate cu IFRS 9, cu IAS 39, în cazul în care IAS 39 se aplică pentru contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, sau cu cadrul contabil instituit în temeiul GAAP naționale bazate pe BAD se raportează în formularul 10 ca „instrumente de acoperire economică împotriva riscurilor”. Acest lucru este valabil în toate cazurile următoare:

138. „Instrumentele de acoperire economică împotriva riscurilor” nu includ instrumentele derivate pentru tranzacționarea în cont propriu.

139. Instrumentele derivate care corespund definiției „instrumentelor de acoperire economică împotriva riscurilor” se raportează separat pentru fiecare tip de risc în formularul 10.

140. Instrumentele derivate de credit utilizate pentru a gestiona riscul de credit al unui instrument financiar, în totalitate sau al unei părți a acestuia, care este desemnat ca fiind evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere la recunoașterea inițială sau ulterior acesteia ori atunci când este nerecunoscut în conformitate cu IFRS 9 punctul 6.7 se raportează la un rând specific din formularul 10 în cadrul riscului de credit. Alte instrumente de acoperire economică împotriva riscurilor de credit în cazul cărora entitatea raportoare nu aplică IFRS 9 punctul 6.7 se raportează separat.

141. Valoarea contabilă și valoarea noțională totală a instrumentelor derivate deținute în vederea tranzacționării, precum și a instrumentelor derivate deținute în vederea contabilității de acoperire împotriva riscurilor, care sunt tranzacționate pe piața extrabursieră se raportează pe contrapărți folosind următoarele categorii:

142. Toate instrumentele derivate extrabursiere, indiferent de tipul de risc aferent acestora, sunt defalcate pe aceste contrapărți.

143. În cazul în care GAAP naționale bazate pe BAD impun alocarea unor instrumente derivate de acoperire împotriva riscurilor în toate categoriile de instrumente de acoperire, instrumentele derivate de acoperire împotriva riscurilor se raportează separat pentru fiecare dintre categoriile aplicabile: „acoperiri ale valorii juste împotriva riscurilor”, „acoperiri ale fluxurilor de trezorerie împotriva riscurilor”, „acoperiri evaluate la cost împotriva riscurilor”, „acoperirea împotriva riscurilor a unor investiții nete într-o operațiune din străinătate”, „acoperiri ale valorii juste a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii” și „acoperiri ale fluxului de trezorerie al unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii”.

144. După caz, în conformitate cu GAAP naționale bazate pe BAD, „acoperirile evaluate la cost” se referă la o categorie de acoperire împotriva riscurilor în care instrumentele derivate de acoperire sunt, în general, evaluate la cost.

145. Pentru instrumentele nederivate de acoperire împotriva riscurilor, cuantumul care trebuie raportat este valoarea contabilă a acestor instrumente în conformitate cu normele de evaluare, prevăzute în IFRS sau în GAAP bazate pe BAD, aplicabile pentru portofoliile contabile din care fac parte. Nu se raportează nicio „valoare noțională” pentru instrumentele nederivate de acoperire împotriva riscurilor.

146. Valoarea contabilă a elementelor acoperite în cadrul unei operațiuni de acoperire a valorii juste împotriva riscurilor recunoscute în situația poziției financiare este defalcată pe portofolii contabile și pe tipuri de riscuri acoperite pentru activele financiare acoperite împotriva riscurilor și pentru datoriile financiare acoperite împotriva riscurilor. În cazul în care un instrument financiar este acoperit pentru mai multe riscuri, acesta se raportează la tipul de risc în care se raportează instrumentul de acoperire împotriva riscurilor, în conformitate cu punctul 129.

147. „Microacoperirile” sunt operațiuni de acoperire, altele decât acoperirea portofoliului împotriva riscului de rată a dobânzii, în conformitate cu IAS 39 punctul 89A. Microacoperirile includ operațiunile de acoperire a pozițiilor nete cu valoare zero împotriva riscurilor în conformitate cu IFRS 9 punctul 6.6.6.

148. „Ajustările acoperirii în cazul microacoperirilor” includ toate ajustările acoperirii pentru toate microacoperirile, astfel cum sunt definite la punctul 147.

149. „Ajustările acoperii împotriva riscurilor incluse în valoarea contabilă a activelor/datoriilor” reprezintă valoarea cumulată a câștigurilor și a pierderilor aferente elementelor acoperite împotriva riscurilor care au ajustat valoarea contabilă a acestor elemente și au fost recunoscute în profit sau pierdere. Ajustările acoperirii în cazul elementelor acoperite împotriva riscurilor care sunt capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global se raportează în formularul 1.3. Ajustările acoperirii în cazul angajamentelor ferme nerecunoscute sau a unei părți a acestora nu se raportează.

150. „Restul ajustărilor pentru microacoperirile întrerupte, inclusiv acoperirile pozițiilor nete” includ ajustările acoperirilor care, în urma întreruperii relației de acoperire împotriva riscurilor și a încetării ajustării elementelor acoperite împotriva riscurilor pentru câștigurile și pierderile din acoperire, rămân să fie amortizate în profit sau pierdere printr-o rată a dobânzii efective recalculată pentru elementele acoperite împotriva riscurilor evaluate la costul amortizat sau la valoarea care reprezintă câștigul sau pierderea cumulată recunoscută anterior din acoperire în cazul activelor acoperite evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global.

151. În cazul în care un grup de active financiare sau de datorii financiare, inclusiv un grup de active financiare sau de datorii financiare care constituie o poziție netă, este eligibil ca element acoperit împotriva riscurilor, activele financiare și datoriile financiare care constituie grupul respectiv se raportează la valoarea lor contabilă brută, înainte de compensarea între instrumentele din interiorul grupului, în „active sau datorii incluse în acoperirea unei poziții nete (înainte de compensare)”.

152. „Elementele acoperite în cadrul unei operațiuni de acoperire a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii” includ activele financiare și datoriile financiare incluse într-o acoperire a valorii juste pentru expunerea la rata dobânzii a unui portofoliu de active financiare sau de datorii financiare. Aceste instrumente financiare se raportează la valoarea lor contabilă brută, înainte de compensarea între instrumentele din interiorul portofoliului.

153. Formularul 12.0 conține o reconciliere a soldurilor de deschidere și de închidere a contului de ajustări pentru depreciere în cazul activelor financiare evaluate prin metode bazate pe costuri, precum și în cazul activelor financiare evaluate prin alte metode de evaluare sau la valoarea justă prin capitaluri proprii în cazul în care GAAP naționale bazate pe BAD impun ca activele respective să facă obiectul deprecierii (inclusiv soldurile de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere). Ajustările valorii aferente activelor evaluate la valoarea mai mică dintre valoarea de achiziție și valoarea de piață nu se raportează în formularul 12.0.

154. „Majorările datorate provizioanelor constituite pentru pierderile aferente creditelor preconizate în cursul perioadei” se raportează în cazul în care, pentru categoria principală de active sau contraparte, estimarea deprecierii aferente perioadei conduce la recunoașterea unor cheltuieli nete; cu alte cuvinte, pentru categoria sau contrapartea dată, majorările deprecierii pentru perioada respectivă depășesc diminuările. „Diminuările datorate reluărilor pierderilor aferente creditelor preconizate în cursul perioadei” se raportează în cazul în care, pentru categoria principală de active sau contraparte, estimarea deprecierii aferente perioadei conduce la recunoașterea unui venit net; cu alte cuvinte, pentru categoria sau contrapartea dată, diminuările deprecierii pentru perioada respectivă depășesc majorările.

155. Variațiile cuantumurilor aferente ajustărilor datorate rambursării și cedărilor de active financiare se raportează la „alte ajustări”. Scoaterile în afara bilanțului se raportează în conformitate cu punctele 72-74.

156. Formularul 12.1 conține o reconciliere a soldurilor de deschidere și de închidere a contului de ajustări pentru depreciere în cazul activelor financiare evaluate la costul amortizat și la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, defalcate pe etape de depreciere, pe instrumente (inclusiv solduri de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere) și pe contrapărți. În formular se raportează o reconciliere separată pentru activele achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit.

157. Provizioanele pentru expunerile extrabilanțiere care fac obiectul dispozițiilor privind deprecierea din IFRS 9 se raportează în funcție de etapele de depreciere și separat pentru expunerile achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit. Deprecierile angajamentelor de creditare se raportează ca provizioane numai în cazul în care nu sunt considerate împreună cu deprecierile activelor din bilanț, în conformitate cu IFRS 9 – IFRS 7 punctul B8E și cu punctul 108 din prezenta parte. Variațiile provizioanelor pentru angajamentele și garanțiile financiare evaluate în conformitate cu IAS 37 și pentru garanțiile financiare tratate drept contracte de asigurare în conformitate cu IFRS 4 nu se raportează în acest formular, ci în formularul 43. Modificările valorii juste datorate riscului de credit aferent angajamentelor și garanțiilor financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere în conformitate cu IFRS 9 nu se raportează în acest formular, ci la elementul „câștiguri sau (–) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net”, în conformitate cu punctul 50 din prezenta parte.

158. Elementele „din care: ajustări evaluate la nivel colectiv” și „din care: ajustări evaluate individual” includ variațiile valorii cumulate a deprecierii aferente activelor financiare care au fost evaluate la nivel colectiv sau la nivel individual.

159. „Majorările datorate emiterii și achiziției” includ cuantumul majorărilor aferente pierderilor preconizate contabilizate la recunoașterea inițială a activelor financiare inițiate sau achiziționate. Această majorare a ajustării se raportează la prima dată de referință a raportării după inițierea sau achiziționarea activelor financiare respective. Majorările sau diminuările aferente pierderilor preconizate pentru aceste active financiare după recunoașterea lor inițială se raportează în alte coloane. Activele inițiate sau achiziționate includ active care rezultă din tragerea angajamentelor extrabilanțiere date.

160. „Diminuările datorate derecunoașterii” includ cuantumul modificărilor aferente ajustărilor datorate activelor financiare derecunoscute în totalitate în perioada de referință a raportării pentru alte motive decât scoaterea în afara bilanțului, printre care se numără transferurile către terți sau expirarea drepturilor contractuale ca urmare a rambursării integrale, a cesiunii activelor financiare respective sau a transferului acestora în alt portofoliu contabil. Variația ajustării este recunoscută în această coloană la prima dată de referință a raportării ca urmare a rambursării, cesiunii sau transferului. Pentru expunerile extrabilanțiere acest element include, de asemenea, diminuările deprecierii ca urmare a transformării elementului extrabilanțier în activ bilanțier.

161. „Variațiile datorate modificării riscului de credit (net)” includ valoarea netă a variațiilor aferente pierderilor preconizate la sfârșitul perioadei de referință a raportării din cauza unei creșteri sau diminuări a riscului de credit după recunoașterea inițială, indiferent dacă variațiile respective au condus la un transfer al activului financiar la o altă etapă. Impactul asupra ajustării provocat de majorarea sau diminuarea valorii activelor financiare ca urmare a veniturilor din dobânzi acumulate și plătite se raportează în această coloană. Acest element cuprinde, de asemenea, impactul trecerii timpului asupra pierderilor preconizate calculate în conformitate cu IFRS 9 punctul 5.4.1 literele (a) și (b). Modificările estimărilor datorate actualizărilor sau revizuirii parametrilor de risc, precum și modificările datelor economice previzionale se raportează, de asemenea, în această coloană. Modificările pierderilor preconizate ca urmare a rambursării parțiale a unor expuneri în tranșe se raportează în această coloană, cu excepția ultimei tranșe, care se raportează în coloana „diminuări datorate derecunoașterii”.

162. Toate modificările pierderilor din credit preconizate aferente expunerilor reînnoibile se raportează la „variații datorate modificării riscului de credit (net)”, cu excepția modificărilor legate de scoaterile în afara bilanțului și de actualizările metodologiei folosite de instituție pentru estimarea pierderilor din credit. Expunerile reînnoibile sunt cele în cazul cărora soldurile clienților pot fluctua în funcție de decizia acestora de a împrumuta și de a rambursa până la o limită stabilită de instituție.

163. „Variațiile datorate actualizării metodologiei de estimare a instituției (net)” includ variațiile datorate actualizărilor metodologiei instituției pentru estimarea pierderilor preconizate datorate schimbărilor intervenite în modelele existente sau stabilirii unor noi modele utilizate pentru estimarea deprecierii. Actualizările metodologice cuprind, de asemenea, impactul adoptării unor noi standarde. Schimbările metodologiei care impun ca un activ să treacă la o altă etapă de depreciere sunt considerate o schimbare de model în totalitate. Modificările estimărilor datorate actualizărilor sau revizuirii parametrilor de risc, precum și modificările datelor economice previzionale nu se raportează în această coloană.

164. Raportarea modificărilor intervenite în pierderile preconizate aferente activelor modificate (IFRS 9 punctul 5.4.3 și anexa A) depinde de caracteristica modificării în conformitate cu următoarele dispoziții:

165. Scoaterile în afara bilanțului se raportează în conformitate cu punctele 72-74 din această parte a prezentei anexe și în conformitate cu următoarele dispoziții:

166. „Alte ajustări” cuprind orice cuantum care nu a fost raportat în coloanele precedente, inclusiv ajustările aferente pierderilor preconizate cauzate de diferențele de curs valutar în cazul în care aceasta este în concordanță cu raportarea impactului schimbului valutar în formularul 2.

166i. „Câștigurile sau pierderile din derecunoașterea instrumentelor de datorie” includ diferența dintre valoarea contabilă a activelor financiare evaluate la data derecunoașterii și contravaloarea primită.

167. În formularul 12.2 se raportează valoarea contabilă brută și, respectiv, valoarea nominală care au fost transferate între etapele de depreciere în cursul perioadei de referință a raportării pentru activele financiare incluse în portofoliile contabile și expunerile extrabilanțiere, altele decât expunerile financiare achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit, care fac obiectul dispozițiilor privind deprecierea din IFRS 9.

168. Se raportează numai valoarea contabilă brută sau valoarea nominală a activelor financiare sau a expunerilor extrabilanțiere care sunt într-o altă etapă de depreciere la data de referință a raportării decât erau la începutul exercițiului financiar sau la recunoașterea lor inițială. Pentru expunerile bilanțiere în cazul cărora deprecierea raportată în formularul 12.1 include o componentă extrabilanțieră (IFRS 9 punctul 5.5.20 și IFRS 7 punctul B8E) se ia în considerare modificarea etapei pentru componenta bilanțieră și pentru cea extrabilanțieră.

169. Pentru raportarea transferurilor care au avut loc în cursul exercițiului financiar, activele financiare sau expunerile extrabilanțiere care au schimbat de mai multe ori etapa de depreciere de la începutul exercițiului financiar sau de la recunoașterea lor inițială se raportează ca fiind transferate din etapa de depreciere la deschiderea exercițiului financiar sau la recunoașterea lor inițială în etapa de depreciere în care au fost incluse la data de referință a raportării.

170. Valoarea contabilă brută sau valoarea nominală care trebuie raportată în formularul 12.2 este valoarea contabilă brută sau valoarea nominală la data raportării, indiferent dacă această valoare a fost mai mare sau mai mică la data transferului.

171. Garanțiile reale și garanțiile aferente creditelor și avansurilor incluse în portofoliile contabile, indiferent de forma lor juridică, se raportează în funcție de tipul de gaj: credite garantate cu bunuri imobile și alte credite garantate, precum și în funcție de garanțiile financiare primite. Creditele și avansurile sunt defalcate în funcție de contraparte și scop. La elementul „din care: neperformante”, creditele și avansurile se raportează conform definițiilor de la punctele 213-239 sau 260 din prezenta parte.

172. În formularul 13.1, se raportează „valoarea maximă a garanției reale sau a garanției care poate fi luată în considerare”. Suma valorilor garanției financiare și/sau ale garanției reale, indicată în coloanele aferente din formularul 13.1, nu trebuie să depășească valoarea contabilă a creditului asociat.

173. Pentru raportarea creditelor și a avansurilor în funcție de tipul de gaj, se utilizează următoarele definiții:

174. Pentru credite și avansuri care au simultan mai multe tipuri de garanții reale sau garanții, „valoarea maximă a garanției reale/garanției care poate fi luată în considerare” se alocă în funcție de calitatea acesteia începând cu cea mai bună calitate. Pentru creditele garantate cu bunuri imobile, garanțiile reale sub formă de bunuri imobile sunt întotdeauna raportate mai întâi, indiferent de calitatea lor față de alte tipuri de garanții reale. În cazul în care „valoarea maximă a garanției reale/garanției care poate fi luată în considerare” depășește valoarea garanțiilor reale sub forma bunurilor imobile, valoarea rămasă se alocă altor tipuri de garanții reale și garanții în funcție de calitatea acestora, începând cu garanția de cea mai bună calitate.

175. În acest formular se raportează informații privind garanțiile reale care au fost obținute între începutul și sfârșitul perioadei de referință și care au rămas recunoscute în bilanț la data de referință. Garanțiile reale obținute prin intrare în posesie includ activele care nu au fost constituite ca garanții reale de debitor, ci au fost obținute în schimbul anulării datoriilor, fie în mod voluntar, fie în cadrul unor proceduri judiciare. Tipurile de garanții reale sunt cele menționate la punctul 173, cu excepția celor menționate la litera (b) subpunctul (i) de la punctul respectiv.

175i. „Valoarea la recunoașterea inițială” înseamnă valoarea contabilă brută a garanțiilor reale obținute prin intrare în posesie în momentul recunoașterii inițiale în bilanțul instituției raportoare.

175ii. „Modificările negative cumulate” înseamnă diferența, la nivelul fiecărei garanții reale, dintre valoarea la recunoașterea inițială a garanției reale și valoarea contabilă la data de referință a raportării, în cazul în care diferența respectivă este negativă.

176. Garanțiile reale care au fost obținute prin intrare în posesie și care au rămas recunoscute în bilanț la data de referință, indiferent de momentul obținerii, se raportează în formularul 13.3.1. Se includ atât garanțiile reale obținute prin intrare în posesie clasificate ca „Imobilizări corporale”, cât și alte garanții reale obținute prin intrare în posesie. Garanțiile reale obținute prin intrare în posesie includ activele care nu au fost constituite ca garanții reale de debitor, ci au fost obținute în schimbul anulării datoriilor, fie în mod voluntar, fie în cadrul unor proceduri judiciare.

177. Instituțiile raportează valoarea instrumentelor financiare evaluate la valoarea justă conform ierarhiei prevăzute în IFRS 13 punctul 72. În cazul în care GAAP naționale bazate pe BAD impun alocarea activelor evaluate la valoarea justă între diferite niveluri ale valorii juste, instituțiile care aplică GAAP naționale raportează, de asemenea, acest formular.

178. „Modificarea valorii juste în cursul perioadei” include câștigurile sau pierderile din reevaluările efectuate în conformitate cu IFRS 9, IFRS 13 sau GAAP naționale, după caz, în cursul perioadei în ceea ce privește instrumentele care continuă să existe la data raportării. Aceste câștiguri și pierderi se raportează astfel cum sunt incluse în situația profitului sau pierderii sau, după caz, în situația rezultatului global; așadar, valorile raportate sunt cele de dinaintea impozitării.

179. „Modificarea cumulată a valorii juste înainte de impozitare” include cuantumul câștigurilor sau pierderilor din reevaluările instrumentelor cumulate de la recunoașterea inițială până la data de referință.

180. Formularul 15 include informații privind activele financiare transferate, din care o parte sau toate nu se califică pentru derecunoaștere, precum și activele financiare derecunoscute în totalitate, pentru care instituția reține drepturi legate de administrare.

181. Datoriile asociate se raportează în funcție de portofoliul în care activele financiare transferate asociate au fost incluse în activ, și nu în funcție de portofoliul în care au fost incluse în secțiunea de datorii a bilanțului.

182. Coloana „Cuantumuri derecunoscute în scopuri de capital” include valoarea contabilă a activelor financiare recunoscute în scopuri contabile, dar derecunoscute în scopuri prudențiale deoarece instituția le tratează ca poziții din securitizare în scopuri de capital, în conformitate cu articolele 109, 243 și 244 din CRR.

183. „Acordurile de răscumpărare” („repo”) sunt tranzacții în care instituția primește numerar în schimbul unor active financiare vândute la un anumit preț, cu angajamentul răscumpărării acelorași active (sau a unora identice) la un preț fix la o dată ulterioară specificată. Tranzacțiile care implică transferul temporar de aur, garantate cu numerar, se consideră, de asemenea, „acorduri de răscumpărare” („repo”). Cuantumurile primite de instituție în schimbul activelor financiare transferate către o parte terță („cumpărător temporar”) se clasifică la „acorduri de răscumpărare” în cazul în care există un angajament de inversare a operațiunii, și nu doar o opțiune în acest sens. Acordurile de răscumpărare includ, de asemenea, operațiunile de tip repo care pot cuprinde:

184. „Acorduri de răscumpărare” („repo”) și „credite acordate în cadrul operațiunilor reverse repo” („reverse repo”) presupun numerar primit sau dat cu împrumut de către instituție.

185. În cadrul unei tranzacții de securitizare, în cazul în care activele financiare transferate sunt derecunoscute, instituțiile declară câștigurile (pierderile) generate de elementul din cadrul situației veniturilor și cheltuielilor care corespunde „portofoliului contabil” în care activele financiare au fost incluse anterior derecunoașterii acestora.

186. Pentru anumite elemente din situația veniturilor și cheltuielilor se raportează defalcări suplimentare ale câștigurilor (sau veniturilor) și pierderilor (sau cheltuielilor).

187. Veniturile din dobânzi sunt defalcate în conformitate cu următoarele două elemente:

188. Cheltuielile cu dobânzile sunt defalcate în conformitate cu următoarele două elemente:

189. Veniturile din dobânzi aferente activelor financiare și datoriilor financiare cu o rată a dobânzii efective negative includ veniturile din dobânzi aferente instrumentelor derivate deținute în vederea tranzacționării, titlurilor de datorie și creditelor și avansurilor, precum și depozitelor, titlurilor de datorie emise și altor datorii financiare cu o rată a dobânzii efective negative.

190. Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriilor financiare și activelor financiare cu o rată a dobânzii efective negative includ cheltuielile cu dobânzile aferente instrumentelor derivate deținute în vederea tranzacționării, depozitelor, titlurilor de datorie emise și altor datorii financiare, precum și titlurilor de datorie și creditelor și avansurilor cu o rată a dobânzii efective negative.

191. În sensul formularului 16.1, pozițiile scurte sunt luate în considerare în cadrul altor datorii financiare. Toate instrumentele din diferitele portofolii sunt luate în considerare, cu excepția celor incluse la elementele „Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor” neutilizate pentru acoperirea împotriva riscului ratei dobânzii.

192. „Instrumentele derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, riscul de rată a dobânzii” includ venituri din dobânzi și cheltuieli cu dobânzile aferente instrumentelor acoperite împotriva riscurilor în cazul în care elementele acoperite generează dobânzi.

193. În cazul în care se utilizează prețul curat, dobânda aferentă instrumentelor derivate deținute în vederea tranzacționării include cuantumurile asociate respectivelor instrumente derivate deținute în vederea tranzacționării care se califică drept „instrumente de acoperire economică împotriva riscurilor” care sunt incluse ca venituri din dobânzi sau cheltuieli cu dobânzile pentru a corecta veniturile și cheltuielile instrumentelor financiare acoperite împotriva riscurilor din punct de vedere economic, însă nu din punct de vedere contabil. În acest caz, veniturile din dobânzi aferente instrumentelor derivate de acoperire economică împotriva riscurilor se raportează separat în cadrul veniturilor provenite din instrumente derivate destinate tranzacționării. Ca dobânzi aferente instrumentelor derivate deținute în vederea tranzacționării se raportează și onorariile eșalonate pe durata de viață a instrumentului sau plățile compensatorii în ceea ce privește instrumentele derivate de credit evaluate la valoarea justă și utilizate pentru a gestiona riscul de credit al unui instrument financiar, în totalitate sau al unei părți a acestuia, care este desemnat la valoarea justă cu această ocazie.

194. Conform IFRS, „din care: venituri din dobânzi aferente activelor financiare depreciate” înseamnă venituri din dobânzi aferente activelor financiare depreciate ca urmare a riscului de credit, inclusiv activelor financiare achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit, în cazul în care acestea din urmă sunt considerate neperformante în conformitate cu punctul 215 din prezenta parte. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, acest element include veniturile din dobânzi aferente activelor depreciate cu o ajustare pentru depreciere specifică aferentă riscului de credit.

194i. „Din care: credite pentru consum” și „din care: credite pentru achiziționarea de locuințe” trebuie să reflecte veniturile din credite și avansuri și cheltuielile cu creditele și avansurile, astfel cum sunt descrise la punctul 88 din prezenta parte.

194ii. „Din care: dobânzi din contracte de leasing” trebuie să reflecte veniturile din dobânzi ale locatorului aferente creanței din contractul de leasing (contracte de leasing financiar) și, respectiv, cheltuielile cu dobânzile ale locatarului aferente datoriei care decurge din contractul de leasing.

195. Câștigurile și pierderile din derecunoașterea activelor financiare și a datoriilor financiare care nu au fost evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt defalcate pe tipuri de instrumente financiare și pe portofolii contabile. Pentru fiecare element, se raportează câștigul sau pierderea netă realizată rezultată din tranzacția derecunoscută. Cuantumul net reprezintă diferența dintre câștigurile realizate și pierderile realizate.

196. Formularul 16.2 se aplică în conformitate cu IFRS pentru activele și datoriile financiare evaluate la costul amortizat, precum și pentru instrumentele de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, formularul 16.2 se aplică pentru activele financiare evaluate prin metoda bazată pe costuri, la valoarea justă prin capitaluri proprii și în conformitate cu alte metode de evaluare, cum ar fi valoarea mai mică dintre valoarea de achiziție și valoarea de piață. Câștigurile și pierderile din instrumentele financiare clasificate ca fiind destinate tranzacționării în conformitate cu GAAP naționale relevante bazate pe BAD nu se raportează în acest formular, indiferent de regulile de evaluare aplicabile acestor instrumente.

197. Câștigurile sau pierderile din active și datorii financiare deținute în vederea tranzacționării sunt defalcate pe tipuri de instrumente; fiecare element din defalcare reprezintă cuantumul net realizat și nerealizat (câștiguri minus pierderi) al instrumentului financiar.

198. Câștigurile și pierderile din tranzacționarea în valută pe piața la vedere, cu excepția schimbului de bancnote și monede străine, sunt de asemenea incluse la câștiguri și pierderi din tranzacționare. Câștigurile și pierderile din tranzacționarea sau din derecunoașterea și reevaluarea de metale prețioase nu sunt incluse la câștiguri și pierderi din tranzacționare, ci la „alte venituri din exploatare” sau la „alte cheltuieli de funcționare”, în conformitate cu punctul 316 din prezenta parte.

199. Elementul „din care: instrumente de acoperire economică împotriva riscurilor cu utilizarea opțiunii de evaluare la valoarea justă” include numai câștigurile și pierderile din instrumentele derivate de credit evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere și utilizate pentru a gestiona riscul de credit al unui instrument financiar, în totalitate sau al unei părți a acestuia, care este desemnat la valoarea justă prin profit sau pierdere cu această ocazie, în conformitate cu IFRS 9 punctul 6.7. Câștigurile sau pierderile rezultate din reclasificarea activelor financiare din portofoliul contabil la costul amortizat în portofoliul contabil la valoarea justă prin profit sau pierdere ori în portofoliul deținut în vederea tranzacționării (IFRS 9 punctul 5.6.2) se raportează la „din care: câștiguri și pierderi rezultate din reclasificarea activelor la costul amortizat”.

200. Câștigurile și pierderile aferente activelor financiare și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării sunt, de asemenea, defalcate pe tipuri de riscuri. Fiecare element din clasificare reprezintă cuantumul net realizat și nerealizat (câștiguri minus pierderi) al riscului-suport (rată a dobânzii, instrumente de capital, curs de schimb valutar, credit, mărfuri și altele) asociat expunerii, inclusiv instrumentele derivate asociate. Câștigurile și pierderile din diferențele de curs valutar se includ la elementul unde sunt incluse celelalte câștiguri și pierderi rezultate din instrumentul convertit. Câștigurile și pierderile aferente activelor financiare și datoriilor financiare, altele decât instrumentele derivate, se includ în categoriile de riscuri după cum urmează:

201. Câștigurile și pierderile aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt defalcate pe tipuri de instrumente. Fiecare element din defalcare reprezintă cuantumul net realizat și nerealizat (câștiguri minus pierderi) al instrumentului financiar.

202. Câștigurile sau pierderile rezultate din reclasificarea activelor financiare din portofoliul contabil la costul amortizat în portofoliul contabil al activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere (IFRS 9 punctul 5.6.2) se raportează la „din care: câștiguri și pierderi rezultate din reclasificarea activelor la costul amortizat”.

203. Câștigurile și pierderile aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt defalcate pe tipuri de instrumente. Instituțiile raportează câștigurile sau pierderile nete realizate și nerealizate și cuantumul modificării valorii juste a datoriilor financiare în cursul perioadei ca urmare a modificărilor riscului de credit (riscul de credit propriu al împrumutatului sau al emitentului) în cazul în care propriul risc de credit nu se raportează în cadrul altor elemente ale rezultatului global.

204. În cazul în care un instrument de credit derivat evaluat la valoarea justă este utilizat pentru a gestiona riscul de credit al unui instrument financiar, în totalitate sau al unei părți a acestuia, care este desemnat la valoarea justă prin profit sau pierdere cu această ocazie, câștigurile sau pierderile aferente instrumentului financiar la această desemnare se raportează la „din care: câștiguri sau (–) pierderi la desemnarea activelor și datoriilor financiare ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere în scopuri de acoperire împotriva riscurilor – net”. Câștigurile sau pierderile ulterioare ale valorii juste aferente acestor instrumente financiare se raportează la „din care: câștiguri sau (–) pierderi după desemnarea activelor și datoriilor financiare ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere în scopuri de acoperire împotriva riscurilor – net”.

205. Toate câștigurile și pierderile din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, cu excepția veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile în cazul în care se utilizează prețul curat, sunt defalcate pe tipuri de contabilitate de acoperire împotriva riscurilor: acoperirea valorii juste, acoperirea fluxurilor de numerar și acoperirea investițiilor nete în operațiuni din străinătate. Câștigurile și pierderile aferente acoperirii valorii juste sunt repartizate între instrumentul de acoperire și elementul acoperit. Câștigurile și pierderile aferente instrumentelor de acoperire împotriva riscurilor nu includ câștigurile și pierderile legate de elemente ale instrumentelor de acoperire împotriva riscurilor care nu sunt desemnate ca instrumente de acoperire împotriva riscurilor în conformitate cu IFRS 9 punctul 6.2.4. Aceste instrumente nedesemnate de acoperire împotriva riscurilor se raportează în conformitate cu punctul 60 din prezenta parte. Câștigurile și pierderile rezultate din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor includ, de asemenea, câștigurile și pierderile aferente operațiunilor de acoperire a unui grup de elemente cu poziții de compensare a riscurilor (operațiuni de acoperire a unei poziții nete).

206. „Modificările valorii juste a elementelor acoperite împotriva riscurilor atribuibile riscului acoperit” includ câștigurile și pierderile aferente elementelor acoperite împotriva riscurilor în cazul în care elementele respective sunt instrumente de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global în conformitate cu IFRS 9 punctul 4.1.2A (IFRS 9 punctul 6.5.8).

207. Conform GAAP naționale bazate pe BAD, defalcarea pe tipuri de acoperire împotriva riscurilor, astfel cum este prevăzută în acest formular, se raportează în măsura în care defalcarea este compatibilă cu cerințele contabile aplicabile.

208. „Creșterile” se raportează în cazul în care, pentru portofoliul contabil sau categoria principală de active, estimarea deprecierii aferente perioadei conduce la recunoașterea unor cheltuieli nete. „Reluările” se raportează în cazul în care, pentru portofoliul contabil sau categoria principală de active, estimarea deprecierii aferente perioadei conduce la recunoașterea unor venituri nete.

208i. „Cheltuielile cu tehnologia informației” sunt cheltuielile efectuate pentru a realiza procese operaționale, servicii de aplicații și soluții de infrastructură bazate pe IT pentru realizarea rezultatelor vizate de întreprindere, incluzând costurile legate de crearea și întreținerea sistemelor informatice și excluzând remunerația acordată specialiștilor IT de pe statul de plată al instituției, care se raportează la cheltuielile cu personalul.

208ii. În cadrul cheltuielilor cu tehnologia informației, „Externalizare IT” înseamnă cheltuielile informatice legate de utilizarea furnizorilor externi de servicii. Nu sunt incluse cheltuielile legate de (i) serviciile exclusiv de personal (lucrători temporari), în măsura în care instituția doar angajează temporar personalul și păstrează controlul deplin asupra serviciilor furnizate, și de (ii) contractele de întreținere operațională pentru hardware/software pur standardizate care vizează activele achiziționate pur și simplu.

208iii. În „Impozite și taxe (altele)” sunt incluse impozitele și taxele, altele decât (i) impozitele legate de profit sau pierdere și (ii) impozitele și taxele aferente activităților întrerupte. Acest element include impozitele și taxele de tipul impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii și al taxelor plătite de instituție.

208iv. „Consultanță și servicii profesionale” înseamnă cheltuielile efectuate pentru a obține consultanță de specialitate sau strategică.

208v. În „Publicitate, marketing și comunicare” sunt incluse cheltuielile legate de activitățile de comunicare în scopuri de marketing, cum ar fi publicitatea, marketingul direct sau online și evenimentele.

208vi. „Cheltuieli legate de riscul de credit” înseamnă cheltuielile administrative efectuate în contextul evenimentelor de credit, cum ar fi cheltuielile suportate pentru intrarea în posesia garanțiilor reale sau cheltuielile legate de proceduri judiciare.

208vii. „Cheltuieli de judecată neacoperite de provizioane” înseamnă cheltuieli de judecată nelegate de riscul de credit care nu au fost acoperite de un provizion asociat.

208viii. „Cheltuieli imobiliare” înseamnă cheltuieli pentru reparații și întreținere care nu îmbunătățesc utilizarea și nu prelungesc durata de viață utilă a bunurilor imobile, precum și cheltuielile cu utilitățile (apă, electricitate și încălzire).

208ix. Conform IFRS, „Cheltuielile de leasing” includ cheltuielile locatarului aferente contractelor de leasing pe termen scurt și contractelor de leasing în care activul suport are o valoare mică, astfel cum se menționează în IFRS 16 punctele 5 și 6. Conform GAAP naționale, cheltuielile de leasing includ cheltuielile locatarului în cazul în care standardul contabil prevede că plățile de leasing trebuie să fie tratate drept cheltuieli.

208x. În „Alte cheltuieli administrative – restul” sunt incluse toate celelalte componente ale „altor cheltuieli administrative”, cum ar fi taxele de supraveghere sau taxele impuse băncilor, serviciile administrative și logistice, serviciile poștale și de transport de documente, serviciile de supraveghere și de securitate, serviciile de numărare a banilor și transportul banilor. Contribuțiile în numerar la fondurile de rezoluție și la schemele de garantare a depozitelor nu se raportează în această categorie, deoarece respectivele contribuții sunt raportate pe un rând separat din formularul 2.

209. „Perimetrul de consolidare contabil” include valoarea contabilă a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și valorile nominale ale expunerilor extrabilanțiere obținute folosindu-se perimetrul de consolidare contabil, și anume, incluzând în consolidare filiale care sunt societăți de asigurări și societăți nefinanciare. Instituțiile transmit raportări privind filialele, asocierile în participație și entitățile asociate folosind aceeași metodă ca și în situațiile financiare.

210. În acest formular, elementul „investiții în filiale, asocieri în participație și entități asociate” nu include filialele deoarece, conform perimetrului de consolidare contabil, toate filialele sunt consolidate prin metoda consolidării globale.

211. „Activele asociate contractelor de asigurare și de reasigurare” includ activele din cadrul contractelor de reasigurare cedate, precum și, dacă este cazul, activele aferente contractelor de asigurare și de reasigurare emise.

212. „Datoriile asociate contractelor de asigurare și de reasigurare” includ datoriile aferente contractelor de asigurare și de reasigurare emise.

213. În sensul formularului 18, expunerile neperformante sunt expunerile enumerate la articolul 47a alineatul (3) din CRR.

215. Conform IFRS, în sensul formularului 18, expunerile depreciate sunt cele care au fost considerate depreciate (etapa 3). Expunerile incluse în alte etape de depreciere decât etapa 3 și cele care sunt achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit sunt considerate neperformante în cazul în care îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi considerate neperformante în conformitate cu articolul 47a alineatul (3) din CRR.

216. Expunerile se clasifică la cuantumul lor total și fără a ține seama de existența vreunei garanții reale. În ceea ce privește expunerile menționate la articolul 47a alineatul (3) litera (a) din CRR, pragul de semnificație se evaluează în conformitate cu articolul 178 din CRR și cu Regulamentul delegat (UE) 2018/171 al Comisiei (standardele tehnice de reglementare pentru pragul de semnificație al obligațiilor din credite restante).

217. În sensul formularului 18, termenul „expuneri” include toate instrumentele de datorie (titluri de datorie, credite și avansuri, inclusiv soldurile de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere) și expunerile extrabilanțiere, cu excepția expunerilor deținute în vederea tranzacționării.

218. Instrumentele de datorie sunt incluse în următoarele portofolii contabile: (a) instrumente de datorie la cost sau la costul amortizat; (b) instrumente de datorie la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global sau prin capitaluri proprii care fac obiectul deprecierii și (c) instrumente de datorie la LOCOM strictă sau la valoarea justă prin profit sau pierdere ori prin capitaluri proprii care nu fac obiectul deprecierii, în conformitate cu criteriile de la punctul 233 din prezenta parte. Fiecare categorie este defalcată pe instrumente și pe contrapărți.

219. Conform IFRS și GAAP naționale relevante bazate pe BAD, expunerile extrabilanțiere cuprind următoarele elemente revocabile și irevocabile:

220. Instrumentele de datorie clasificate ca fiind deținute în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5 se raportează separat.

221. În formularul 18 pentru instrumentele de datorie, se raportează „valoarea contabilă brută” astfel cum este definită la punctul 34 din partea 1 a prezentei anexe. Pentru expunerile extrabilanțiere, se raportează valoarea nominală, astfel cum este definită la punctul 118 din prezenta anexă.

222. În sensul formularului 18, o expunere este „restantă” atunci când îndeplinește criteriile de la punctul 96 din prezenta parte. În scopul clasificării expunerilor drept neperformante în conformitate cu articolul 47a alineatul (3) litera (a) din CRR, numărarea celor 90 de zile restante începe în momentul în care cuantumul restant, care este suma principalului, a dobânzilor și a comisioanelor restante, depășește pragul de semnificație definit la punctul 216 din prezenta parte. Dacă partea restantă a expunerilor continuă să fie semnificativă pentru o perioadă de 90 de zile consecutive, atunci expunerea ar trebui clasificată drept neperformantă.

223. În sensul formularului 18, „debitor” înseamnă un debitor în sensul articolului 178 din CRR.

226. Expunerile clasificate drept neperformante în conformitate cu punctul 213 sunt clasificate fie ca neperformante pe bază individuală („pe baza tranzacției”), fie ca neperformante pentru expunerea globală față de un anumit debitor („pe baza debitorului”). Pentru clasificarea expunerilor neperformante pe bază individuală sau față de un anumit debitor, se utilizează următoarele abordări în materie de clasificare pentru diferitele tipuri de expuneri neperformante:

227. În cazul în care o instituție are expuneri bilanțiere față de un debitor care sunt restante de mai mult de 90 de zile și valoarea contabilă brută a expunerilor restante reprezintă mai mult de 20 % din valoarea contabilă brută a tuturor expunerilor bilanțiere față de debitorul respectiv, toate expunerile bilanțiere și extrabilanțiere față de debitorul respectiv sunt considerate ca fiind neperformante. În cazul în care un debitor aparține unui grup, se evaluează necesitatea de a considera și expunerile față de alte entități ale grupului ca fiind expuneri neperformante, cu excepția expunerilor care fac obiectul unor litigii izolate, care nu sunt legate de solvabilitatea contrapărții.

228. Se consideră că expunerile încetează să fie neperformante în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la articolul 47a alineatul (4) din CRR.

230. Clasificarea unei expuneri neperformante drept activ imobilizat deținut în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5 nu întrerupe clasificarea expunerii drept expunere neperformantă în conformitate cu articolul 47a alineatul (5) din CRR.

231. Prin aplicarea de măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare unei expuneri neperformante nu se întrerupe statutul acestei expuneri drept neperformantă. În cazul în care expunerile sunt neperformante cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare, astfel cum se menționează la punctul 262, se consideră că expunerile respective nu mai sunt neperformante atunci când sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la articolul 47a alineatul (6) din CRR.

232. În cazul în care condițiile menționate la punctul 231 din această parte a prezentei anexe nu sunt îndeplinite la sfârșitul perioadei de un an menționată la articolul 47a alineatul (6) litera (b) din CRR, expunerea este identificată în continuare drept expunere neperformantă restructurată în urma dificultăților financiare, până la îndeplinirea tuturor condițiilor. Condițiile se evaluează cel puțin cu o frecvență trimestrială.

233. Portofoliile contabile în conformitate cu IFRS, enumerate la punctul 15 din partea 1 a prezentei anexe și în conformitate cu GAAP naționale relevante bazate pe BAD, enumerate la punctul 16 din partea 1 a prezentei anexe se raportează după cum urmează în formularul 18:

234. În cazul în care IFRS sau GAAP naționale relevante bazate pe BAD prevăd desemnarea angajamentelor la valoarea justă prin profit sau pierdere, valoarea contabilă a oricăror active care rezultă din această desemnare și din evaluarea la valoarea justă se raportează la „active financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere” (IFRS) sau la „active financiare nederivate nedestinate tranzacționării, evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” (GAAP naționale bazate pe BAD). Valoarea contabilă a oricăror datorii care rezultă din această desemnare nu se raportează în formularul 18. Valoarea noțională a tuturor angajamentelor desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere se raportează în formularul 9.

234i. Următoarele expuneri sunt identificate pe rânduri separate:

235. Expunerile restante se raportează separat, în cadrul categoriilor performante și neperformante la cuantumul lor total, astfel cum este definit la punctul 96 din prezenta parte. Expunerile care sunt restante de mai mult de 90 de zile, dar care nu sunt semnificative în conformitate cu articolul 178 din CRR se raportează în cadrul expunerilor performante la „restante > 30 de zile <= 90 de zile”.

236. Expunerile neperformante se raportează defalcate în funcție de intervalele de timp de întârziere la plată. În cazul în care se aplică abordarea pe baza debitorului pentru clasificarea expunerilor drept neperformante, astfel cum se menționează la punctul 226 din această parte a prezentei anexe, expunerile debitorului se raportează în funcție de intervalele de timp de întârziere la plată ale expunerilor neperformante, în conformitate cu statutul lor restant individual. Expunerile care nu sunt restante sau sunt restante cu 90 de zile sau mai puțin, dar, cu toate acestea, sunt identificate drept neperformante din cauza probabilității de a nu fi rambursate integral se raportează într-o coloană specifică. Expunerile care prezintă atât sume restante, cât și probabilitatea de a nu fi rambursate integral se alocă în funcție de intervalele de timp de întârziere la plată, în conformitate cu numărul de zile de întârziere la plată.

237. Următoarele expuneri sunt identificate în coloane separate:

238. Deprecierea cumulată, modificările negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit și provizioanele se raportează în conformitate cu punctele 11, 69-71, 106 și 110 din prezenta parte.

239. Informațiile privind garanțiile reale deținute și garanțiile primite cu privire la expunerile performante și neperformante se raportează separat. Cuantumurile raportate pentru garanțiile reale primite și garanțiile primite se calculează în conformitate cu punctele 172 și 174 din prezenta parte. Suma cuantumurilor raportate atât pentru garanțiile reale, cât și pentru garanții este limitată la valoarea contabilă sau la valoarea nominală a expunerii aferente, după deducerea provizioanelor.

239i. În formularul 18.1 se prezintă intrările și ieșirile de credite și avansuri, cu excepția creditelor și a avansurilor clasificate drept active financiare destinate tranzacționării sau deținute în vederea tranzacționării, care au fost incluse în categoria expunerilor neperformante sau excluse din categoria expunerilor neperformante, astfel cum sunt definite la punctele 213-239 sau 260 din prezenta parte. Intrările și ieșirile de credite și avansuri neperformante trebuie să fie defalcate pe sectoare ale contrapărților.

239ii. Intrările în categoria expunerilor neperformante se raportează în mod cumulat de la începutul exercițiului financiar. Intrarea trebuie să reflecte valoarea contabilă brută a expunerilor care au devenit neperformante, conform definiției de la punctele 213-239 sau 260 din prezenta parte, în cursul perioadei, inclusiv a expunerilor neperformante achiziționate. Se raportează tot ca intrare și creșterea valorii contabile brute a unei expuneri neperformante din cauza dobânzii acumulate sau din cauza unei creșteri a modificărilor negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit.

239iii. În cazul unei expuneri care în timpul perioadei a fost reclasificată de mai multe ori din neperformantă în performantă sau invers, valoarea intrărilor și ieșirilor se identifică pe baza unei comparații între statutul expunerii (performantă sau neperformantă) la începutul exercițiului financiar sau la recunoașterea inițială și statutul acesteia la data de referință a raportării.

239iv. Ieșirile din categoria expunerilor neperformante se raportează în mod cumulat de la începutul exercițiului financiar. Ieșirea trebuie să reflecte suma valorilor contabile brute ale expunerilor care încetează să fie neperformante în cursul perioadei și, după caz, trebuie să includă valoarea sumelor scoase în afara bilanțului în contextul derecunoașterii parțiale sau integrale a expunerii. Se raportează tot ca ieșire și scăderea valorii contabile brute a unei expuneri neperformante din cauza dobânzii plătite sau din cauza unei scăderi a modificărilor negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit.

239v. Se raportează o ieșire în următoarele cazuri:

239vi. Reclasificarea unei expuneri neperformante dintr-un portofoliu contabil în altul nu se raportează nici ca intrare, nici ca ieșire. În mod excepțional, reclasificarea unei expuneri neperformante din orice portofoliu contabil în categoria „deținute în vederea vânzării” se raportează ca ieșire din portofoliul contabil original și ca intrare în categoria „deținute în vederea vânzării”.

239vii. Următoarele expuneri sunt identificate pe rânduri separate:

239viii. În formularul 18.2 trebuie să se prezinte informații referitoare la creditele pentru bunuri imobile comerciale acordate societăților nefinanciare și la creditele garantate cu bunuri imobile comerciale sau locative acordate societăților nefinanciare și, respectiv, gospodăriilor, defalcate în funcție de raportul împrumut/garanții (raportul LTV). Sunt excluse creditele și avansurile clasificate drept deținute în vederea tranzacționării, active financiare destinate tranzacționării și instrumente de datorie deținute în vederea vânzării.

239ix. „Creditele pentru bunuri imobile comerciale (BIC)” cuprind expunerile de tipul celor definite în secțiunea 2 capitolul 1 punctul 1 din Recomandarea CERS privind acoperirea unor lacune la nivelul datelor privind bunurile imobile ( 18 ).

239x. Raportul LTV se calculează în conformitate cu metoda de calcul al „raportului împrumut/garanții curent” (LTV-C) prevăzută în secțiunea 2 capitolul 1 punctul 1 din Recomandarea CERS privind acoperirea unor lacune la nivelul datelor privind bunurile imobile.

239xi. Informațiile privind garanțiile reale primite și garanțiile financiare primite pentru credite se raportează în conformitate cu punctul 239 din prezenta parte În consecință, suma cuantumurilor raportate atât pentru garanțiile reale, cât și pentru garanții este limitată la valoarea contabilă a expunerii aferente.

240. În sensul formularului 19, expunerile restructurate în urma dificultăților financiare sunt contracte de datorie pentru care s-au aplicat măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare, astfel cum sunt definite la articolul 47b alineatele (1) și (2) din CRR.

243. Printre măsurile de restructurare datorată dificultăților financiare se numără și exercitarea unor clauze care, în cazul în care sunt utilizate în mod discreționar de către debitor, îi permit acestuia să modifice clauzele contractului („clauze implicite de restructurare datorată dificultăților financiare” – embedded forbearance clauses); exercitarea acestor clauze trebuie considerată o concesie în cazul în care instituția aprobă execuția clauzelor respective și concluzionează că debitorul se confruntă cu dificultăți financiare.

244. În sensul anexelor III și IV, precum și al prezentei anexe, „refinanțare” înseamnă utilizarea unor contracte de datorie pentru a asigura plata totală sau parțială a altor contracte de datorie ale căror clauze debitorul nu este în măsură să le respecte.

245. În sensul formularului 19, „debitor” înseamnă un debitor în sensul articolului 47b alineatul (4) din CRR.

246. În sensul formularului 19, „datoria” include creditele și avansurile (care includ, de asemenea, soldurile de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere), titlurile de datorie și angajamentele de creditare revocabile și irevocabile acordate, inclusiv angajamentele de creditare desemnate la valoarea justă prin profit și pierdere care sunt active la data raportării. „Datoria” exclude expunerile deținute în vederea tranzacționării.

247. „Datoria” include, de asemenea, credite și avansuri, precum și titluri de datorie clasificate ca active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5.

248. În sensul formularului 19, „expunere” are același înțeles cu cel al termenului „datorie” de la punctele 246 și 247 din prezenta parte.

249. Portofoliile contabile prevăzute în IFRS, enumerate la punctul 15 din partea 1 a prezentei anexe, și prevăzute în GAAP naționale relevante bazate pe BAD, enumerate la punctul 16 din partea 1 a prezentei anexe, se raportează în formularul 19 în conformitate cu punctul 233 din prezenta parte.

250. În sensul formularului 19, „instituție” înseamnă instituția care a aplicat măsurile de restructurare datorată dificultăților financiare.

251. În formularul 19, pentru „datorie”, „valoarea contabilă brută” se raportează în conformitate cu punctul 34 din partea 1 a prezentei anexe. Pentru angajamentele de creditare care sunt expuneri extrabilanțiere, se raportează valoarea nominală, astfel cum este definită la punctul 118 din această parte a prezentei anexe.

252. Expunerile sunt considerate expuneri restructurate în urma dificultăților financiare în cazul în care s-a acordat o concesie în conformitate cu articolul 47b alineatul (1) din CRR, indiferent dacă o sumă este restantă sau indiferent de clasificarea expunerilor ca fiind depreciate, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, sau ca fiind în stare de nerambursare, în conformitate cu articolul 178 din CRR. Expunerile nu sunt tratate ca expuneri restructurate în urma dificultăților financiare atunci când debitorul nu se confruntă cu dificultăți financiare. Conform IFRS, activele financiare modificate (IFRS 9 punctul 5.4.3 și anexa A) se tratează ca expunere restructurată în urma dificultăților financiare în cazul în care s-a efectuat o concesie, astfel cum este definită la articolul 47b alineatul (1) din CRR, indiferent de impactul modificării asupra variației riscului de credit aferent activului financiar după recunoașterea inițială.

254. Există o prezumție relativă conform căreia s-a aplicat o măsură de restructurare datorată dificultăților financiare în oricare dintre circumstanțele enumerate la articolul 47b alineatul (3) din CRR.

255. Dificultățile financiare se evaluează la nivelul debitorului, astfel cum se menționează la punctul 245. Numai expunerile cărora li s-au aplicat măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare sunt identificate ca expuneri restructurate în urma dificultăților financiare.

256. Expunerile restructurate în urma dificultăților financiare se includ în categoria expunerilor neperformante sau în cea a expunerilor performante în conformitate cu punctele 213-239 și 260 din prezenta parte. Clasificarea ca expunere restructurată în urma dificultăților financiare încetează în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la articolul 47a alineatul (7) din CRR.

257. În cazul în care condițiile menționate la articolul 47a alineatul (7) din CRR nu sunt îndeplinite la sfârșitul perioadei de probă, expunerea este identificată în continuare drept expunere performantă restructurată în urma dificultăților financiare, supusă unei perioade de probă, până la îndeplinirea tuturor condițiilor. Condițiile se evaluează cel puțin cu o frecvență trimestrială.

258. Expunerile restructurate în urma dificultăților financiare, care sunt clasificate drept active imobilizate deținute în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5, continuă să fie clasificate drept expuneri restructurate în urma dificultăților financiare.

259. O expunere restructurată în urma dificultăților financiare poate fi considerată performantă de la data la care s-au aplicat măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare, în cazul în care sunt îndeplinite ambele condiții următoare:

260. În cazul în care se aplică măsuri suplimentare de restructurare datorată dificultăților financiare unei expuneri performante restructurate în urma dificultăților financiare și supuse unei perioade de probă care a fost reclasificată din categoria expunerilor neperformante sau în cazul în care expunerea restructurată în urma dificultăților financiare și supusă unei perioade de probă care a fost reclasificată din categoria expunerilor neperformante devine restantă cu peste 30 de zile, expunerea respectivă este clasificată drept neperformantă în conformitate cu articolul 47a alineatul (3) litera (c) din CRR.

261. „Expunerile performante cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare” (expuneri performante restructurate în urma dificultăților financiare) cuprind expunerile restructurate în urma dificultăților financiare care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi considerate drept neperformante și care sunt incluse în categoria expunerilor performante. Expunerile performante restructurate în urma dificultăților financiare sunt supuse unei perioade de probă până la îndeplinirea tuturor criteriilor prevăzute la articolul 47a alineatul (7) din CRR, inclusiv în cazul în care se aplică punctul 259 din prezenta parte. Expunerile performante restructurate în urma dificultăților financiare care sunt supuse unei perioade de probă și care au fost reclasificate din categoria expunerilor neperformante restructurate în urma dificultăților financiare se raportează separat în cadrul expunerilor performante cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare, în coloana „din care: expuneri performante restructurate în urma dificultăților financiare supuse unei perioade de probă, reclasificate din expuneri neperformante”.

262. „Expunerile neperformante cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare” (expuneri neperformante restructurate în urma dificultăților financiare) cuprind expunerile restructurate în urma dificultăților financiare care îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi considerate drept neperformante și care sunt incluse în categoria expunerilor neperformante. Aceste expuneri neperformante restructurate în urma dificultăților financiare includ următoarele:

263. În cazul în care măsurile de restructurare datorată dificultăților financiare se aplică și expunerilor care erau neperformante înainte de extinderea măsurilor de restructurare datorată dificultăților financiare, valoarea acestor expuneri restructurate în urma dificultăților financiare este identificată separat în coloana „din care: restructurarea expunerilor neperformante înainte de aplicarea măsurilor de restructurare datorată dificultăților financiare”.

264. Următoarele expuneri neperformante cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare sunt identificate în coloane separate:

265. Coloana „Refinanțare” cuprinde valoarea contabilă brută a noului contract („datorie în curs de refinanțare”), acordată în cadrul unei operațiuni de refinanțare care se califică drept măsură de restructurare datorată dificultăților financiare, precum și valoarea contabilă brută a vechiului contract rambursat care este încă restantă.

266. Expunerile restructurate în urma dificultăților financiare care combină modificări și refinanțări se alocă coloanei „Instrumente cu modificări ale termenilor și condițiilor lor” sau coloanei „Refinanțare”, în funcție de măsura care are cel mai mare impact asupra fluxurilor de numerar. Refinanțarea de către un grup de bănci se raportează în coloana „Refinanțare” la cuantumul total al datoriei în curs de refinanțare furnizate de instituția raportoare sau al datoriei refinanțate încă restantă la instituția raportoare. Regruparea mai multor datorii într-o nouă datorie se raportează drept modificare, cu excepția cazului în care există, de asemenea, o operațiune de refinanțare care are un impact mai mare asupra fluxurilor de numerar. În cazul în care restructurarea datorată dificultăților financiare prin modificarea termenilor și condițiilor unei expuneri problematice conduce la derecunoașterea expunerii și la recunoașterea unei noi expuneri, noua expunere este tratată drept datorie restructurată în urma dificultăților financiare.

267. Deprecierea cumulată, modificările negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit și provizioanele se raportează în conformitate cu punctele 11, 69-71, 106 și 110 din prezenta parte.

268. Garanțiile reale și garanțiile primite pentru expunerile cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare se raportează pentru toate expunerile cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare, indiferent dacă expunerile sunt performante sau neperformante. În plus, garanțiile reale și garanțiile financiare primite cu privire la expunerile neperformante cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare se indică separat. Cuantumurile raportate pentru garanțiile reale primite și garanțiile primite se calculează în conformitate cu punctele 172 și 174 din prezenta parte. Suma cuantumurilor raportate atât pentru garanțiile reale, cât și pentru garanții este limitată la valoarea contabilă a expunerii bilanțiere aferente sau la valoarea nominală a expunerii extrabilanțiere aferente, după deducerea provizioanelor.

269. Formularul 20 se raportează atunci când instituția depășește pragul descris la articolul 5 litera (a) punctul 4 din prezentul regulament.

270. Repartizarea geografică în funcție de localizarea activităților în formularele 20.1-20.3 face diferența între „activități interne” și „activități, altele decât cele interne”. În sensul prezentei părți, „localizare” înseamnă jurisdicția în care este înregistrată entitatea juridică care a recunoscut activul sau datoria corespunzătoare. În cazul sucursalelor, aceasta înseamnă jurisdicția în care sucursala își are reședința. „Interne” include activitățile recunoscute în statul membru unde este localizată instituția raportoare.

271. Formularele 20.4-20.7 conțin informații „pentru fiecare țară” pe baza reședinței contrapărții imediate, astfel cum este definită la punctul 43 din partea 1 a prezentei anexe. Repartizarea furnizată include expunerile sau datoriile aferente rezidenților din fiecare țară străină în care instituția deține expuneri. Expunerile sau datoriile față de organizațiile internaționale și băncile multilaterale de dezvoltare nu se încadrează la țara de reședință a instituției, ci la zona geografică „Alte țări”.

272. „Instrumentele derivate” se referă atât la instrumentele derivate destinate tranzacționării, inclusiv instrumentele de acoperire economică împotriva riscurilor, cât și la instrumentele derivate de acoperire împotriva riscurilor conform IFRS și conform GAAP, raportate în formularele 10 și 11.

273. Activele deținute în vederea tranzacționării conform IFRS și activele destinate tranzacționării conform GAAP sunt identificate separat. Activele financiare care fac obiectul deprecierii au același înțeles ca la punctul 93 din prezenta parte. În sensul formularului 20.4, soldurile de numerar la băncile centrale și alte depozite la vedere se raportează împreună cu activele financiare care fac obiectul deprecierii. Activele evaluate la LOCOM cărora li s-au aplicat ajustări de valoare ca urmare a riscului de credit se consideră depreciate.

274. În formularele 20.4 și 20.7 se raportează „deprecierea cumulată” și „modificările negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit pentru expunerile neperformante”, determinate în conformitate cu punctele 69-71 din prezenta parte.

275. În formularul 20,4 pentru instrumentele de datorie, se raportează „valoarea contabilă brută”, determinată în conformitate cu punctul 34 din partea 1 a prezentei anexe. Pentru instrumentele derivate și instrumentele de capitaluri proprii, valoarea de raportat este valoarea contabilă. În coloana „din care: neperformante”, se raportează instrumentele de datorie determinate în conformitate cu punctele 213-239 sau 260 din prezenta parte. Restructurarea datoriilor în urma dificultăților financiare cuprinde toate contractele de „datorie” în sensul formularului 19 cărora li se aplică măsurile de restructurare datorată dificultăților financiare, astfel cum sunt definite la punctele 240-268 din prezenta parte.

276. În formularul 20.5, „provizioanele pentru angajamente și garanții date” includ provizioanele evaluate conform IAS 37, pierderile din credit aferente garanțiilor financiare tratate drept contracte de asigurare conform IFRS 4, precum și provizioanele pentru angajamentele de creditare și garanțiile financiare conform dispozițiilor privind deprecierea din IFRS 9 și provizioanele pentru angajamente și garanții potrivit GAAP naționale bazate pe BAD, în conformitate cu punctul 11 din prezenta parte.

277. În formularul 20.7, creditele și avansurile care nu sunt deținute în vederea tranzacționării, destinate tranzacționării sau deținute în vederea vânzării se raportează împreună cu clasificarea pe coduri NACE „pentru fiecare țară”. Codurile NACE se raportează începând cu primul nivel de dezagregare (pe „secțiuni”). Creditele și avansurile care fac obiectul deprecierii se referă la aceleași portofolii, astfel cum se prevede la punctul 93 din prezenta parte.

278. În scopul calculării pragului prevăzut la articolul 9 litera (e) din prezentul regulament, activele corporale oferite în sistem de leasing de către instituție (locator) unor părți terțe în cadrul unor acorduri care se califică drept contracte de leasing operațional conform cadrului contabil relevant se împart la totalul activelor corporale.

279. Conform IFRS, activele care au fost oferite în sistem de leasing de către instituție (ca locator) unor părți terțe în cadrul unor contracte de leasing operațional sunt defalcate pe metode de evaluare.

280. În scopul calculării pragului de la articolul 9 litera (f) din prezentul regulament, cuantumul „veniturilor nete din onorarii și comisioane” este valoarea absolută a diferenței dintre „venituri din onorarii și comisioane” și „cheltuieli cu onorarii și comisioane”. În aceleași scopuri, cuantumul „dobânzii nete” este valoarea absolută a diferenței dintre „venituri din dobânzi” și „cheltuieli cu dobânzile”.

281. Veniturile din onorarii și comisioane și cheltuielile cu onorariile și comisioanele se raportează pe tipuri de activități. Conform IFRS, acest formular include alte venituri din onorarii și comisioane și alte cheltuieli cu onorariile și comisioanele decât următoarele două:

282. Costurile de tranzacționare direct atribuibile achiziționării sau emisiunii de instrumente financiare care nu au fost evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere nu sunt incluse. Aceste costuri de tranzacționare fac parte din valoarea inițială de achiziție/emisiune a instrumentelor și sunt amortizate prin profit sau pierdere în cursul duratei de viață reziduale a acestora folosindu-se rata efectivă a dobânzii (a se vedea IFRS 9 punctul 5.1.1).

283. Conform IFRS, în funcție de portofoliul contabil în care sunt clasificate, costurile de tranzacționare direct atribuibile achiziționării sau emisiunii de instrumente financiare care au fost evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt incluse ca parte din „câștigurile sau pierderile aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării – net”, din „câștigurile sau pierderile aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere – net” și din „câștigurile sau pierderile aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net”. Aceste costuri de tranzacționare nu fac parte din valoarea inițială de achiziție sau de emisiune a instrumentelor respective și sunt recunoscute imediat în profit sau pierdere.

284. Instituțiile raportează veniturile din onorarii și comisioane și cheltuielile cu onorariile și comisioanele conform următoarelor criterii:

285. Activitățile legate de administrarea activelor, funcțiile de custodie și alte servicii furnizate de instituție se raportează folosind următoarele definiții:

286. În sensul anexelor III și IV, precum și al prezentei anexe, „sprijin de lichiditate tras” înseamnă suma dintre valoarea contabilă a creditelor și a avansurilor acordate unor entități structurate neconsolidate și valoarea contabilă a titlurilor de datorie deținute care au fost emise de către entitățile structurate neconsolidate.

287. „Pierderile suportate de instituția raportoare în perioada curentă” includ pierderile cauzate de depreciere și orice alte pierderi care sunt suportate de către o instituție raportoare în cursul perioadei de referință a raportării și vizează interesele deținute de instituția raportoare în entități structurate neconsolidate.

288. Instituțiile raportează cuantumurile sau tranzacțiile aferente bilanțului și expunerile extrabilanțiere atunci când contrapartea este o parte afiliată, astfel cum este menționată în IAS 24.

289. Tranzacțiile intragrup și soldurile intragrup ale grupului prudențial sunt eliminate. La „Filiale și alte entități din același grup”, instituțiile includ soldurile și tranzacțiile aferente filialelor care nu au fost eliminate, fie pentru că filialele nu sunt consolidate prin metoda consolidării globale conform perimetrului de consolidare prudențial, fie pentru că, în conformitate cu articolul 19 din CRR, filialele sunt excluse din perimetrul de consolidare prudențial deoarece sunt neglijabile sau pentru că, în cazul instituțiilor care fac parte dintr-un grup mai extins, filialele aparțin societății-mamă de cel mai înalt rang, și nu instituției în cauză. La „Asociați și asocieri în participație”, instituțiile includ părțile din solduri și din tranzacțiile cu asocieri în participație și entități asociate din grupul de care aparține entitatea care nu au fost eliminate în cazul în care se aplică metoda consolidării proporționale.

290. Pentru „Angajamente de creditare, garanții financiare și alte angajamente primite”, cuantumurile care se raportează reprezintă suma dintre „valoarea nominală” a creditelor și a altor angajamente primite și „valoarea maximă a garanției care poate fi luată în considerare” pentru garanțiile financiare primite, conform definiției de la punctul 119.

291. „Deprecierea cumulată și modificările negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit pentru expunerile neperformante”, determinate în conformitate cu punctele 69-71 din prezenta parte, se raportează numai pentru expunerile neperformante. „Provizioanele privind expunerile extrabilanțiere neperformante” includ provizioanele, în conformitate cu punctele 11, 106 și 111 din prezenta parte, pentru expunerile care sunt neperformante determinate în conformitate cu punctele 213-239 din prezenta parte.

292. „Câștigurile sau pierderile din derecunoașterea altor active decât cele financiare” includ toate câștigurile și pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare generate de tranzacțiile cu părți afiliate. Acest element include câștigurile și pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare care au fost generate de tranzacțiile cu părți afiliate și care fac parte din oricare dintre următoarele elemente-rânduri din „situația profitului sau pierderii”:

293. „Deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea expunerilor neperformante” include pierderile din depreciere, astfel cum sunt definite la punctele 51-53 din prezenta parte, pentru expunerile care sunt neperformante în conformitate cu punctele 213-239 din prezenta parte. „Provizioanele sau (–) reluările de provizioane pentru expunerile neperformante” includ provizioanele, astfel cum sunt definite la punctul 50 din prezenta parte, pentru expunerile extrabilanțiere care sunt neperformante menționate la punctele 213-239 din prezenta parte.

294. La data raportării, instituțiile furnizează informații detaliate privind filialele, asocierile în participație și entitățile asociate consolidate integral sau proporțional în perimetrul de consolidare contabil, precum și privind entitățile raportate ca „investiții în filiale, asocieri în participație și entități asociate” în conformitate cu punctul 4 din prezenta parte, inclusiv entitățile în care investițiile sunt deținute în vederea vânzării conform IFRS 5. Se raportează informații referitoare la toate entitățile, indiferent de activitatea pe care o desfășoară.

295. Instrumentele de capitaluri proprii care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi clasificate drept investiții în filiale, asocieri în participație și entități asociate și în acțiunile proprii deținute de instituția raportoare („acțiuni de trezorerie”) sunt excluse din acest formular.

296. Următoarele informații se raportează în baza unei abordări „entitate cu entitate” și, în sensul anexelor III și IV, precum și în sensul prezentei anexe, se aplică următoarele cerințe:

297. Următoarele informații se raportează în baza unei abordări „instrument cu instrument”:

298. Informațiile privind valoarea justă a instrumentelor financiare evaluate la costul amortizat, utilizând ierarhia prevăzută în IFRS 13 punctele 72, 76, 81 și 86, se raportează în acest formular. În cazul în care GAAP naționale bazate pe BAD impun, de asemenea, alocarea activelor evaluate la valoarea justă între diferite niveluri ale valorii juste, instituțiile care aplică GAAP naționale raportează, de asemenea, acest formular.

299. În acest formular se raportează informațiile privind utilizarea opțiunii de evaluare la valoarea justă pentru activele și datoriile financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere.

300. „Contractele hibride” includ, pentru datorii, valoarea contabilă a instrumentelor financiare hibride clasificate, în ansamblul lor, în portofoliul contabil al datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere. Cu alte cuvinte, sunt incluse integral instrumentele hibride neseparate.

301. „RISCUL DE CREDIT GESTIONAT” INCLUDE VALOAREA CONTABILĂ A INSTRUMENTELOR CARE SUNT DESEMNATE LA VALOAREA JUSTĂ PRIN PROFIT SAU PIERDERE CU OCAZIA ACOPERIRII LOR ÎMPOTRIVA RISCULUI DE CREDIT PRIN INSTRUMENTELE DERIVATE DE CREDIT EVALUATE LA VALOAREA JUSTĂ PRIN PROFIT SAU PIERDERE, ÎN CONFORMITATE CU IFRS 9 PUNCTUL 6.7.

302. „Imobilizări corporale”, „investiții imobiliare” și „alte active necorporale” se raportează în funcție de criteriile utilizate pentru evaluarea acestora.

303. „Alte active necorporale” includ toate activele necorporale, cu excepția fondului comercial. Programele informatice se raportează la „Alte active necorporale” sau la „Imobilizări corporale”, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil.

303i. În cazul în care instituția își asumă rolul de locatar, aceasta furnizează informații separate privind bunurile în sistem de leasing (activele aferente dreptului de utilizare).

304. Acest formular include reconcilierea dintre valoarea contabilă a elementului „provizioane” la începutul și la sfârșitul perioadei, în funcție de natura variației, cu excepția provizioanelor evaluate conform IFRS 9 care se raportează, în schimb, în formularul 12.

305. „Alte angajamente și garanții date evaluate conform IAS 37 și garanții date evaluate conform IFRS 4” includ provizioanele evaluate conform IAS 37 și pierderile din credit aferente garanțiilor financiare tratate drept contracte de asigurare conform IFRS 4.

306. Aceste formulare includ informațiile cumulate ale tuturor planurilor de beneficii determinate ale instituției. În cazul în care există mai multe planuri de beneficii determinate, se raportează valoarea agregată a tuturor planurilor.

307. Formularul referitor la componentele activelor și datoriilor nete ale planului de beneficii determinate indică reconcilierea valorii actualizate cumulate a tuturor datoriilor (activelor) nete aferente beneficiilor determinate, precum și drepturile de rambursare [IAS 19 punctul 140 literele (a) și (b)].

308. „Activele nete aferente beneficiilor determinate” includ, în cazul unui surplus, cuantumurile excedentare care sunt recunoscute în bilanț în măsura în care acestea nu sunt afectate de limitele prevăzute în IAS 19 punctul 63. Cuantumul acestui element și cuantumul recunoscut la elementul memorandum „valoarea justă a oricărui drept de rambursare recunoscut drept activ” sunt incluse la elementul „alte active” din bilanț.

309. Formularul referitor la variațiile obligațiilor aferente beneficiilor determinate indică reconcilierea dintre soldul de deschidere și cel de închidere al valorii actualizate cumulate a tuturor obligațiilor aferente beneficiilor determinate ale instituției. Efectele diferitelor elemente enumerate în IAS 19 punctul 141 aferente perioadei sunt prezentate separat.

310. Cuantumul „soldului de închidere (valoare actualizată)” din formularul pentru variațiile obligațiilor aferente beneficiilor determinate este egal cu „valoarea actualizată a obligațiilor aferente beneficiilor determinate”.

311. Pentru raportarea cheltuielilor cu personalul în funcție de tipul de beneficii, se utilizează următoarele definiții:

311i. Pentru raportarea cheltuielilor cu personalul pe categorii de remunerație și categorii de personal, se utilizează următoarele definiții:

311ii. „Numărul de membri ai personalului” include, la data de referință a raportării, numărul de membri ai personalului, exprimat în echivalente normă întreagă (ENI), la care se adaugă numărul de membri ai organului de conducere, exprimat în număr de angajați pentru perimetrul de consolidare prudențial (CRR). Dintre aceștia, se raportează separat numărul de membri ai personalului identificat și numărul de reprezentanți în organul de conducere în funcția sa de conducere și în conducerea superioară, precum și numărul de reprezentanți în organul de conducere în funcția sa de supraveghere.

312. „Datoriile financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere” includ numai câștigurile și pierderile cauzate de modificarea propriului risc de credit al emitenților de datorii desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere dacă instituția raportoare a ales să le recunoască în profit sau pierdere deoarece o recunoaștere în alte elemente ale rezultatului global ar crea sau ar amplifica o necorelare contabilă.

313. „Câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare” sunt defalcate pe tipuri de active; fiecare element-rând include câștigul sau pierderea legată de activul care a fost derecunoscut. „Alte active” includ alte active corporale, active necorporale și investiții care nu au fost raportate în altă parte.

314. Alte venituri și cheltuieli de exploatare sunt defalcate în funcție de următoarele elemente: ajustări ale valorii juste a activelor corporale evaluate folosind modelul valorii juste; venituri din închiriere și cheltuieli de exploatare directe din investiții imobiliare; venituri și cheltuieli aferente contractelor de leasing operațional, altele decât investițiile imobiliare și restul veniturilor și cheltuielilor de exploatare.

315. „Contractele de leasing operațional, altele decât investițiile imobiliare” include, în coloana „Venituri”, randamentul obținut, iar în coloana „Cheltuieli”, costurile suportate de instituție în calitate de locator în activitățile sale de leasing operațional, altele decât cele cu active clasificate ca investiții imobiliare. Costurile pentru instituție în calitate de locatar sunt incluse la elementul „alte cheltuieli administrative”.

316. Câștigurile sau pierderile din derecunoaștere și reevaluările deținerilor de aur, de alte metale prețioase și de alte mărfuri evaluate la valoarea justă, minus costurile generate de vânzare se raportează printre elementele incluse la „Alte venituri din exploatare. Altele” sau „Alte cheltuieli de exploatare. Altele”.

317. Situația modificărilor capitalurilor proprii prezintă reconcilierea dintre valoarea contabilă la începutul perioadei (sold de deschidere) și la sfârșitul perioadei (sold de închidere) pentru fiecare componentă de capitaluri proprii.

318. „Transferurile între componentele capitalurilor proprii” includ toate cuantumurile transferate în cadrul capitalurilor proprii, inclusiv câștigurile și pierderile datorate riscului de credit propriu al datoriilor desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere și modificările valorii juste cumulate aferente instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global care sunt transferate către alte componente ale capitalurilor proprii la derecunoaștere.

319. În formularul 23 se prezintă informații suplimentare privind creditele și avansurile, cu excepția creditelor și avansurilor clasificate drept solduri de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere, deținute în vederea tranzacționării, active financiare destinate tranzacționării și instrumente de datorie deținute în vederea vânzării.

320. În scopul stabilirii „numărului de instrumente”, un instrument trebuie să fie înțeles ca un produs bancar care are un sold și, dacă este cazul, o limită de credit și care este, de regulă, asociat cu un cont. O expunere față de o anumită contraparte poate consta în mai multe instrumente. Numărul de instrumente se stabilește pe baza modului în care instituția gestionează expunerea. Numărul de instrumente se indică separat pentru expunerile cu statut precontencios și expunerile cu statut contencios, astfel cum sunt definite la punctele 321 și 322 din prezenta parte.

321. O expunere are „statut precontencios” în cazul în care debitorul a fost informat în mod oficial că, dacă nu sunt îndeplinite anumite obligații contractuale sau alte obligații de plată, instituția va introduce o acțiune în justiție împotriva sa într-o perioadă de timp definită. Sunt incluse, de asemenea, cazurile în care contractul a fost reziliat de instituția raportoare deoarece debitorul a încălcat formal clauzele acestuia, iar debitorul a fost informat în mod corespunzător, dar instituția nu a inițiat încă în mod oficial nicio acțiune în justiție împotriva debitorului. Expunerile clasificate ca având un „statut precontencios” pot ieși din această categorie dacă se plătesc sumele datorate sau dacă acestea dobândesc statut contencios, conform definiției de la punctul următor.

322. O expunere are „statut contencios” în cazul în care s-a inițiat în mod oficial o acțiune în justiție împotriva debitorului. Sunt incluse cazurile în care o instanță judecătorească a confirmat că au avut loc proceduri judiciare oficiale sau că sistemul judiciar a fost notificat cu privire la intenția de a iniția proceduri judiciare.

323. „Credite și avansuri negarantate” se referă la expunerile pentru care nu s-au constituit garanții reale și nici nu s-au primit garanții financiare; nu se include partea negarantată a unei expuneri garantate parțial cu garanții reale sau garanții.

324. Creditele și avansurile cu o rată de acoperire cumulată de peste 90 % se raportează separat. În acest scop, „rata de acoperire cumulată” este raportul dintre deprecierile cumulate, respectiv, modificările negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit legate de un credit sau un avans la numărător și valoarea contabilă brută a creditului sau a avansului respectiv la numitor.

325. Creditele garantate cu bunuri imobile, astfel cum sunt definite la punctul 86 litera (a) și la punctul 87 din prezenta parte, precum și creditele pentru bunuri imobile comerciale, astfel cum sunt definite la punctul 239ix din prezenta parte, se raportează defalcate în funcție de raportul împrumut/garanții [raportul „loan-to-value” (LTV)] definit la punctul 239x din prezenta parte.

326. Informațiile privind garanțiile reale deținute și garanțiile primite pentru credite și avansuri se raportează în conformitate cu punctul 239 din prezenta parte În consecință, suma cuantumurilor raportate atât pentru garanțiile reale, cât și pentru garanții este limitată la valoarea contabilă a expunerii aferente. În plus, bunurile imobile constituite drept garanții reale se raportează separat.

327. Prin derogare de la punctul precedent, „Garanțiile reale primite pentru credite și avansuri – cuantumuri neplafonate” reflectă valoarea totală a garanțiilor reale primite, fără un plafon al valorii contabile a expunerii aferente.

328. În formularul 24.1 se prezintă o reconciliere a soldurilor de deschidere și de închidere ale stocului de credite și avansuri, cu excepția creditelor și avansurilor clasificate drept solduri de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere, active financiare destinate tranzacționării, deținute în vederea tranzacționării sau deținute în vederea vânzării, care sunt clasificate drept neperformante în conformitate cu punctele 213-239 sau 260 din prezenta parte și sunt raportate în formularul 18. Intrările și ieșirile de credite și avansuri neperformante trebuie să fie defalcate în funcție de tipul intrării sau al ieșirii.

329. Intrările în categoria de expuneri neperformante se raportează în conformitate cu punctele 239ii-239iii și 239vi din prezenta parte, cu excepția intrărilor în categoria „deținute în vederea vânzării”, care nu intră în sfera de aplicare a acestui formular. Intrările trebuie să fie defalcate în funcție de tipul (sursa) intrării. În acest context:

330. Următoarele expuneri se raportează pe rânduri separate:

331. Ieșirile din categoria expunerilor neperformante se raportează în conformitate cu punctele 239iii-239vi din prezenta parte și trebuie să fie defalcate în funcție de tipul (motivul) ieșirii. În acest context, „Ieșirile datorate sumelor scoase în afara bilanțului” reflectă valoarea sumelor scoase în afara bilanțului în cursul perioadei care nu pot fi legate de niciunul dintre celelalte tipuri de ieșiri specificate și includ, de asemenea, sumele scoase în afara bilanțului legate de stingerea totală a tuturor drepturilor instituției raportoare prin expirarea perioadei de prescripție, prin iertare de plată sau din alte cauze survenite în timpul perioadei.

332. În cazurile în care o expunere este derecunoscută parțial, iar partea rămasă este reclasificată drept performantă, ieșirea aferentă reclasificării și ieșirea aferentă derecunoașterii se raportează ca ieșiri separate. În cazul ieșirilor care au drept cauză lichidarea garanțiilor reale, vânzarea expunerilor, transferurile de risc și intrarea în posesia garanțiilor reale, se raportează recuperările cumulate nete obținute. În cazul în care, în momentul lichidării garanțiilor reale, al vânzării expunerilor, al transferurilor de risc și al intrării în posesia garanțiilor reale, s-a scos o sumă în afara bilanțului, suma respectivă se raportează ca parte a tipului de ieșire aferent.

333. „Recuperări cumulate nete” înseamnă (i) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar colectate, fără costurile aferente, în contextul lichidării garanțiilor reale, al vânzării expunerilor și al transferurilor de risc, respectiv (ii) valoarea la recunoașterea inițială, astfel cum este definită la punctul 175i din prezenta parte, a garanției reale obținute în contextul ieșirilor datorate intrării în posesia garanțiilor reale.

334. Se raportează separat ieșirile aferente creditelor și avansurilor care au devenit neperformante în cursul perioadei și care au încetat ulterior să îndeplinească criteriile pentru a fi clasificate drept neperformante.

335. Formularul 24.2 trebuie să conțină o reconciliere a soldurilor de deschidere și de închidere ale conturilor de ajustări pentru depreciere și a stocului de modificări negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit aferente creditelor și avansurilor care sunt sau au fost clasificate drept neperformante în conformitate cu punctele 213-239 sau 260 din prezenta parte, cu excepția creditelor și avansurilor clasificate drept solduri de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere sau ca fiind deținute în vederea vânzării.

336. „Creșterile în cursul perioadei” cuprind:

337. În plus, se raportează separat partea din creștere atribuibilă deprecierilor și modificărilor negative cumulate ale valorii juste aferente dobânzii acumulate.

338. „Scăderile în cursul perioadei” cuprind:

339. Următoarele elemente se raportează separat:

340. Formularul 24.3 se utilizează pentru a raporta scoaterile în afara bilanțului, astfel cum sunt definite la punctul 74 din prezenta parte, în măsura în care acestea (i) au fost efectuate în cursul perioadei (intrări) și (ii) se referă la credite și avansuri clasificate drept neperformante în conformitate cu punctele 213-239 sau 260 din prezenta parte în cursul perioadei, cu excepția creditelor și avansurilor clasificate drept deținute în vederea tranzacționării, active financiare destinate tranzacționării sau deținute în vederea vânzării. Se raportează atât scoaterile parțiale, cât și scoaterile integrale în afara bilanțului. Din aceste scoateri în afara bilanțului, se raportează separat cele care pot fi atribuite pierderii dreptului de a recupera în mod legal o expunere sau o parte a acesteia.

341. „Garanțiile reale obținute prin intrare în posesie” includ atât activele care au fost constituite ca garanții reale de debitor, cât și activele care nu au fost constituite ca garanții reale de debitor, ci au fost obținute în schimbul anulării datoriilor, fie în mod voluntar, fie în cadrul unor proceduri judiciare.

342. Formularul 25.1 se utilizează pentru a prezenta reconcilierea soldului de deschidere, de la începutul exercițiului financiar, și a soldului de închidere al stocului de garanții reale obținute prin intrare în posesie, altele decât garanțiile reale clasificate drept imobilizări corporale. În plus, formularul trebuie să furnizeze informații cu privire la „reducerea soldului datoriei” aferentă și cu privire la valoarea la recunoașterea inițială a garanțiilor reale obținute prin intrare în posesie.

343. „Reducerea soldului datoriei” înseamnă valoarea contabilă brută a expunerii care a fost derecunoscută din bilanț în schimbul garanțiilor reale obținute prin intrare în posesie, la momentul exact al schimbului, și deprecierile și modificările negative ale valorii juste datorate riscului de credit conexe acumulate la momentul respectiv. În cazul în care, la momentul schimbului, s-a efectuat o scoatere în afara bilanțului, suma respectivă este considerată, de asemenea, parte a reducerii soldului datoriei. Derecunoașterile din bilanț datorate altor motive, cum ar fi colectările de numerar, nu se raportează.

344. „Valoarea la recunoașterea inițială” are sensul descris la punctul 175i din prezenta parte.

345. În ceea ce privește „intrările în cursul perioadei”:

346. În ceea ce privește „ieșirile în cursul perioadei”:

347. În cazul vânzării de garanții reale contra numerar, „Ieșirea pentru care s-a colectat numerar” este egală cu suma dintre „Numerar colectat, după deducerea costurilor” și „Profitul/(-) pierderea din vânzarea garanțiilor reale obținute prin intrare în posesie”. „Numerar colectat, după deducerea costurilor” înseamnă suma în numerar primită, după deducerea costurilor de tranzacționare, cum ar fi onorariile și comisioanele plătite agenților, taxele de transfer și alte taxe. „Profit/(-)pierdere din vânzarea garanțiilor reale obținute prin intrare în posesie” înseamnă diferența dintre valoarea contabilă a garanției reale evaluate la data derecunoașterii și suma în numerar primită, după deducerea costurilor de tranzacționare. În cazul înlocuirii garanțiilor reale cu instrumente financiare conform descrierii de la punctul 346 din prezenta parte, se raportează valoarea contabilă a finanțării acordate.

348. Garanțiile reale obținute prin intrare în posesie se raportează defalcate în funcție de perioada de timp care a trecut de când garanția este recunoscută în bilanțul instituției.

349. În contextul prezentării garanțiilor reale obținute în funcție de durata de timp care a trecut de la recunoașterea în bilanț, „învechirea” garanțiilor reale în bilanț, și anume migrarea între tranșele de timp predefinite, nu se raportează nici ca intrare, nici ca ieșire.

350. Formularul 25.2 trebuie să includă o defalcare a garanțiilor reale obținute prin intrare în posesie, conform definiției de la punctul 341 din prezenta parte, pe tipuri de garanții reale obținute. În formular se reflectă garanțiile reale recunoscute în bilanț la data de referință, indiferent de momentul obținerii. În plus, formularul trebuie să ofere informații cu privire la „reducerea soldului datoriei” aferentă și „valoarea la recunoașterea inițială”, astfel cum sunt definite la punctele 343 și 344 din prezenta parte, și cu privire la numărul de garanții reale care sunt obținute prin intrare în posesie și care sunt recunoscute în bilanț la data de referință. Numărul de garanții reale obținute prin intrare în posesie se calculează indiferent de valoarea contabilă a garanțiilor reale și poate fi unu sau mai mare decât unu pentru fiecare expunere derecunoscută din bilanț în schimbul garanției reale obținute prin intrare în posesie.

351. Tipurile de garanții reale sunt cele menționate la punctul 173 din prezenta parte, cu excepția celor menționate la litera (b) subpunctul (i) de la punctul respectiv.

352. În ceea ce privește garanțiile reale sub formă de bunuri imobile, următoarele informații se raportează pe rânduri separate:

353. În formularul 25.3 se raportează informații privind garanțiile reale obținute prin intrare în posesie clasificate drept imobilizări corporale. În plus, formularul trebuie să furnizeze informații cu privire la „reducerea soldului datoriei” aferentă și la „valoarea la recunoașterea inițială”, astfel cum sunt definite la punctele 343 și 344 din prezenta parte.

354. Se furnizează informații referitoare la stocul de garanții reale la data de referință, indiferent de momentul în care au fost obținute acestea, precum și la intrările datorate noilor garanții reale care au fost obținute prin intrare în posesie în perioada cuprinsă între începutul și sfârșitul perioadei de referință și care rămân recunoscute în bilanț la data de referință. În ceea ce privește „reducerea soldului datoriei”, „totalul” trebuie să reflecte reducerea soldului datoriei legată de garanțiile reale la data de referință, iar „intrările datorate noilor garanții reale obținute prin intrare în posesie” trebuie să reflecte reducerea soldului datoriei legată de garanțiile reale obținute în cursul perioadei.

355. Formularul 26 trebuie să includă informații detaliate privind creditele și avansurile clasificate drept restructurate în urma dificultăților financiare în conformitate cu punctele 240-268 din prezenta parte, cu excepția instrumentelor clasificate drept solduri de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere sau ca fiind deținute în vederea vânzării. Expunerile restructurate în urma dificultăților financiare care se referă fie la modificarea clauzelor anterioare, fie la o refinanțare totală sau parțială a unui contract de datorie problematic, astfel cum este definit la punctul 241 din prezenta parte, trebuie să fie defalcate pe tipuri mai specifice de măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare.

356. „Numărul de instrumente” se stabilește conform definiției de la punctul 320 din prezenta parte.

357. Valoarea contabilă brută a expunerilor cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare se alocă unei categorii care reflectă tipul de măsură de restructurare datorată dificultăților financiare. În cazul în care unei expuneri i s-au aplicat mai multe măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare, valoarea contabilă brută a expunerilor cu măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare se alocă celui mai relevant tip de măsură de restructurare datorată dificultăților financiare. Acesta din urmă se identifică pe baza tipului de măsură de restructurare datorată dificultăților financiare care are impactul cel mai ridicat asupra valorii actualizate nete a expunerii restructurate în urma dificultăților financiare sau prin utilizarea oricăror alte metode considerate aplicabile.

358. Tipurile de măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare sunt următoarele:

359. În cazul în care măsura de restructurare datorată dificultăților financiare afectează valoarea contabilă brută a unei expuneri, se raportează valoarea contabilă brută la data de referință, adică după aplicarea măsurii de restructurare datorată dificultăților financiare. În cazul refinanțării, se raportează valoarea contabilă brută a noului contract („datorie în curs de refinanțare”) acordat care se califică drept măsură de restructurare datorată dificultăților financiare, precum și valoarea contabilă brută a vechiului contract rambursat care este încă restantă.

360. Următoarele elemente se raportează pe rânduri separate:

361. Expunerile cărora li s-au acordat măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare de la sfârșitul ultimului exercițiu financiar se raportează în coloane separate.

362. În formularul 47 trebuie să se furnizeze informații referitoare la credite și avansuri, cu excepția creditelor și avansurilor clasificate drept solduri de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere, deținute în vederea tranzacționării, active financiare destinate tranzacționării sau deținute în vederea vânzării.

363. „Durata medie ponderată de la data scadenței depășite (în ani)” se calculează ca fiind media ponderată a numărului de zile de întârziere pentru expunerile clasificate drept neperformante în conformitate cu punctele 213-239 sau 260 din prezenta parte la data de referință. În acest calcul, expunerile neperformante care nu sunt restante sunt considerate ca având zero zile de întârziere. Expunerile trebuie să fie ponderate cu valoarea contabilă brută evaluată la data de referință. Durata medie ponderată de la data scadenței depășite se exprimă în ani (cu zecimale).

364. În ceea ce privește rezultatele procedurilor contencioase referitoare la creditele și avansurile neperformante încheiate în cursul perioadei, se raportează următoarele informații:

1. Tabelele 2 și 3 pun în corespondență clasele de expuneri care trebuie utilizate pentru calcularea cerințelor de capital în conformitate cu CRR și sectoarele contrapărților utilizate în tabelele FINREP.