English - European Union - Energy - Environment -

DIRECTIVA (UE) 2024/1275 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE)

DIRECTIVA (UE) 2024/1275 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 24 aprilie 2024

privind performanța energetică a clădirilor

(reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

1. Prezentare generală

Articolul 1 Obiect

Articolul 2 Definiții

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

„clădire” înseamnă o construcție cu acoperiș și pereți în care energia este utilizată pentru a se regla mediul interior;

„clădire cu emisii zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, astfel cum este stabilită în conformitate cu anexa I, care necesită energie egală cu zero sau o cantitate foarte scăzută de energie, care produce zero emisii de carbon din combustibili fosili la fața locului și care produce emisii operaționale de gaze cu efect de seră egale cu zero sau foarte scăzute, în conformitate cu articolul 11;

„clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I, care nu este mai slabă decât nivelul optim din punct de vedere al costurilor din 2023 raportat de statele membre în temeiul articolului 6 alineatul (2) și în care necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut este acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau cu energie din surse regenerabile produsă în apropiere;

„standarde minime de performanță energetică” înseamnă norme care impun clădirilor existente să îndeplinească o cerință de performanță energetică ca parte a unui plan amplu de renovare a unui parc imobiliar sau la un punct de declanșare de pe piață, cum ar fi vânzare, chirie, donație sau schimbarea scopului în cadastru și cartea funciară, într-o perioadă de timp sau până la o anumită dată, declanșând astfel renovarea clădirilor existente;

„organisme publice” înseamnă organisme publice în sensul definiției de la articolul 2 punctul 12 din Directiva (UE) 2023/1791;

„sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamente tehnice ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat încorporat, automatizarea și controlul clădirii, generarea la fața locului de energie din surse regenerabile și stocarea energiei sau o combinație a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile;

„sistem de automatizare și de control al clădirii” înseamnă un sistem care cuprinde toate produsele, software-ul și serviciile de inginerie care pot sprijini funcționarea eficientă din punct de vedere energetic, economică și sigură a sistemelor tehnice ale unei clădiri prin controale automate și prin facilitarea gestionării manuale a respectivelor sisteme tehnice ale clădirii;

„performanță energetică a unei clădiri” înseamnă cantitatea de energie calculată sau contorizată necesară pentru a se asigura necesarul de energie în condițiile utilizării normale a clădirii, care presupune energia consumată pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă menajeră și iluminat;

„energie primară” înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare;

10.

„contorizat” înseamnă măsurat printr-un dispozitiv relevant, cum ar fi un contor de energie, un wattmetru, un dispozitiv de măsurare și monitorizare a puterii sau un contor de energie electrică;

11.

„factor de energie primară neregenerabilă” înseamnă un indicator care se calculează prin împărțirea energiei primare din surse neregenerabile pentru un vector energetic dat, inclusiv energia furnizată și cheltuielile indirecte calculate aferente livrării către punctele de utilizare, la energia furnizată;

12.

„factor de energie primară regenerabilă” înseamnă un indicator care se calculează prin împărțirea energiei primare din surse regenerabile obținute la fața locului, în apropiere sau la distanță, care este furnizată prin intermediul unui vector energetic dat, inclusiv energia furnizată și cheltuielile indirecte calculate aferente livrării către punctele de utilizare, la energia furnizată;

13.

„factor de energie primară totală” înseamnă suma factorilor de energie primară regenerabilă și neregenerabilă pentru un vector energetic dat;

14.

„energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv: eoliană, solară (termică solară și solară fotovoltaică) și geotermală, energie osmotică, energie ambientală, energia mareelor, energia valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, gazul provenit din instalațiile de epurare a apelor reziduale și biogazul;

15.

„anvelopă a clădirii” înseamnă elementele integrate ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior;

16.

„unitate de clădire” înseamnă o secțiune, un etaj sau un apartament dintr-o clădire care este conceput sau modificat pentru a fi utilizat separat;

17.

„element al clădirii” înseamnă un sistem tehnic al clădirii sau un element al anvelopei clădirii;

18.

„clădire rezidențială sau unitate de clădire” înseamnă o cameră sau o suită de camere dintr-o clădire permanentă sau dintr-o parte separată din punct de vedere structural a unei clădiri care este proiectată pentru a fi locuită pe tot parcursul anului de o gospodărie privată;

19.

„pașaport de renovare” înseamnă o foaie de parcurs adaptată pentru renovarea în profunzime a unei anumite clădiri într-un număr maxim de etape care vor îmbunătăți în mod semnificativ performanța energetică a acesteia;

20.

„renovare în profunzime” înseamnă o renovare care este în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”, care se axează pe elemente esențiale ale clădirii și care transformă o clădire sau o unitate de clădire:

(a)

înainte de 1 ianuarie 2030, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero;

(b)

de la 1 ianuarie 2030, într-o clădire cu emisii zero;

21.

„renovare în profunzime etapizată” înseamnă o renovare în profunzime efectuată într-un număr maxim de etape, astfel cum se stabilește într-un pașaport de renovare;

22.

„renovare majoră” înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia:

(a)

costul total al renovării referitoare la anvelopa clădirii sau la sistemele tehnice ale acesteia depășește 25 % din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea; sau

(b)

peste 25 % din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării.

Statele membre pot alege să aplice litera (a) sau litera (b);

23.

„emisii operaționale de gaze cu efect de seră” înseamnă emisiile de gaze cu efect de seră asociate consumului de energie al sistemelor tehnice ale clădirii în timpul utilizării și funcționării clădirii;

24.

„emisii de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață” înseamnă emisiile de gaze cu efect de seră înregistrate de-a lungul întregului ciclu de viață al clădirilor, inclusiv fabricarea și transportul produselor pentru construcții, activitățile șantierelor de construcții, utilizarea de energie în clădire și înlocuirea produselor pentru construcții, precum și demolările, transportul și gestionarea deșeurilor și reutilizarea, reciclarea și eliminarea finală a acestora;

25.

„potențial de încălzire globală pe durata ciclului de viață” sau „GWP pe durata ciclului de viață” înseamnă un indicator care cuantifică contribuțiile potențiale de încălzire globală ale unei clădiri de-a lungul întregului său ciclu de viață;

26.

„motivații divergente” înseamnă motivații divergente astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 54 din Directiva (UE) 2023/1791;

27.

„sărăcie energetică” înseamnă sărăcia energetică astfel cum este definită la articolul 2 punctul 52 din Directiva (UE) 2023/1791;

28.

„gospodării vulnerabile” înseamnă gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică sau gospodăriile, inclusiv gospodăriile cu venituri medii inferioare, care sunt expuse în mod deosebit la costuri ridicate ale energiei și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

29.

„standard european” înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standarde în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;

30.

„certificat de performanță energetică” înseamnă un certificat recunoscut de un stat membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta, care indică performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire, calculată în conformitate cu o metodologie adoptată în temeiul articolului 4;

31.

„cogenerare” înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice sau mecanice;

32.

„nivel optim din punctul de vedere al costurilor” înseamnă nivelul de performanță energetică care determină cel mai redus cost pe durata normată de funcționare rămasă, unde:

(a)

costul cel mai redus este stabilit ținându-se seama:

(i)

de categoria și utilizarea clădirii în cauză;

(ii)

de costurile de investiție legate de energie calculate pe baza previziunilor oficiale;

(iii)

de costurile de întreținere și exploatare, inclusiv costurile de energie, având în vedere costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

(iv)

de externalitățile de mediu și de sănătate ale consumului de energie;

(v)

de veniturile din energia produsă la fața locului, după caz;

(vi)

de costurile cu gestionarea deșeurilor, după caz; și

(b)

durata normată de funcționare este stabilită de fiecare stat membru și se referă la durata normată de funcționare rămasă a unei clădiri, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru clădire în ansamblu, sau la durata normată de funcționare a unui element al clădirii, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru elementele clădirii.

Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanță în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcționare este pozitivă;

33.

„punct de reîncărcare” înseamnă un punct de reîncărcare în sensul definiției de la articolul 2 punctul 48 din Regulamentul (UE) 2023/1804 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 );

34.

„precablare” înseamnă toate măsurile necesare pentru a permite instalarea punctelor de reîncărcare, inclusiv transmisia de date, cablurile, traseele de cabluri și, dacă este necesar, contoarele de energie electrică;

35.

„parcare acoperită” înseamnă o construcție cu acoperiș, cu cel puțin trei locuri de parcare, care nu utilizează energie pentru a regla mediul interior;

36.

„microsistem izolat” înseamnă orice sistem cu un consum mai mic de 500 GWh în anul 2022, fără a fi interconectat cu alte sisteme;

37.

„reîncărcare inteligentă” înseamnă reîncărcarea inteligentă în sensul definiției de la articolul 2 al doilea paragraf punctul 14m din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 );

38.

„reîncărcare bidirecțională” înseamnă reîncărcarea bidirecțională în sensul definiției de la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2023/1804;

39.

„standarde privind portofoliile de credite ipotecare” înseamnă mecanisme care stimulează creditorii ipotecari să stabilească o traiectorie de creștere a performanței energetice mediane a portofoliului de clădiri care fac obiectul ipotecilor lor către 2030 și 2050 și să încurajeze potențialii clienți să îmbunătățească performanța energetică a proprietăților lor, în conformitate cu ambiția Uniunii în materie de decarbonizare și cu obiectivele energetice relevante în domeniul consumului de energie al clădirilor, pe baza criteriilor pentru determinarea activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852;

40.

„schemă financiară bazată pe principiul «plătești pe măsură ce economisești»” înseamnă o schemă de creditare dedicată în mod exclusiv îmbunătățirii performanței energetice, în cadrul căreia, în etapa conceperii, se stabilește o corelație între rambursările împrumutului și economiile de energie realizate, ținând seama și de alți factori economici, cum ar fi indexarea costului energiei, ratele dobânzii, creșterea valorii activelor și refinanțarea împrumuturilor;

41.

„registru digital al clădirilor” înseamnă un registru comun pentru toate datele relevante referitoare la clădiri, inclusiv datele referitoare la performanța energetică, cum ar fi certificatele de performanță energetică, pașapoartele de renovare și indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente, precum și datele legate de GWP pe durata ciclului de viață, care facilitează luarea de decizii în cunoștință de cauză și schimbul de informații în sectorul construcțiilor, și între proprietarii și ocupanții clădirilor, instituțiile financiare și organismele publice;

42.

„sistem de climatizare” înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi scăzută;

43.

„sistem de încălzire” înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care se crește temperatura;

44.

„sistem de ventilare” înseamnă sistemul tehnic al clădirii care furnizează unui spațiu aer din exterior prin mijloace naturale sau mecanice;

45.

„generator de căldură” înseamnă partea unui sistem de încălzire care generează căldură utilă pentru utilizările identificate în anexa I, printr-unul sau mai multe dintre următoarele procese:

(a)

arderea de combustibili, de exemplu, într-un cazan;

(b)

efectul Joule, care are loc în elementele de încălzire ale unui sistem de încălzire cu rezistență electrică;

(c)

captarea căldurii din aerul ambiant, din aerul evacuat din instalațiile de ventilare, sau dintr-o sursă de apă sau de căldură din sol folosind o pompă de căldură;

46.

„generator de răcire” înseamnă partea unui sistem de climatizare care generează răcire utilă pentru utilizările identificate în anexa I;

47.

„contracte de performanță energetică” înseamnă contractele de performanță energetică astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 33 din Directiva (UE) 2023/1791;

48.

„cazan” înseamnă ansamblul format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită unor fluide căldura rezultată în urma procesului de ardere;

49.

„putere nominală utilă” înseamnă puterea termică maximă, exprimată în kW, specificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului nominal indicat de fabricant;

50.

„încălzire centralizată” sau „răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producție centralizată sau descentralizată, prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri sau locații, în vederea utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spațiilor ori pentru încălzirea sau răcirea proceselor industriale;

51.

„suprafață utilă” înseamnă suprafața unei clădiri necesară ca parametru pentru cuantificarea condițiilor specifice de utilizare care sunt exprimate în unități de suprafață și pentru aplicarea simplificărilor și a normelor de zonare și de alocare sau realocare;

52.

„suprafață de referință” înseamnă suprafața utilizată ca dimensiune de referință pentru evaluarea performanței energetice a unei clădiri, calculată ca sumă a suprafețelor utile ale spațiilor din anvelopa clădirii specificate pentru evaluarea performanței energetice;

53.

„limită de evaluare” înseamnă limita în care energia furnizată și energia exportată este măsurată sau calculată;

54.

„la fața locului” înseamnă într-o anumită clădire sau pe terenul pe care este situată clădirea respectivă;

55.

„energie din surse regenerabile produsă în apropiere” înseamnă energie din surse regenerabile produsă în perimetrul de nivel local sau de cartier al unei anumite clădiri, care îndeplinește toate condițiile următoare:

(a)

aceasta poate fi distribuită și utilizată numai în interiorul perimetrului local și superior respectiv, prin intermediul unei rețele de distribuție specifice;

(b)

permite calcularea unui factor specific de energie primară valabil numai pentru energia din surse regenerabile produsă în perimetrul de nivel local sau de cartier respectiv; și

(c)

poate fi utilizată la fața locului printr-un racord specific la sursa de producere a energiei, atunci când racordul specific respectiv necesită echipamente specifice pentru furnizarea și contorizarea în condiții de siguranță a energiei autoutilizate de clădire;

56.

„servicii legate de performanța energetică a clădirilor” sau „servicii EPB” înseamnă servicii precum încălzirea, răcirea, ventilarea, apa caldă menajeră și iluminatul și altele, pentru care consumul de energie este luat în considerare în calculul performanței energetice a clădirilor;

57.

„nevoi de energie” înseamnă energia care urmează să fie furnizată sau extrasă dintr-un spațiu condiționat pentru a menține condițiile spațiului prevăzut pentru o anumită perioadă de timp, fără a ține seama de ineficiențele sistemelor tehnice ale clădirii;

58.

„utilizare de energie” sau „consum de energie” înseamnă consumul de energie pentru un sistem tehnic al clădirii care furnizează un serviciu EPB destinat să satisfacă o nevoie de energie;

59.

„autoutilizare” înseamnă utilizarea de energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau de energie din surse regenerabile produsă în apropiere de către sistemele tehnice la fața locului pentru serviciile EPB;

60.

„alte utilizări la fața locului” înseamnă energia consumată la fața locului pentru alte utilizări decât serviciile EPB, inclusiv aparate, sarcini diverse și auxiliare sau puncte de încărcare pentru electromobilitate;

61.

„interval de calcul” înseamnă intervalul de timp discret utilizat pentru calcularea performanței energetice;

62.

„energie furnizată” înseamnă energia, exprimată per vector energetic, furnizată sistemelor tehnice ale clădirilor prin limita de evaluare, pentru a satisface utilizările luate în considerare sau pentru a produce energia exportată;

63.

„energie exportată” înseamnă proporția de energie din surse regenerabile exprimată per vector energetic și per factor de energie primară, care este exportată către rețeaua energetică în loc să fie consumată la fața locului pentru autoutilizare sau pentru alte utilizări la fața locului;

64.

„loc de parcare pentru bicicletă” înseamnă un spațiu desemnat pentru parcarea cel puțin a unei biciclete;

65.

„parcare pentru autoturisme adiacentă fizic unei clădiri” înseamnă o parcare pentru autoturisme care este destinată utilizării de către rezidenții, vizitatorii sau lucrătorii dintr-o clădire și care este situată în perimetrul proprietății clădirii sau în imediata apropiere a clădirii;

66.

„calitatea mediului interior” înseamnă rezultatul unei evaluări a condițiilor în interiorul unei clădiri care influențează sănătatea și bunăstarea ocupanților acesteia, pe baza unor parametri precum cei privind temperatura, umiditatea, rata de ventilație și prezența contaminanților.

Articolul 3 Planul național de renovare a clădirilor

Articolul 4 Adoptarea unei metodologii de calcul al performanței energetice a clădirilor

Articolul 4

Adoptarea unei metodologii de calcul al performanței energetice a clădirilor

Statele membre aplică o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor în conformitate cu cadrul comun general prevăzut în anexa I. Metodologia respectivă este adoptată la nivel național sau regional.

Comisia emite orientări pentru calcularea performanței energetice a elementelor transparente ale clădirilor care fac parte din anvelopa clădirii și la luarea în considerare a energiei ambientale.

Articolul 5 Stabilirea cerințelor minime de performanță energetică

Articolul 6 Calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică

Articolul 7 Clădiri noi

Articolul 8 Clădiri existente

Articolul 9 Standarde minime de performanță energetică pentru clădiri nerezidențiale și traiectorii pentru renovarea progresivă a parcului imobiliar rezidențial

Articolul 10 Energia solară în clădiri

Articolul 11 Clădirile cu emisii zero

Articolul 12 Pașapoarte de renovare

Articolul 13 Sisteme tehnice ale clădirilor

Articolul 14 Infrastructura pentru mobilitate durabilă

Articolul 15 Gradul de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente

Articolul 16 Schimbul de date

Articolul 17 Stimulente financiare, competențe și bariere de piață

Articolul 18 Ghișee unice pentru performanța energetică a clădirilor

Articolul 19 Certificatele de performanță energetică

Articolul 20 Eliberarea certificatelor de performanță energetică

Articolul 21 Afișarea certificatelor de performanță energetică

Articolul 22 Baze de date privind performanța energetică a clădirilor

Articolul 23 Inspecții

Articolul 24 Rapoarte de inspecție ale sistemelor de încălzire, ale sistemelor de ventilare și ale sistemelor de climatizare

Articolul 25 Experți independenți

Articolul 26 Certificarea profesioniștilor din domeniul construcțiilor

Articolul 27 Sistem de control independent

Articolul 28 Reexaminare

Articolul 28

Reexaminare

Comisia, asistată de experții comitetului menționat la articolul 33, reexaminează prezenta directivă până la 31 decembrie 2028, din perspectiva experienței acumulate și a progreselor înregistrate pe parcursul aplicării sale, și, dacă este necesar, prezintă propuneri.

În cadrul respectivei reexaminări, Comisia evaluează dacă aplicarea prezentei directive în combinație cu alte instrumente legislative care abordează performanța energetică și emisiile de gaze cu efect de seră generate de clădiri, în special prin stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon, conduce la progrese suficiente în direcția realizării unui parc imobiliar complet decarbonizat și cu emisii zero până în 2050 sau dacă trebuie introduse măsuri suplimentare obligatorii la nivelul Uniunii, în special standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru întregul parc imobiliar, inclusiv pentru a se asigura faptul că valorile pentru 2030 și 2035 prevăzute la articolul 9 alineatul (2) pot fi atinse. Comisia evaluează, de asemenea, foile de parcurs naționale și, în special, valorile limită planificate pentru potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor noi în temeiul articolului 7 alineatul (4) și ia în considerare dacă e necesară luarea de măsuri suplimentare de promovare a unui mediu construit durabil. Comisia analizează de asemenea modul în care statele membre ar putea aplica abordările bazate pe cartiere sau pe vecinătate integrate în politica Uniunii privind clădirile și eficiența energetică, asigurându-se în același timp că fiecare clădire îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, de exemplu prin intermediul programelor de renovare integrate și al programelor de renovare generală care se aplică mai multor clădiri într-un context spațial în loc să se aplice unei singure clădiri. Comisia evaluează, de asemenea, dacă indicatorii alternativi, cum ar fi consumul de energie finală și nevoile de energie, ar fi mai adecvați în sensul anexei I.

Articolul 29 Informare

Articolul 30 Consultare

Articolul 30

Consultare

Pentru a facilita punerea în aplicare efectivă a prezentei directive, statele membre consultă părțile interesate implicate, inclusiv autoritățile locale și regionale, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, după caz. Această consultare este deosebit de importantă pentru aplicarea articolului 29.

Articolul 31 Adaptarea anexei I la progresul tehnic

Articolul 31

Adaptarea anexei I la progresul tehnic

Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 32, de modificare a prezentei directive în ceea ce privește adaptarea punctelor 4 și 5 din anexa I la progresul tehnic.

Articolul 32 Exercitarea delegării de competențe

Articolul 33 Procedura comitetului

Articolul 34 Sancțiuni

Articolul 34

Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre notifică, fără întârziere, normele și măsurile respective Comisiei și îi comunică acesteia, fără întârziere, orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 35 Transpunere

Articolul 36 Abrogare

Articolul 36

Abrogare

Directiva 2010/31/UE, astfel cum a fost modificată prin actele enumerate în anexa IX partea A, se abrogă cu efect de la 30 mai 2026, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și datele de aplicare a directivelor menționate în anexa IX partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa X.

Articolul 37 Intrare în vigoare și aplicare

Articolul 37

Intrare în vigoare și aplicare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 30, 31, 33 și 34 se aplică de la 30 mai 2026.

Articolul 38 Destinatari

Articolul 38

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

ANEXA I Cadru general comun pentru calculul performanței energetice a clădirilor

ANEXA I

Cadru general comun pentru calculul performanței energetice a clădirilor

(menționat la articolul 4)

1. Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza consumului calculat sau măsurat de energie și reflectă consumul tipic de energie pentru încălzirea spațiului, pentru răcirea spațiului, pentru apă caldă menajeră, pentru ventilare, pentru iluminatul încorporat, precum și pentru alte sisteme tehnice ale clădirilor. Statele membre se asigură că consumul tipic de energie este reprezentativ pentru condițiile reale de funcționare pentru fiecare tipologie relevantă și reflectă comportamentul tipic al utilizatorului. Atunci când este posibil, consumul tipic de energie și comportamentul tipic al utilizatorilor se bazează pe statisticile naționale disponibile, pe codurile din domeniul construcțiilor și pe datele contorizate.

În cazul în care energia contorizată reprezintă baza de calcul a performanței energetice a clădirilor, metodologia de calcul trebuie să poată identifica influența comportamentului ocupanților și a climatului local, care nu se reflectă în rezultatul calculului. Energia contorizată care urmează să fie utilizată în scopul calculării performanței energetice a clădirilor necesită citiri cel puțin la intervale lunare și trebuie să se stabilească o distincție între vectorii energetici.

Statele membre pot utiliza consumul de energie contorizat în condiții tipice de funcționare pentru a verifica corectitudinea consumului de energie calculat și pentru a permite compararea performanței calculate cu cea reală. Consumul de energie contorizat în scopul verificării și comparării se poate baza pe citiri lunare.

Performanța energetică a unei clădiri este exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară per unitate de suprafață de referință pe an, în kWh/(m2.an) atât în scopul certificării performanței energetice, cât și al conformității cu cerințele minime de performanță energetică. Metodologia aplicată pentru determinarea performanței energetice a clădirii este transparentă și deschisă pentru inovare.

Statele membre își descriu metodologia națională de calcul pe baza anexei A din standardele europene importante privind performanța energetică a clădirilor, și anume (EN) ISO 52000-1, (EN) ISO 52003-1, (EN) ISO 52010-1, (EN) ISO 52016-1, (EN) ISO 52018-1, (EN) 52120-1, EN 16798-1 și EN 17423 sau a documentelor care le înlocuiesc. Această dispoziție nu constituie o codificare legislativă a acestor standarde.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, în cazul în care clădirile sunt aprovizionate cu sisteme de încălzire sau răcire centralizată, beneficiile unei astfel de aprovizionări sunt recunoscute și contabilizate în metodologia de calcul, în special ponderea energiei din surse regenerabile, prin factori de energie primară certificați sau recunoscuți individual.

2. Nevoile de energie și consumul de energie pentru încălzirea spațiilor, pentru răcirea spațiilor, pentru apa caldă menajeră, pentru ventilare, pentru iluminatul încorporat, precum și pentru alte sisteme tehnice ale clădirilor se calculează utilizând intervale de calcul lunare, orare sau suborare pentru a ține seama de condiții variabile care afectează în mod semnificativ funcționarea și performanța sistemului și condițiile interioare, precum și pentru a optimiza nivelurile de sănătate, de calitate a aerului interior, inclusiv nivelurile de confort, definite de statele membre la nivel național sau regional.

În cazul în care reglementările specifice produselor pentru produsele cu impact energetic adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE includ cerințe specifice privind informațiile despre produs în scopul calculării performanței energetice și a potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață în temeiul prezentei directive, metodele naționale de calcul nu necesită informații suplimentare.

Calculul energiei primare se întemeiază pe factorii de energie primară actualizați periodic și prospectivi (făcându-se distincție între energia neregenerabilă, regenerabilă și totală) sau pe factorii de ponderare pentru fiecare vector energetic, care trebuie să fie recunoscuți de autoritățile naționale și ținând cont de mixul energetic preconizat pe baza planului național privind energia și clima. Respectivii factori de energie primară sau factori de ponderare se pot baza pe informații naționale, regionale sau locale. Factorii de energie primară sau factorii de ponderare pot fi stabiliți pe baze anuale, sezoniere, lunare, zilnice sau orare sau pe informații mai specifice puse la dispoziție pentru sisteme individuale centralizate.

Factorii de energie primară sau factorii de ponderare se definesc de către statele membre. Alegerile făcute și sursele de date se raportează în conformitate cu standardul EN 17423 sau cu orice document care înlocuiește standardul. Statele membre pot opta pentru un factor mediu de energie primară la nivelul Uniunii pentru energia electrică stabilit în temeiul Directivei (UE) 2023/1791 în locul unui factor de energie primară care să reflecte mixul de energie electrică din fiecare țară.

3. În scopul exprimării performanței energetice a unei clădiri, statele membre definesc indicatori numerici suplimentari pentru utilizarea de energie primară totală din surse neregenerabile și regenerabile, precum și pentru emisiile operaționale de gaze cu efect de seră produse în kg CO2eq/(m2.an).

4. Metodologia se stabilește ținându-se seama cel puțin de următoarele elemente:

(a)

următoarele caracteristici termice reale ale clădirii, inclusiv compartimentarea interioară a acesteia:

(i)

capacitatea termică;

(ii)

izolația termică;

(iii)

încălzirea pasivă;

(iv)

elementele de răcire;

(v)

punțile termice;

(b)

instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă menajeră, inclusiv caracteristicile de izolare termică ale acestora;

(c)

capacitatea producerii de energie din surse regenerabile și de stocare a energiei din surse regenerabile instalate la fața locului;

(d)

instalațiile de climatizare;

(e)

ventilarea naturală și mecanică și, eventual, etanșeitatea la aer și recuperarea căldurii;

(f)

instalația de iluminat integrată (în special în sectorul nerezidențial);

(g)

proiectarea, poziționarea și orientarea clădirii, inclusiv climatul exterior;

(h)

sistemele solare pasive și de protecție solară;

(i)

condițiile de climat interior, inclusiv climatul interior prevăzut prin proiect;

(j)

aporturile interne;

(k)

sistemele de automatizare și control ale clădirilor și capacitățile acestora de monitorizare, control și optimizare a performanței energetice.

5. Trebuie să se țină seama de influența pozitivă a următoarelor aspecte:

(a)

condițiile locale de expunere la radiația solară, sistemele solare active și alte sisteme electrice și de încălzire bazate pe energie din surse regenerabile;

(b)

electricitatea produsă prin cogenerare;

(c)

sistemele de încălzire și de răcire centralizate sau de bloc;

(d)

iluminatul natural;

(e)

sistemele de stocare electrice;

(f)

sistemele de stocare termice.

6. În scopul calculării performanței energetice a clădirilor, clădirile ar trebui să fie clasificate corespunzător în categoriile următoare:

(a)

clădiri unifamiliale de diferite tipuri;

(b)

blocuri de apartamente;

(c)

birouri;

(d)

clădiri de învățământ;

(e)

spitale;

(f)

hoteluri și restaurante;

(g)

construcții sportive;

(h)

clădiri pentru servicii de comerț en gros și cu amănuntul;

(i)

alte tipuri de clădiri cu consum energetic.

ANEXA II Model pentru planurile naționale de renovare a clădirilor

ANEXA II

Model pentru planurile naționale de renovare a clădirilor

(menționat la articolul 3)

Prezenta directivă articolul 3	Indicatori obligatorii	Indicatori opționali
(a) Prezentare generală a parcului imobiliar național	Numărul de clădiri și suprafața totală (m2): — per tip de clădire (inclusiv clădiri publice și locuințe sociale) — per clasă de performanță energetică — clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero — clădiri cu cele mai slabe performanțe (inclusiv o definiție) — 43 % din clădirile rezidențiale cu cele mai slabe performanțe — estimarea ponderii clădirilor exceptate în temeiul articolului 9 alineatul (6) litera (b)	Numărul de clădiri și suprafața totală (m2): — per vechimea clădirii — per dimensiunea clădirii — per zonă climatică — demolare (număr și suprafață totală (m2)]
	Numărul certificatelor de performanță energetică: — per tip de clădire (inclusiv clădirile publice) — per clasă de performanță energetică	Numărul certificatelor de performanță energetică: — per perioadă de construcție
	Rate anuale de renovare: număr și suprafața totală (m2): — per tip de clădire — pentru a atinge un nivel al consumului de energie aproape egal cu zero și/sau un nivel al emisiilor egal cu zero — per profunzimea renovării (renovare medie ponderată) — clădiri publice
	Consum anual primar și final de energie (ktep): — per tip de clădire — per utilizare finală Economii de energie (ktep): — clădiri rezidențiale — clădiri nerezidențiale — clădiri publice Consumul mediu de energie primară în kWh/(m2.an) pentru clădiri rezidențiale Ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor (MW instalați sau GWh generați): — pentru utilizări diferite	Reducerea costurilor cu energia (EUR) per gospodărie (medie) Consumul de energie primară al unei clădiri care corespunde procentului de 15 % (prag de contribuție substanțială) și procentului de 30 % (prag de absență a prejudiciului semnificativ) din parcul imobiliar național, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei Ponderea sistemului de încălzire în sectorul clădirilor per tip de cazan/sistem de încălzire Ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor (MW instalați sau GWh generați): — la fața locului — în afara amplasamentului
	Emisii operaționale anuale de gaze cu efect de seră (kgCO2eq/(m2.an): — per tip de clădire Reducere a emisiilor operaționale anuale de gaze cu efect de seră [kgCO2eq/(m2.an)]: — per tip de clădire	GWP pe durata ciclului de viață [kgCO2eq/m2.an] în clădirile noi: — per tip de clădire
	Obstacole și disfuncționalități ale pieței (descriere): — motivații divergente — capacitatea sectorului construcțiilor și a sectorului energetic Evaluarea capacităților din sectorul construcțiilor, al eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile	Obstacole și disfuncționalități ale pieței (descriere): — administrative — financiare — tehnice — conștientizare — altele Numărul de: — societăți de servicii energetice — societăți de construcții — arhitecți și ingineri — lucrători calificați — ghișee unice — IMM-uri din sectorul construcțiilor/renovării — comunități de energie din surse regenerabile și inițiative de renovare conduse de cetățeni Previziuni privind forța de muncă din sectorul construcțiilor: — arhitecți/ingineri/lucrători calificați pensionați — arhitecți/ingineri/lucrători calificați care intră pe piață — tinerii din sector — femeile din sector Prezentare generală și prognoză a evoluției prețurilor materialelor de construcții și a evoluțiilor piețelor naționale
	Sărăcia energetică (definiție): — % din persoanele afectate de sărăcia energetică — procentul veniturilor disponibile ale gospodăriilor cheltuite pentru energie — populația care trăiește în condiții de locuit necorespunzătoare (de exemplu, acoperiș cu scurgeri) sau în condiții de confort termic inadecvate
	Factori de energie primară: — per vector energetic — factor de energie primară din surse neregenerabile — factor de energie primară din surse regenerabile — factor de energie primară totală
	Definiția unei clădiri al cărei consum de energie este aproape egal cu zero pentru clădirile noi și pentru cele existente	Prezentare generală a cadrului juridic și administrativ
	Cerințe minime de performanță energetică optime din punctul de vedere al costurilor pentru clădirile noi și pentru cele existente
(b) Foaie de parcurs pentru 2030, 2040, 2050	Obiective privind ratele anuale de renovare: număr și suprafața totală (m2): — per tip de clădire — clădirile cu cele mai slabe performanțe — 43 % din clădirile rezidențiale cu cele mai slabe performanțe Informații în temeiul articolului 9 alineatul (1): — criterii pentru scutirea clădirilor nerezidențiale individuale — ponderea estimată a clădirilor nerezidențiale scutite — estimarea îmbunătățirilor echivalente ale performanței energetice datorate clădirilor nerezidențiale scutite	Obiective privind ponderea preconizată (%) de clădiri renovate: — per tip de clădire — per profunzimea renovării
	Obiective pentru consumul anual primar și final de energie preconizat (ktep): — per tip de clădire — per utilizare finală Economii de energie preconizate: — per tip de clădire Obiective privind creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în conformitate cu articolul 15a din Directiva (UE) 2018/2001 Obiective numerice pentru utilizarea energiei solare în clădiri	Ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor (MW instalați sau GWh generați)
	Obiective pentru reducerea preconizată a emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră (kgCO2eq/(m2.an): — per tip de clădire Obiective pentru reducerea preconizată a emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră (%): — per tip de clădire	Defalcare între emisiile reglementate de capitolul III [instalații staționare], capitolul IVa [sistemul de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare] din Directiva 2003/87/CE și alte stocuri; Obiective privind emisiile de gaze cu efect de seră preconizate pe durata întregului ciclu de viață [kgCO2eq/(m2.an)] în clădirile noi: — per tip de clădire
	Beneficii de ordin mai general preconizate — % de reducere din numărul de persoane afectate de sărăcia energetică	— Crearea de noi locuri de muncă — Creșterea PIB-ului (pondere și miliarde EUR)
	Contribuția statului membru la obiectivele de eficiență energetică ale Uniunii în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 care poate fi atribuită renovării parcului său imobiliar (ponderea și cifra în ktep)
	Contribuția statului membru la obiectivele Uniunii privind energia din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 care poate fi atribuită renovării parcului său imobiliar (pondere, MW instalați sau GWh generați)
(c) Prezentare generală a politicilor și măsurilor puse în aplicare și planificate	Politici și măsuri cu privire la următoarele elemente: (a) identificarea unor abordări eficace din punctul de vedere al costurilor ale renovărilor pentru diferite tipuri de clădire și zone climatice, ținând cont, după caz, de potențialele praguri de declanșare relevante din ciclul de viață al clădirii; (b) standardele naționale minime de performanță energetică în temeiul articolului 9 și alte politici și acțiuni care vizează segmentele cele mai puțin performante ale parcului imobiliar național, inclusiv garanțiile menționate la articolul 7 alineatul (19); (c) promovarea renovării în profunzime a clădirilor, inclusiv a renovărilor în profunzime etapizate; (d) capacitarea și protejarea consumatorilor vulnerabili și atenuarea sărăciei energetice, inclusiv politicile și măsurile în temeiul articolului 24 din Directiva (UE) 2023/1791, precum și accesibilitatea locuințelor; (e) crearea unor ghișee unice sau a unor mecanisme similare în temeiul articolului 18 pentru furnizarea de consiliere și asistență tehnică, administrativă și financiară; (f) decarbonizarea încălzirii și răcirii, inclusiv prin intermediul rețelelor de încălzire și răcire centralizată, și eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire, în vederea unei eliminări treptate complete a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040; (g) prevenirea și tratarea de înaltă calitate a deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări, în conformitate cu Directiva 2008/98/CE, în special în ceea ce privește ierarhia deșeurilor și obiectivele economiei circulare; (h) promovarea surselor regenerabile de energie în clădiri în conformitate cu obiectivul orientativ privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor stabilit la articolul 15a alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001; (i) amplasarea de instalații de energie solară pe clădiri; (j) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață pentru construirea, renovarea, exploatarea și sfârșitul ciclului de viață al clădirilor, precum și adoptarea absorbțiilor de carbon; (k) promovarea abordărilor la nivel de cartiere și de vecinătate și a programelor integrate de renovare la nivel de cartier, care pot viza aspecte precum energia, mobilitatea, infrastructura verde, tratarea deșeurilor și epurarea apelor și alte aspecte legate de urbanism și pot lua în considerare resursele locale și regionale, circularitatea și autonomia; (l) îmbunătățirea clădirilor deținute de organisme publice, inclusiv politicile și măsurile în temeiul articolelor 5, 6 și 7 din Directiva (UE) 2023/1791; (m) promovarea tehnologiilor inteligente și a infrastructurii pentru o mobilitate durabilă în clădiri; (n) abordarea obstacolelor de pe piață și a disfuncționalităților pieței; (o) abordarea lacunelor în materie de competențe și promovarea educației, a formării specifice, a perfecționării și a recalificării în sectorul construcțiilor, în sectorul eficienței energetice și în cel al energiei din surse regenerabile (publice sau private), pentru a se asigura că există forță de muncă suficientă, cu un nivel adecvat de competențe care să corespundă nevoilor din sectorul construcțiilor, cu un accent special pe grupurile subreprezentate; (p) campanii de sensibilizare și alte instrumente de consiliere; și (q) promovarea soluțiilor modulare și industrializate pentru construcții și renovarea clădirilor. Pentru toate politicile și măsurile: — denumirea politicii sau a măsurii — scurtă descriere (domeniul de aplicare precis, obiectivul și condițiile de funcționare) — obiectiv cuantificat — tipul de politică sau de măsură (cum ar fi cea legislativă; economică; fiscală; formare, sensibilizare) — bugetul și sursele de finanțare planificate — entitățile responsabile cu punerea în aplicare a politicii — impactul preconizat — stadiul punerii în aplicare — data intrării în vigoare — perioada de punere în aplicare	Politici și măsuri cu privire la următoarele elemente: (a) creșterea rezilienței clădirilor la schimbările climatice; (b) promovarea pieței serviciilor energetice; (c) creșterea nivelului de protecție împotriva incendiilor; (d) creșterea rezistenței la riscurile de dezastre, inclusiv la riscurile legate de activitatea seismică intensă; (e) îndepărtarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul; (f) accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități; (g) rolul comunităților de energie din surse regenerabile și al comunităților de energie ale cetățenilor în abordările la nivel de cartiere și de vecinătate; (h) abordarea neconcordanțelor în ceea ce privește capacitățile umane; și (i) abordarea chestiunii privind îmbunătățirea calității mediului interior. Pentru toate politicile și măsurile: — resurse și capacități administrative — zona (zonele) acoperită (acoperite): — cele mai slabe performanțe — standarde minime de performanță energetică — sărăcia energetică, locuințele sociale — clădiri publice — sector rezidențial (locuințe unifamiliale, multifamiliale) — sectorul nerezidențial — industria — surse regenerabile de energie — eliminarea treptată a combustibililor fosili pentru încălzire și răcire — emisiile de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață — economia circulară și deșeurile — ghișee unice — pașapoarte de renovare — tehnologii inteligente — mobilitatea durabilă în clădiri — abordări la nivel de cartiere și de vecinătate — competențe, formare — campanii de sensibilizare și instrumente de consiliere
(d) Prezentare generală a nevoilor de investiții, a surselor bugetare și a resurselor administrative	— necesarul total de investiții pentru 2030, 2040, 2050 (milioane EUR) — investiții publice (milioane EUR) — investiții private (milioane EUR) — resurse bugetare
(e) Praguri pentru clădirile noi și renovate cu emisii zero, menționate la articolul 11	— praguri pentru emisiile operaționale de gaze cu efect de seră pentru clădirile noi cu emisii zero; — praguri pentru emisiile operaționale de gaze cu efect de seră pentru clădirile renovate cu emisii zero; — praguri pentru consumul anual de energie primară pentru clădirile noi cu emisii zero; — praguri pentru consumul anual de energie primară pentru clădirile renovate cu emisii zero
(f) Standarde minime de performanță energetică pentru clădirile nerezidențiale	— praguri maxime de performanță energetică, în temeiul articolului 9 alineatul (1)
(g) Traiectoria națională pentru renovarea progresivă a parcului imobiliar rezidențial	— traiectoria națională pentru renovarea progresivă a parcului imobiliar rezidențial, inclusiv etapele orientative pentru 2030 și 2035, pentru consumul mediu de energie primară în kWh/(m2.an), în temeiul articolului 9 alineatul (2)

▼M1

ANEXA III Calcularea GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi în temeiul articolului 7 alineatul (2)

ANEXA III

Calcularea GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi în temeiul articolului 7 alineatul (2)

1. CADRUL GENERAL

Prezenta anexă stabilește un cadru al Uniunii pentru calcularea la nivel național a GWP pe durata ciclului de viață, în vederea publicării rezultatelor în certificatul de performanță energetică al clădirii în temeiul articolului 7 alineatul (2). Pentru verificarea respectării unei valori-limită în temeiul articolului 7 alineatul (5), statele membre pot decide să excludă unele părți ale etapelor ciclului de viață și unele părți ale domeniului de aplicare al componentelor clădirii, de exemplu prin aplicarea coeficienților ponderați asociați cu data emisiilor pe parcursul ciclului de viață al clădirii.

GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi se calculează în conformitate cu cerințele minime stabilite în prezenta anexă și urmând părțile aplicabile ale standardului EN 15978 (EN 15978:2011 Sustenabilitatea lucrărilor de construcții. Evaluarea performanței de mediu a clădirilor. Metoda de calcul) și ținând seama de orice standard ulterior referitor la sustenabilitatea lucrărilor de construcții și la metoda de calcul pentru evaluarea performanței de mediu a clădirilor. Aceasta nu constituie o codificare legislativă a acestor standarde.

GWP pe durata ciclului de viață publicat în certificatul de performanță energetică al clădirii trebuie să reflecte starea construită.

2. PERIOADA DE STUDIU DE REFERINȚĂ

GWP pe durata ciclului de viață se calculează pe o perioadă de studiu de referință de 50 de ani ( 9 ).

3. DATELE PENTRU CALCUL

Atunci când sunt disponibile, se utilizează datele emise în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 ( 10 ) sau (UE) 2024/3110 ( 11 ) ale Parlamentului European și al Consiliului, denumite în tabelul 1 „date disponibile în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții”. Dacă sunt compatibile cu „datele disponibile în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții”, se utilizează și datele emise în conformitate cu regulamentele privind produsele adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, al Regulamentului (UE) 2017/1369 sau al Regulamentului (UE) 2024/1781 ale Parlamentului European și al Consiliului ( 12 ), denumite în tabelul 1 „date disponibile în temeiul legislației privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică”. Dacă aceste date nu sunt disponibile, pot fi utilizate și alte tipuri de date menționate în tabelul 1. Statele membre trebuie să asigure cel mai înalt grad posibil de acuratețe și fiabilitate a rezultatelor calculului GWP pe durata ciclului de viață și sunt încurajate să permită utilizarea datelor specifice proiectelor sau a datelor specifice produselor, care au o calitate și o precizie mai mare decât datele generice sau valorile implicite.

Tabelul 1

Prezentare generală a definițiilor diferitelor tipuri de date privind produsele pentru construcții

Tipul de date	Definiție și utilizare
Date disponibile în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții	Date privind efectul produselor asupra schimbărilor climatice, obținute din declarația de performanță și de conformitate (DoPC) în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 sau al Regulamentului (UE) 2024/3110, inclusiv din DoPC care face obiectul unei specificații tehnice armonizate și DoPC emisă în conformitate cu documentul de evaluare european relevant și cu evaluarea tehnică europeană.
Date disponibile în temeiul legislației privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică	Date compatibile emise în conformitate cu reglementările privind produsele adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, al Regulamentului (UE) 2017/1369 sau al Regulamentului (UE) 2024/1781.
Date specifice proiectelor	Date specifice proiectelor calculate în conformitate cu standardul EN 15804 sau EN 50693 sau cu un standard compatibil, deși nu au fost emise în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 sau al Regulamentului (UE) 2024/3110 sau al reglementărilor privind produsele adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, al Regulamentului (UE) 2017/1369 sau al Regulamentului (UE) 2024/1781. Aceste date pot fi utilizate numai dacă sunt permise în mod expres de legislația națională.
Date specifice produselor	Date specifice produselor calculate în conformitate cu standardul EN 15804 sau EN 50693 sau cu un standard compatibil, deși nu au fost emise în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 sau al Regulamentului (UE) 2024/3110 sau al reglementărilor privind produsele adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, al Regulamentului (UE) 2017/1369 sau al Regulamentului (UE) 2024/1781. Aceste date pot fi utilizate numai dacă sunt permise în mod expres de legislația națională.
Date medii pentru o grupă de produse în conformitate cu standardul EN 15804 sau EN 50693	Datele sectoriale de mediu reprezintă media mai multor produse provenite de la una sau mai multe societăți și sunt furnizate de asociații industriale sau de alte organizații echivalente care vizează produsul respectiv. Aceste date pot fi utilizate numai dacă sunt permise în mod expres de legislația națională.
Date generice	Date generice de mediu calculate în conformitate cu standardul EN 15804 sau EN 50693 sau cu un standard compatibil pentru un grup de produse, pentru o țară sau o regiune. Aceste date nu pot fi specifice amplasamentului sau întreprinderii. Statele membre trebuie să stabilească norme clare cu privire la modul în care aceste date urmează să fie generate sau calculate, pe baza unor date existente similare specifice produselor. Aceste norme trebuie să se bazeze pe ipoteze prudente, astfel încât datele generice să nu fie favorizate în mod inechitabil față de datele specifice produselor. Statele membre pot stabili date generice pentru produsele pentru construcții reutilizate, ținând seama de beneficiile abordărilor circulare.
Valori implicite	Datele de mediu calculate în conformitate cu standardul EN 15804 sau EN 50693 sau cu un standard compatibil pot fi utilizate pentru a completa lacunele în materie de date, atunci când nu este disponibil niciunul dintre tipurile de date de mai sus, sau când este necesar să se simplifice calculul. Se pot stabili valori implicite pentru un domeniu de aplicare specific al unui element de clădire sau al mai multor elemente de clădire sau pentru un domeniu de aplicare al unui submodul al ciclului de viață sau al unui modul al ciclului de viață sau al mai multor submodule ale ciclului de viață sau al mai multor module ale ciclului de viață. Statele membre pot stabili valori implicite cu ipoteze prudente care să încurajeze calculul cu date specifice, atunci când sunt disponibile. Statele membre pot stabili o serie de valori implicite care să asigure faptul că publicarea GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi, în temeiul articolului 7 alineatul (2), este posibilă chiar și în absența unor date specifice.

Statele membre trebuie să stabilească norme clare, cu o abordare coerentă și prudentă, pentru generarea și actualizarea datelor generice și a valorilor implicite. Statele membre trebuie să se asigure că datele necesare, inclusiv datele generice și valorile implicite, sunt puse la dispoziția publicului, permițând calcularea GWP pe durata ciclului de viață pentru clădirile noi până la datele prevăzute la articolul 7 alineatul (2), inclusiv în cazurile în care datele specifice proiectelor sau produselor nu sunt disponibile.

În ceea ce privește alte tipuri de date decât datele disponibile în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții sau al legislației privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică, statele membre sunt încurajate să limiteze fragmentarea pieței prin recunoașterea datelor fiabile și compatibile disponibile emise în orice stat membru, inclusiv a datelor specifice produselor și a datelor specifice proiectelor calculate în conformitate cu EN 15804 sau EN 50693 sau cu un standard compatibil. În orice caz, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura coerența și compatibilitatea datelor atunci când combină datele respective din surse diferite și pentru a se asigura că rezultatele finale pentru GWP pe durata ciclului de viață sunt fiabile.

4. SUPRAFAȚA UTILĂ

GWP pe durata ciclului de viață se exprimă în unități de kg de echivalent CO2/m2 de suprafață utilă.

Statele membre trebuie să stabilească modul în care definiția suprafeței utile urmează să fie utilizată în practică pentru a calcula GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi. Suprafața utilă trebuie să corespundă suprafeței părților clădirii care fac obiectul calculului GWP pe durata ciclului de viață și să nu se extindă dincolo de anvelopa clădirii. Statele membre trebuie să descrie la nivel național suprafața utilă adoptată din punctul de vedere al domeniilor componente, astfel cum sunt definite în conformitate cu standardele internaționale de măsurare a proprietății (International Property Measurement Standards – IPMS) ( 13 ) sau cu un standard echivalent, care asigură transparența, coerența și comparabilitatea măsurătorilor suprafeței.

GWP pe durata ciclului de viață se calculează și se publică în certificatul de performanță energetică al clădirii, în conformitate cu articolul 19 și cu anexa V, sau al unității de clădire, după caz. Dacă este relevant, statele membre pot stabili reguli pentru alocarea emisiilor componentelor de clădire utilizate în comun de mai multe clădiri. Aceste reguli trebuie să asigure faptul că respectivul calcul al GWP pe durata ciclului de viață este echitabil, transparent și coerent pentru diferite clădiri și proiecte.

5. DOMENIUL DE APLICARE AL ETAPELOR CICLULUI DE VIAȚĂ

GWP pe durata ciclului de viață se calculează pentru fiecare etapă necesară a ciclului de viață, astfel cum se prevede în tabelul 2. Statele membre pot decide să excludă din calcul orice etape opționale ale ciclului de viață, astfel cum se prevede în tabelul 2.

Pentru fiecare etapă a ciclului de viață, atunci când informațiile disponibile la nivel de produs oferă scenarii multiple, calculul la nivel de clădire trebuie să fie cât mai reprezentativ pentru proiectul de clădire sau pentru clădire. Atunci când nu sunt disponibile informații fiabile sau când este relevant un calcul simplificat, statele membre pot decide să permită utilizarea unui scenariu implicit pentru calcul, pe baza principiului scenariului cel mai pesimist.

Statele membre pot adopta valori implicite pentru orice etapă a ciclului de viață sau etapă secundară a ciclului de viață, în conformitate cu cerințele referitoare la datele pentru calcul stabilite în secțiunea 3, pentru a completa lacunele în materie de date sau atunci când este necesar să se simplifice calculul.

Tabelul 2

Etapele ciclului de viață care trebuie calculate în conformitate cu EN15978:2011 și cu prEN15978:2025 și ținând seama de orice standard ulterior referitor la sustenabilitatea lucrărilor de construcții și la metoda de calcul pentru evaluarea performanței de mediu a clădirilor

Etape ale ciclului de viață		Obligatorii/opționale
EN15978:2011	prEN15978:2025	Obligatorii/opționale
A1: Furnizare de materii prime	A1: Extracție și producție în amonte	Obligatorie
A2: Transport	A2: Transport la fabrică	Obligatorie
A3: Fabricație	A3: Fabricație	Obligatorie
A4: Transport	A4: Transport	Obligatorie Statele membre pot alege să limiteze calculul la informațiile disponibile la nivel de produs și la datele generice echivalente sau la valoarea implicită
A5: Procesul de instalare a construcției	A5: Procesul de instalare a construcției	Obligatorie Statele membre pot alege să excludă procesele legate de demolarea preconstrucției și de transportul lucrătorilor din construcții către și dinspre amplasament. În cazul în care se calculează un proces legat de demolarea preconstrucției sau de transportul lucrătorilor din construcții către și dinspre amplasament, rezultatele se raportează ca indicatori separați
B1: Utilizare	B1: Utilizare B1.1: Emisii provenite de la materiale și de la carbonatare B1.2: Emisii fugitive de agenți frigorifici	Obligatorie Statele membre pot alege să limiteze calculul la informațiile disponibile la nivel de produs și la datele generice echivalente sau la valoarea implicită, inclusiv impactul asociat emisiilor fugitive de agenți frigorifici
B2: Întreținere	B2: Întreținere	Obligatorie Statele membre pot alege să limiteze calculul la informațiile disponibile la nivel de produs și la datele generice echivalente sau la valoarea implicită
B3: Reparații	B3: Reparații	Obligatorie Statele membre pot alege să limiteze calculul la informațiile disponibile la nivel de produs și la datele generice echivalente sau la valoarea implicită
B4: Înlocuire	B4: Înlocuirea componentelor clădirilor	Obligatorie Statele membre trebuie să stabilească în mod clar la nivel național regula de cuantificare a numărului de înlocuiri de componente sau produse care trebuie aplicată, de exemplu media simplă a numărului zecimal de înlocuiri, numărul întreg de înlocuiri Atunci când sunt disponibile, se utilizează informațiile referitoare la durata de viață utilă de referință puse la dispoziție în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 sau cu Regulamentul (UE) 2024/3110 sau cu reglementările privind produsele adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, al Regulamentului (UE) 2017/1369 sau al Regulamentului (UE) 2024/1781.
B5: Renovare	B5: Renovare	Opțională
B6: Consum operațional de energie	B6: Consum operațional de energie B6.1: Sisteme (servicii) reglementate integrate în clădiri B6.2: Sisteme (servicii) nereglementate integrate în clădiri B6.3: Alte utilizări de energie legate de activitățile utilizatorilor clădirilor	Obligatorie Calculul ar trebui să fie coerent cu calculul emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră, în conformitate cu cadrul general comun prevăzut în anexa I. Statele membre pot limita calculul numai la sistemele (serviciile) reglementate integrate în clădiri care intră sub incidența prezentei directive Dacă statele membre decid să permită utilizarea unor factori de emisii de gaze cu efect de seră (GES) prospectivi pentru emisiile operaționale, factorii respectivi trebuie să fie justificați, coerenți și clar definiți pentru întreaga perioadă de studiu de referință Alocarea impactului energiei exportate se efectuează în conformitate cu standardul EN 15978. Impactul energiei exportate este raportat în etapa D2 a ciclului de viață
B7: Consum operațional de apă	B7: Consum operațional de apă B7.1: Sisteme esențiale integrate în clădiri (toalete, dușuri, băi, încălzire, răcire, ventilație, umidificare și irigare) B7.2: Alte sisteme integrate în clădiri (bazine de înot, saune etc.) B7.3: Sisteme neintegrate în clădiri (de exemplu, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe etc.)	Opțională
	B8: Activități ale utilizatorilor integrate în clădiri, care nu sunt acoperite de B1-B7 B8.1: Transport de persoane către și dinspre clădire B8.2: Încărcarea vehiculelor electrice pe șantier B8.3: Altele, cum ar fi utilizarea de „consumabile”, precum hârtia pentru birouri sau mobilierul și echipamentele care nu sunt fixate în clădire	Opțională
C1: Dezmembrare	C1: Dezmembrare/demolare	Obligatorie Statele membre pot alege să limiteze calculul la informațiile disponibile la nivel de produs și la datele generice echivalente sau la valoarea implicită
C2: Transport	C2: Transportul către prelucrarea sau eliminarea deșeurilor	Obligatorie Statele membre pot alege să limiteze calculul la informațiile disponibile la nivel de produs și la datele generice echivalente sau la valoarea implicită.
C3: Prelucrarea deșeurilor în vederea reutilizării, reciclării și/sau valorificării	C3: Prelucrarea deșeurilor în vederea reutilizării, reciclării și/sau valorificării	Obligatorie Statele membre pot alege să limiteze calculul la informațiile disponibile la nivel de produs și la datele generice echivalente sau la valoarea implicită
C4: Eliminare	C4: Eliminarea deșeurilor	Obligatorie Statele membre pot alege să limiteze calculul la informațiile disponibile la nivel de produs și la datele generice echivalente sau la valoarea implicită
D: Beneficii și sarcini care depășesc limitele sistemului	D1: Reutilizarea, reciclarea și valorificarea energetică rezultate din fluxurile nete de materiale care ies din limitele sistemului	Obligatorie Statele membre pot alege să limiteze calculul la informațiile disponibile la nivel de produs și la datele generice echivalente sau la valoarea implicită
D: Beneficii și sarcini care depășesc limitele sistemului	D2: Beneficiile și sarcinile potențiale ale utilităților exportate (de exemplu energia electrică, energia termică, apa potabilă)	Obligatorie

6. ALOCAREA EMISIILOR LEGATE DE CONSUMUL DE ENERGIE AL UNEI CLĂDIRI ȘI DE GENERAREA LA FAȚA LOCULUI

Tabelul 3 prezintă cele trei abordări posibile pentru alocarea emisiilor încorporate legate de consumul de energie al unei clădiri și de generarea la fața locului. Pentru a asigura transparența, coerența și acuratețea calculului, statele membre trebuie să aleagă una dintre abordările enumerate în tabelul 3, și anume abordarea A, abordarea B1 sau abordarea B2. În cazul în care se adoptă abordarea B1 sau B2 la nivel național, statele membre trebuie să pună la dispoziția publicului regulile de alocare alese care sunt necesare pentru calcul în conformitate cu calculul energetic și cu standardele relevante.

În scopul calculării GWP pe durata ciclului de viață, alocarea emisiilor operaționale legate de consumul de energie al unei clădiri și de generarea la fața locului în toate etapele ciclului de viață se efectuează în concordanță cu alegerea alocării emisiilor încorporate și în conformitate cu standardul EN 15978.

Tabelul 3

Calcularea emisiilor încorporate ale producției de energie din surse regenerabile la fața locului

Factorul de influență	Abordarea A	Abordarea B1 sau B2
Tipul de alocare a emisiilor încorporate către clădire pentru componentele de stocare a energiei	Alocarea integrală către clădire
Tipul de alocare a emisiilor încorporate către clădire pentru alte părți ale sistemului	Alocarea integrală către clădire	B1: Alocarea proporțională către clădire pe baza ponderii energiei captate/generate utilizate pentru autoconsum	B2: Alocarea către clădire pentru componentele integrate în anvelopa clădirii și care formează suprafața acesteia, precum și alocarea proporțională a emisiilor încorporate rămase către clădire pe baza ponderii energiei captate/generate utilizate pentru autoconsum

7. DOMENIUL DE APLICARE AL ELEMENTELOR CLĂDIRII ȘI AL ECHIPAMENTELOR TEHNICE

Calculul GWP pe durata ciclului de viață trebuie să includă cel puțin elementele de construcție și echipamentele tehnice enumerate la nivelul 2 în categoria exteriorului și în categoria structurii în tabelul 4. Statele membre trebuie să asigure un calcul cuprinzător și precis al GWP pe durata ciclului de viață, descriind în mod clar la nivel național elementele clădirii și echipamentele tehnice ale unei clădiri necesare pentru calcularea GWP pe durata ciclului de viață. În acest scop, statele membre pot să urmeze exemplele prezentate la nivelul 3 și la nivelul 4 în tabelul 4 și pot să prevadă abateri substanțiale în legislația națională.

Elementele clădirii și echipamentele sau sistemele tehnice incluse în certificatul de performanță energetică al clădirii evaluate trebuie să fie luate în considerare la calcul dacă statele membre consideră că proprietatea și întreținerea lor intră parțial sau exclusiv în responsabilitatea proprietarului clădirii ( 14 ), chiar dacă ele sunt externe clădirii evaluate și independente din punct de vedere structural de aceasta. Atunci când elementele clădirii și echipamentele tehnice sunt exterioare clădirii evaluate și independente din punct de vedere structural de aceasta, emisiile asociate ale respectivelor elemente ale clădirii și echipamente tehnice trebuie să fie luate în considerare în analiza carbonului încorporat și a carbonului operațional, dar nu se iau în considerare pentru suprafețe.

Statele membre pot lua în considerare adoptarea de date generice sau valori implicite pentru oricare dintre elementele menționate în nivelurile din tabelul 4, în conformitate cu cerințele referitoare la datele pentru calcul stabilite în secțiunea 3, pentru a completa lacunele în materie de date sau atunci când este necesar să se simplifice calculul.

Tabelul 4

Domeniul de aplicare ierarhic al elementelor clădirii și al echipamentelor tehnice

Nivelul 1	Nivelul 2	Nivelul 3 (exemplu)	Nivelul 4 (exemple)
Exterior	Substructură	Piloni de fundație și piloni de consolidare	Piloni permanenți și cheson
		Piloni de fundație și piloni de consolidare	Subzidire
		Fundații	Suporturi laterale
			Radier, capete de piloni, baze de stâlpi, fundații continue pentru ziduri, grinzi de echilibrare, grinzi de legătură
			Pereți și stâlpi de substructură
			Plăci și grinzi pentru parter (atunci când clădirea are și subsol, plăcile inferioare ale subsolului trebuie incluse în categoria relevantă de la nivelul 3 – „Elemente pentru subsoluri”)
			Puțuri de lift (plăci și pereți)
		Elemente pentru subsoluri	Suporturi laterale pentru subsoluri
			Plăci inferioare și strat de egalizare pentru subsoluri
			Ziduri de sprijin
			Pereți structurali, contravântuiri și stâlpi pentru subsoluri
			Grinzi, pane, contravântuiri și plăci pentru subsoluri
			Scări și rampe pentru subsoluri
			Hidroizolație verticală, membrană de impermeabilizare, canale de scurgere și perete protector
			Hidroizolație orizontală, membrană de impermeabilizare, canale de scurgere și placă de umplere
			Izolație pentru subsoluri
			Puțuri de lift, guri de colectare, manșoane pentru subsoluri
		Lucrări compozite, prefabricate și diverse pentru „Substructură” (1)
	Structură	Cadre și plăci (deasupra plăcilor pentru parter)	Pereți structurali, contravântuiri și stâlpi
			Grinzi, pane, contravântuiri și plăci pentru etajele superioare
			Grinzi, pane, contravântuiri și plăci pentru acoperiș
			Scări (care fac parte din structură)
			Ignifugare la structura din oțel
		Rezervoare, bazine și diverse	Numai atunci când se află în anvelopa clădirii (altfel sunt incluse în lucrările externe)
		Lucrări compozite, prefabricate și diverse pentru „Structură” (2)
	Lucrări de arhitectură exterioare (nestructurale)	Fațadă	Ziduri și caracteristici exterioare nestructurale
			Finisaje exterioare pentru pereți, cu excepția placării
			Placarea fațadelor și pereți-cortină
			Ferestre exterioare
			Uși exterioare
			Vitrine comerciale exterioare
			Obloane rulante și cortine antifoc
		Acoperiș	Finisaje pentru acoperiș
			Lucarne
			Hidroizolație
			Izolație
			Amenajări de acoperiș (solide și verzi)
		Lucrări compozite, prefabricate și diverse pentru „Lucrări de arhitectură exterioare (nestructurale)” (3)
Structură	Lucrări de arhitectură interioare sau acoperite (nestructurale)	Compartimentări interioare	Pereți interiori și compartimentări nestructurale
			Izolație
			Vitrine comerciale interioare
			Cabine de toaletă
			Compartimentări mobile
			Camere frigorifice
			Uși interioare
			Ferestre interioare
			Obloane rulante și cortine antifoc
			Lucrări diverse din beton
		Accesorii și diverse	Balustrade de orice fel
			Scări și pasarele care nu fac parte din structură, scări metalice de acces tehnic
			Mobilier încorporat (4): dulapuri de orice fel, scaune, rafturi, tejghele, bănci
			Elemente decorative încorporate
			Panouri de acces
		Finisaje acoperite	Finisaje pentru podele [interioare și exterioare (adică acoperite sau în balcoane)]
			Finisaje și placări pentru pereții interiori
			Finisaje pentru tavane și tavane false (interioare sau exterioare)
			Izolație
		Lucrări compozite, prefabricate și articole diverse pentru „Lucrări de arhitectură interioare sau acoperite (nestructurale)” (5)
	Servicii și echipamente pentru clădiri: sisteme de alimentare cu apă și sisteme de ape uzate	Obiecte sanitare	Toalete, rezervoare, căzi de duș, căzi de baie, robinete, sisteme de comandă, capete de duș, lavoare, chiuvete, boilere instant
		Sisteme de apă rece	Termostate, contoare termice, contoare de apă rece, pompe/set de pompare, alte contoare, rețea de conducte, izolație pentru conducte, suporturi/prinderi, protecție anti-îngheț și echipamente de încălzire prin cabluri
		Stocarea apei reci	Rezervor de stocare plus orice sistem de tratare și filtrare pentru controlul calității apei
		Scurgerea apei de suprafață/apei pluviale/apelor uzate	Conducte, izolație, suporturi, rezervor de stocare a apei pluviale, sisteme de atenuare, guri de evacuare, pompe, burlane, conducte de canalizare, conducte pentru condens, izolație, suporturi, rezervor, sifon, pompă, scurgere
		Sisteme de reutilizare a apei	Rezervor de colectare a apei gri/apei pluviale, rețea de conducte și echipamente de tratare în interiorul limitei clădirii
	Servicii și echipamente pentru clădiri: sisteme de încălzire	Echipamente de generare a căldurii și a apei calde	Cazan pe gaz/electric, pompe de căldură aer/apă/sol, răcitor, boiler local, sobă pe lemne, cazan pe biomasă, sisteme de încălzire termică solară și sisteme de apă caldă. Sistemele de încălzire centralizată amplasate în zona de acoperire a amprentei clădirii sunt incluse în acest domeniu de aplicare până la punctul contorului. Dincolo de contor, aceste sisteme sunt considerate ca făcând parte din rețeaua de distribuție. Căminul de vizitare și distribuitorul sunt incluse chiar dacă se află în afara amprentei clădirii. Schimbătorul de căldură cu plăci care se conectează la o rețea centralizată de termoficare. Echipamentele de producere a apei calde (de exemplu, încălzitorul) trebuie, de asemenea, incluse.
		Distribuția căldurii și a apei calde, sisteme de comandă, accesorii, emițătoare de căldură, schimbătoare de căldură/terminale	Calorifer electric, calorifer cu apă, încălzire în pardoseală, unitate de transfer termic, schimbător de căldură cu plăci, pompe, tablou mecanic, unitate de presurizare, vas de dozare, controler pentru circuit derivat (BC), dezumidificator, amortizoare de vibrații, termostat, contoare termice, contor de apă caldă, rețea de conducte, izolație pentru conducte, suporturi/prinderi, protecție anti-îngheț și echipamente de încălzire prin cabluri electrice
		Echipamente de stocare a căldurii	Rezervor de apă caldă, vas tampon, vas de expansiune
	Servicii și echipamente pentru clădiri: Sisteme de răcire dedicate (dacă un sistem realizează atât încălzire, cât și răcire, el intră numai în domeniul de aplicare al sistemelor de încălzire)	Echipamente pentru producerea răcirii	Turn de răcire, ventilatoare, aparate de aer condiționat.
		Emițător de răcire, schimbătoare de răcire/terminale, accesorii și sisteme de comandă, distribuție, stocare	Rezervor de apă rece, vas tampon, vas de expansiune pentru răcire, pompe, tablou mecanic, unitate de presurizare, vas de dozare, controler pentru circuit derivat, dezumidificator, amortizare de vibrații, termostat, contoare termice, contor de apă rece, rețea de conducte, izolație pentru conducte, suporturi/prinderi, protecție anti-îngheț și echipamente de încălzire prin cabluri electrice
	Servicii și echipamente pentru clădiri: sisteme de ventilație	Circulația aerului	Ventilatoare, ventilație mecanică cu recuperare de căldură, centrale de tratare a aerului, ventilatoare de tavan, ventilație pentru bucătării, perdele de aer
		Difuzoare de aer	Difuzoare, grile, sisteme cu volum variabil de aer, sisteme cu volum constant de aer, difuzor cu lamele (louvre)
		Rețea de canale de ventilație și accesorii	Rețea de canale de ventilație, izolație, suporturi, canale de ventilație rezistente la foc, suporturi
		Clapete de comandă, echipamente de ventilație pentru atenuare și protecție împotriva incendiilor	Clapetă pentru sistemele cu volum variabil de aer, clapetă de reglare a volumului, clapetă antifoc, extracție de fum și gaze, clapetă motorizată pentru fum și incendiu, presurizarea casei scării, ventilatoare rezistente la foc, clapete de decompresiune, comenzi, obloane, extracție de gaze, atenuare acustică
	Servicii și echipamente pentru clădiri: sisteme de iluminat	Iluminat interior	Corpuri de iluminat interioare, priză de ieșire, cutie de joncțiune, priză, comandă a luminii, cablu, întrerupător
		Iluminat exterior (montat în clădire)	Felinare/stâlpi/suporturi etc. montate pe clădiri. Corpuri de iluminat exterioare, priză de ieșire, cutie de joncțiune, priză, comandă a luminii, cablu, întrerupător
		Iluminat de urgență	Lumini de urgență, sisteme de comandă, cablu, întrerupător
		Alte sisteme de iluminat	Iluminat funcțional, iluminat de scenă/divertisment, iluminat pentru vitrine comerciale, iluminat arhitectural, inclusiv corpuri de iluminat asociate, priză de ieșire, cutie de joncțiune, priză, sisteme de comandă a luminilor, cablu, întrerupător
	Servicii și echipamente pentru clădiri: servicii electrice pentru electricitate, comunicații, securitate, tehnologia informației și detectarea incendiilor	Energie electrică	Include instalațiile interne și pe cele montate pe clădiri. Cablu de alimentare, organizatoare de cabluri, tablou electric/distribuție, echipamente de rezervă, bare colectoare, transformator, prize/întrerupătoare, tablou de podea, senzori, înaltă tensiune, medie tensiune, joasă tensiune, putere mică, organizatoare
		Tensiune foarte joasă/comunicații/securitate	Sisteme de tensiune foarte joasă. Echipamente de comunicații și audiovizuale. Securitate: echipamente de televiziune cu circuit închis (CCTV), senzori de securitate și alarme.
		IT și date	Echipamente IT: orice aspect legat de date, de exemplu echipamente Wi-Fi, server, magistrală și cablare structurată, calculatoare, imprimante, dulapuri de date, panouri de conexiuni
		Sistem de gestionare a clădirilor	Sistem de gestionare a clădirilor/controlere pentru ventilatoare, stație secundară, sistem de control principal cu computer, cablaj necesar, supape de control, senzori pentru statisticile de temperatură
		Producere de energie electrică de rezervă	Sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS), generare de rezervă, alimentare cu baterii, generatoare de rezervă în interiorul limitei clădirii
		Sisteme de detectare a incendiilor și de alarmă la incendiu	Sisteme de alarmă la incendiu, inclusiv de detecție, cablare, panou de stingere a incendiilor și unitate finală de apel
	Servicii și echipamente pentru clădiri: producerea la fața locului de energie din surse regenerabile	Energie din surse regenerabile – producere de energie electrică la fața locului și montare pe clădire	Panou fotovoltaic solar, invertor, turbină eoliană, turbină hidraulică montată pe clădire sau în zona de acoperire a amprentei clădirii
		Energie din surse regenerabile – stocare la fața locului	Baterie în zona de acoperire a amprentei clădirii
	Servicii și echipamente pentru clădiri: Instalații pentru siguranța vieții, combustibil și deplasare	Sistem de aspersoare	Țevi, capete, supape, rezervor, furtunuri, pompe
		Sistem de stingere a incendiilor	Coloană uscată și umedă, hidrant, în zona de acoperire a amprentei clădirii, comenzi/senzori pentru deschidere automată a gurii de evacuare (AOV), sistem de stingere a incendiilor
		Protecție împotriva trăsnetului și împământare	Paratrăsnet, tije de împământare
		Instalații pentru combustibil	Toate sursele de combustibil, altele decât cele electrice, pompate sau presurizate. Echipamente pentru gaze: racord, contor de gaz, regulator de presiune, conducte, supape. Rezervor de stocare a combustibilului la fața locului, depozite uscate. Burghie.
		Lift, elevator pentru scări, platformă de ridicare	Trebuie incluse sistemele pentru lift, elevator pentru scări, platformă de ridicare. Alimentarea electrică a acestor sisteme trebuie inclusă în instalațiile electrice
		Scări și trotuare rulante	Trebuie incluse sistemele pentru scări și trotuare rulante. Alimentarea electrică a acestor sisteme trebuie inclusă în instalațiile electrice
	Servicii și echipamente pentru clădiri: Sisteme de eliminare a deșeurilor	Sisteme de eliminare a deșeurilor specializate și generale	Incineratoare de deșeuri și orice sisteme pentru fluxuri de deșeuri și instalații de eliminare a deșeurilor
		Lucrări compozite, prefabricate și diverse pentru „Servicii și echipamente pentru clădiri” (6)
Lucrări exterioare (opțional)	Drumuri exterioare, alei, pavaje și alte suprafețe adecvate circulației persoanelor sau vehiculelor, care se află pe terenul aferent clădirii	Drumuri și alei proiectate pentru circulația pietonală sau a vehiculelor	Se includ lucrările de pregătire a stratului de fundare, inclusiv tratarea, fixarea, nivelarea, profilarea și compactarea Strat de egalizare, beton turnat in situ, inclusiv cofraje, armături, racorduri, membrane de impermeabilizare/împotriva buruienilor, borduri, margini, accesorii, marcaje aplicate pe suprafețe de drum/trotuar/teren, finisaje prelucrate, de exemplu: — Straturi de macadam acoperit sau finisaje din asfalt — Zidărie, pavaj, dale, pavele, piatră cubică — Pietriș, așchii de piatră, așchii de lemn — Covorașe perforate pentru gazon — Suprafețe proiectate pentru terenuri de joacă, pentru sport sau pentru alte utilizări specializate — Toate sistemele necesare pentru gestionarea scurgerii și/sau atenuării apei de suprafață — Trepte, scări și rampe (inclusiv substructura, formarea și finisarea finală) din afara limitei desemnate a clădirii
		Alei pietonale
		Pavaje și suprafețe moi proiectate pentru circulație pietonală
	Accesorii și elemente exterioare pentru delimitarea spațiilor exterioare, a limitelor și zonelor din terenul aferent clădirii, precum și în scop estetic	Împrejmuiri exterioare	Se includ împrejmuirile din lemn, metal, beton, zidărie, balustradele, porțile, zidurile, zidurile joase care sunt externe, nu fac parte din anvelopa termică a clădirii și sunt noi Trebuie incluse barierele pentru vehicule și pietoni care sunt necesare pentru a efectua o încărcare specifică în scopuri de protecție, împreună cu porțile asociate Se includ cerințele pentru substructură, componentele, stâlpii, elementele de fixare, feroneria, accesoriile precum coronamentele, echipamentele acționate electric, sistemele de comandă și finisajele finale Această categorie include zidurile de sprijin care nu fac parte din clădire, de obicei din beton, lemn sau zidărie, inclusiv toate cerințele privind substructura/pilonii, pământul armat, cerințele privind scurgerea apei, membranele, componentele, elementele de fixare, accesoriile precum coronamentele, rosturile, tratamentele de protecție, finisajele finale, gabioanele
		Balustrade exterioare
		Ziduri exterioare
		Dispozitive de fixare exterioare	Mobilier stradal al amplasamentului, inclusiv porți (dacă nu fac parte din împrejmuiri sau bariere), turnichete, stâlpi de restricționare ficși/retractabili/detașabili, scaune, bănci, mese, pubele/recipiente cu materiale anti-îngheț, afișaje/panouri de afișare, rastele/adăposturi pentru biciclete, indicatoare de direcție, catarge de steaguri, echipamente exterioare de sport/terenuri de joacă, podețe pietonale mici, stații de autobuz, adăposturi, cabine telefonice, cutii poștale, sculpturi/lucrări de artă exterioare, elemente decorative cu apă, inclusiv orice substructură, rezervoare, componente, conducte, sisteme de comandă și echipamente necesare
	Servicii exterioare pentru clădiri Notă generală: această categorie cuprinde toate serviciile care nu sunt aplicate pe clădire sau care sunt amplasate în afara zonei acoperite de amprenta clădirii.	Scurgere exterioară	Scurgere de ape uzate/ape de suprafață/drenaj al terenului sub și deasupra solului, de la prima gură de vizitare aflată dincolo de peretele perimetral al clădirii, de la racordul de canalizare sau de la alte puncte de evacuare (de exemplu, instalația de tratare a apelor uzate la fața locului). Se includ și șanțurile, conductele, fitingurile, paturile conductelor, materialul de umplutură, suporturile, racordurile, jgheaburile și grilajele (de exemplu, la nivelul drumurilor). Stațiile de pompare compacte, gurile de evacuare/capetele de evacuare, straturile finale de acoperire, canalele prefabricate, camerele, gurile de vizitare, canalele colectoare, puțurile de infiltrație, fosele septice, separatoarele de petrol. Se includ și orice modificări, lucrări de reparare, umplere sau curățare a sistemelor de scurgere, a gurilor de vizitare și a grilajelor existente. Se includ și instalațiile aferente sistemelor durabile de scurgere urbane (neplantate), precum și scurgerea lichidelor periculoase, cum ar fi substanțele chimice și deșeurile lichide industriale
		Servicii exterioare – apă	Sisteme de alimentare cu apă prin conducte care aduc apa de la rețeaua furnizorului autorizat până la punctul de intrare în clădire, inclusiv distribuția către punctele de utilizare exterioare (de exemplu, echipamente și instalații exterioare și hidranți de incendiu). Hidranți de incendiu/sisteme de reciclare a apei de suprafață/reciclarea apei gri în afara limitei desemnate a clădirii. Se includ și rezervoarele, conductele, încălzirea prin cabluri, izolația, racordurile
		Servicii exterioare – Energie electrică	Distribuția energiei electrice de înaltă tensiune de la furnizorul autorizat până la o stație de transformare de la fața locului, distribuția energiei electrice de joasă tensiune de la transformatorul de la fața locului până la tabloul principal de distribuție din clădire și la instalațiile exterioare pentru furnizarea energiei electrice, inclusiv generatoarele de urgență sau de rezervă. Se includ și cablurile, cablajele, tablourile, canalele de cabluri, capacele de acces, racordurile, distribuția, șanțurile, gurile de vizitare, stațiile electrice compacte/de transformatoare, instalațiile UPS
		Servicii exterioare – gaze	Sisteme de alimentare cu gaze naturale prin conducte, care preiau gazele din rețeaua principală a furnizorului autorizat până la contorul de gaze și sisteme care preiau gaz petrolier lichefiat (GPL) din recipientele de stocare exterioare până la punctul de distribuție, inclusiv alimentarea cu gaze din rețeaua principală și distribuția gazelor către puncte de utilizare exterioare (de exemplu, către echipamente și instalații exterioare). Se includ și distribuția, capacele de acces, racordurile, șanțurile, gurile de vizitare, rezervoarele/buteliile de stocare
		Servicii exterioare – telecomunicații și servicii similare	Racordarea sistemelor de telecomunicații, televiziune prin cablu, internet și a altor sisteme de comunicații de la furnizorul autorizat sau alt prestator de servicii până la punctul principal de distribuție din clădire. Se includ și cablurile, cablajele, panourile, capacele de acces, racordurile, distribuția, șanțurile, gurile de vizitare
		Servicii exterioare – stocarea combustibilului	Sisteme exterioare de stocare a combustibilului și sisteme de distribuție prin conducte. Rezervoare și recipiente de stocare situate în exteriorul clădirii și sisteme de alimentare prin conducte care distribuie petrol, benzină sau motorină din rezervoarele sau recipientele de stocare până la punctul de intrare în clădire sau către echipamentele și instalațiile exterioare. Se includ și distribuția, pompele, supapele, izolația, capacele de acces, racordurile, echipamentele de monitorizare, șanțurile, gurile de vizitare, rezervoarele/buteliile de stocare
		Servicii exterioare – iluminat	Sisteme exterioare pentru iluminatul amplasamentului/străzii, inclusiv pentru zonele pietonale, alei, drumuri, indicatoare de circulație luminoase, iluminat exterior. Se includ și cablurile, cablajele, panourile, capacele de acces, racordurile, distribuția, șanțurile, gurile de vizitare, sistemele de comandă și corpurile de iluminat/felinarele, inclusiv iluminatul terenurilor de sport
		Servicii exterioare – sisteme de securitate	Sisteme de securitate, inclusiv CCTV, stâlpi pentru camere, surse de alimentare electrică exterioare generale pentru echipamentele de securitate și iluminatul de securitate specific
		Lucrări compozite, prefabricate și diverse pentru „Servicii exterioare pentru clădiri” (7)
	Clădiri exterioare (8)	Clădiri auxiliare mici	Clădiri auxiliare exterioare mici, separate, legate de sistemele clădirii și de funcționarea normală a clădirii și de accesul la amplasament, incluzând centrale termice, clădiri pentru stațiile electrice, clădiri pentru stocarea combustibilului, adăposturi pentru biciclete, magazii, unități de depozitare și cabine pentru pază
		Structuri de parcare independente (9)	Structuri situate deasupra solului sau sub sol care sunt destinate utilizării exclusive sau partajate de către ocupanții clădirii
		Lucrări compozite, prefabricate și diverse pentru „Clădiri exterioare” (10)
(1) Izolație, hidroizolație, șapă, racorduri, fitinguri sau elemente pentru scurgere, elemente pentru servicii care sunt introduse sau aplicate împreună cu lucrările de substructură, dar care nu sunt deja luate în considerare la rubricile specifice din prezentul tabel 4 sau în altă parte. (2) Ignifugare, izolație, hidroizolație, șapă, racorduri, fitinguri, rampe, cofraje permanente, structuri de mezanin, suporturi pentru tribune în trepte, trasee de întreținere sau alte elemente care sunt introduse sau aplicate împreună cu lucrările de structură, dar care nu sunt deja luate în considerare la rubricile specifice din prezentul tabel 4 sau în altă parte. (3) Ignifugare, izolație, hidroizolație, șapă, racorduri și prinderi de structură, fitinguri, rampe, sisteme de umbrire, obloane, streșini, protecții împotriva insectelor, ansambluri cu grilaje, parapete, balustrade, pereți verzi, coșuri de fum sau alte elemente care sunt introduse sau aplicate împreună cu lucrările de arhitectură exterioare, dar care nu sunt deja luate în considerare la rubricile specifice aici sau în altă parte. (4) Se referă la încorporarea caracteristicilor relevante ale clădirii în timpul etapei de construcție și înainte de predarea clădirii către proprietar. (5) Ignifugare, izolație, hidroizolație, șapă, racorduri și prinderi de structură sau trasee de întreținere, cadre, etanșări, adezivi, pardoseli flotante, pardoseli elastice, finisaje, marcaje de delimitare, borduri, plinte, accesorii, rampe, ansambluri cu grilaje, parapete, balustrade, șeminee sau alte elemente care sunt introduse sau aplicate împreună cu lucrările de arhitectură interioare, dar care nu sunt deja luate în considerare la rubricile specifice din prezentul tabel 4 sau în altă parte. (6) Orice alte accesorii, echipamente sau alte elemente care sunt introduse sau aplicate împreună cu serviciile, sistemul și infrastructura clădirii, dar care nu sunt deja luate în considerare la rubricile specifice din prezentul tabel 4 sau în altă parte. (7) Orice alte accesorii, echipamente sau alte elemente asociate cu instalarea sistemelor de apă, gaze, energie electrică, încălzire, ventilație, scurgere supraterană, telecomunicațiilor și a altor servicii, inclusiv canale, învelișuri de protecție, perforații, manșoane, capace, etanșări la foc, etichetări și baze etc. neincluse în altă parte. (8) Se referă la clădirile care sunt exterioare clădirii evaluate și independente din punct de vedere structural de aceasta, dar care sunt situate în incinta clădirii evaluate și care deservesc ocupanții clădirii evaluate și/sau sistemele și infrastructura tehnică a clădirii evaluate. Independența structurală trebuie înțeleasă ca lipsa unor fundații comune și a altor elemente structurale purtătoare de sarcină. (9) Spațiile de parcare care au în comun elemente structurale și care se încadrează în anvelopa structurii clădirii nu trebuie considerate clădiri exterioare, ci o parte a întregii clădiri, astfel încât carbonul încorporat, carbonul operațional și suprafețele asociate vor fi incluse în analiză. În schimb, pentru structurile de parcare independente care sunt considerate clădiri exterioare, carbonul încorporat și carbonul operațional asociate pot fi luate în considerare în analiză, dar nu și pentru suprafețele lor. În cazurile în care un spațiu de parcare face parte dintr-o structură comună între mai multe clădiri, fie întregul complex de clădiri trebuie să constituie o singură evaluare, fie impactul carbonului încorporat și suprafața spațiului de parcare se alocă pe baza ponderii relative a locurilor de parcare care sunt alocate fiecărei clădiri. (10) Orice alte accesorii, echipamente sau alte elemente asociate cu construcția de clădiri exterioare care nu sunt incluse în altă parte.

8. REZULTATELE GWP PE DURATA CICLULUI DE VIAȚĂ

În scopul raportării rezultatelor în certificatul de performanță energetică al clădirii, GWP pe durata ciclului de viață al clădirii se raportează într-un format transparent, indicând rezultatele cel puțin pentru fiecare etapă a ciclului de viață în conformitate cu tabelul 5.

Tabelul 5

Publicarea GWP pe durata ciclului de viață în certificatul de performanță energetică al clădirii

	Etapa produsului (A1-A3)	Etapa procesului de construcție (A4-A5)	Etapa de utilizare, întreținere, înlocuire (B1-B4)	Etapa de consum operațional de energie (B6)	Etapa de sfârșit al ciclului de viață (C1-C4)	Potențial de reutilizare, reciclare, recuperare (D1)	Beneficiile și sarcinile potențiale ale utilităților exportate (de exemplu energia electrică, energia termică, apa potabilă) (D2)
GWP-total (1)
(1) GWP-total este suma dintre GWP-fosil, GWP-biogenic și GWP-utilizarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor.

▼B

ANEXA IV Cadrul general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente

ANEXA IV

Cadrul general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente

1. Comisia stabilește definiția indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente și o metodologie prin care să fie calculat acesta, în scopul evaluării capacității unei clădiri sau a unei unități de clădire de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului și ale rețelei și de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală.

Indicatorul gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente cuprinde elemente referitoare la creșterea economiilor de energie, evaluarea comparativă și flexibilitate, precum și funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din dispozitive inteligente și mai interconectate.

Metodologia ia în considerare caracteristici precum posibila existență a unui geamăn digital al clădirii.

Metodologia ține seama de o serie de elemente, cum ar fi contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirii, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, aparatele de uz casnic integrate, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice, stocarea energiei și funcționalitățile detaliate, precum și interoperabilitatea respectivelor elemente, dar și de avantajele unor condiții care caracterizează climatul interior, ale eficienței energetice, ale unor niveluri de performanță și ale unei flexibilități permise.

2. Metodologia se bazează pe următoarele funcționalități esențiale referitoare la clădiri și la sistemele tehnice ale clădirilor:

(a)

capacitatea de a menține performanța energetică și funcționarea clădirii prin adaptarea consumului de energie, de exemplu prin utilizarea energiei din surse regenerabile;

(b)

capacitatea de a-și adapta modul de funcționare ca răspuns la nevoile ocupanților, acordând totodată o atenție deosebită disponibilității caracteristicilor privind ușurința în utilizare, menținerii unor condiții care caracterizează un climat interior sănătos și capacității de a raporta consumul de energie;

(c)

flexibilitatea cererii totale de energie din partea unei clădiri, inclusiv capacitatea acesteia de a permite participarea la un răspuns la cerere activ și pasiv, dar și implicit și explicit, precum și prin stocarea de energie și eliberarea de energie înapoi în rețea, de exemplu prin intermediul flexibilității și al capacităților de redirecționare a sarcinii; și

(d)

capacitatea de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța generală prin utilizarea tehnologiilor de economisire a energiei.

3. De asemenea, metodologia poate să țină seama de următoarele elemente:

(a)

interoperabilitatea dintre sisteme (contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirilor, aparatele de uz casnic integrate, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, senzorii de calitate a aerului interior și sistemele de ventilare); și

(b)

influența pozitivă a rețelelor de comunicare existente, în special existența unei infrastructuri fizice interioare pregătite pentru rețele de mare viteză, cum ar fi eticheta voluntară „accesibilitate pentru serviciile în bandă largă”, precum și existența unui punct de acces pentru clădirile cu mai multe unități locative, în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 15 ).

4. Metodologia nu afectează negativ sistemele naționale existente privind certificarea performanței energetice și se bazează pe inițiative conexe la nivel național, ținând totodată seama de principiul referitor la proprietatea ocupanților, de protecția datelor, de confidențialitate și securitate, în concordanță cu legislația relevantă a Uniunii privind protecția datelor și confidențialitatea, precum și de cele mai bune tehnici disponibile pentru securitatea cibernetică.

5. Metodologia stabilește formatul cel mai adecvat pentru parametrul vizând indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente și trebuie să fie simplă, transparentă și ușor de înțeles de către consumatori, proprietari, investitori și participanții la piața privind răspunsul la cerere.

ANEXA V Model pentru certificatele de performanță energetică

ANEXA V

Model pentru certificatele de performanță energetică

(menționate la articolul 19)

1. Pe prima pagină, certificatul de performanță energetică afișează cel puțin următoarele elemente:

(a)

clasa de performanță energetică;

(b)

consumul anual de energie primară calculat în kWh/(m2.an);

(c)

consumul anual de energie finală calculat în kWh/(m2.an);

(d)

energia din surse regenerabile produsă la fața locului în % din utilizarea de energie;

(e)

emisiile operaționale de gaze cu efect de seră [kg CO2/(m2.an)] și valoarea GWP pe durata ciclului de viață, dacă este disponibilă.

Certificatul de performanță energetică afișează de asemenea următoarele elemente:

(a)

consumul anual de energie primară și finală calculat în kWh sau MWh;

(b)

producția de energie din surse regenerabile în kWh sau MWh; principalul vector energetic și tipul de sursă de energie regenerabilă;

(c)

nevoile de energie calculate în kWh/(m2.an);

(d)

indicarea cu da/nu a capacității clădirii de a reacționa la semnale externe și de a ajusta consumul de energie;

(e)

indicarea cu „da/nu” a capacității sistemului de distribuție a căldurii din interiorul clădirii de a funcționa la niveluri de temperatură scăzute sau mai eficiente, dacă este cazul;

(f)

informațiile de contact ale ghișeului unic relevant pentru consiliere în materie de renovare.

2. În plus, certificatul de performanță energetică poate include următorii indicatori:

(a)

consumul de energie, sarcina maximă, dimensiunea generatorului sau a sistemului, vectorul energetic principal și tipul principal de element pentru fiecare dintre utilizări: încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație și iluminat integrat;

(b)

clasa de emisii de gaze cu efect de seră (dacă este cazul);

(c)

informații privind eliminările de carbon asociate stocării temporare a carbonului în sau pe clădiri;

(d)

indicarea cu da/nu a disponibilității unui pașaport de renovare pentru clădire;

(e)

valoarea U medie a elementelor opace ale anvelopei clădirii;

(f)

valoarea medie U a elementelor transparente ale anvelopei clădirii;

(g)

tipul celui mai frecvent element transparent (de exemplu, fereastră cu vitraj dublu);

(h)

rezultatele analizei privind riscul de supraîncălzire (dacă sunt disponibile);

(i)

prezența unor senzori ficși care monitorizează calitatea mediului interior;

(j)

prezența unor sisteme de control fixe sensibile la nivelurile de calitate a mediului interior;

(k)

numărul și tipul punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice;

(l)

prezența, tipul și dimensiunea sistemelor de stocare a energiei;

(m)

durata de viață rămasă preconizată a sistemelor și aparatelor de încălzire sau de climatizare, după caz;

(n)

fezabilitatea adaptării sistemului de încălzire pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

(o)

fezabilitatea adaptării sistemului de apă caldă menajeră pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

(p)

fezabilitatea adaptării sistemului de climatizare pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

(q)

consumul de energie contorizat;

(r)

prezența unei conexiuni la o rețea de încălzire și răcire centralizată și, dacă sunt disponibile, informații cu privire la o potențială conectare la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată;

(s)

factorii locali de energie primară și factorii de emisie de carbon aferenți din rețeaua locală de încălzire și răcire centralizată conectată;

(t)

emisiile operaționale de particule fine în suspensie (PM 2,5 ).

Certificatul de performanță energetică poate include următoarele legături cu alte inițiative, dacă acestea se aplică în statul membru în cauză:

(a)

indicarea cu da/nu a efectuării evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente pentru clădire;

(b)

dacă este disponibilă, valoarea evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente;

(c)

indicarea cu da/nu a disponibilității unui registru digital al clădirilor.

Persoanele cu dizabilități au acces egal la informațiile din certificatele de performanță energetică.

ANEXA VI Sisteme de control independent al certificatelor de performanță energetică

ANEXA VI

Sisteme de control independent al certificatelor de performanță energetică

1. Definiția unui certificat de performanță energetică valabil

Statele membre furnizează o definiție clară a ceea ce se consideră a fi un certificat de performanță energetică valabil.

Definiția unui certificat de performanță energetică valabil asigură:

(a)

verificarea validității datelor de intrare (inclusiv verificări la fața locului) ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică și a rezultatelor indicate în certificat;

(b)

valabilitatea calculelor;

(c)

o abatere maximă pentru performanța energetică a unei clădiri, exprimată de preferință prin indicatorul numeric al consumului de energie primară [kWh/(m2.an)];

(d)

un număr minim de elemente care diferă de valorile implicite sau standard.

Statele membre pot include elemente suplimentare în definiția unui certificat de performanță energetică valabil, cum ar fi abaterea maximă pentru anumite valori ale datelor de intrare.

2. Calitatea sistemului de control independent pentru certificatele de performanță energetică

Statele membre furnizează o definiție clară a obiectivelor de calitate și a nivelului de încredere statistică pe care ar trebui să îl atingă cadrul certificatelor de performanță energetică. Sistemul de control independent asigură cel puțin 90 % din certificatele de performanță energetică valabile emise, cu o fiabilitate statistică de 95 % pentru perioada evaluată, care nu trebuie să depășească un an.

Nivelul de calitate și nivelul de încredere ale sistemului de control independent pentru certificatele de performanță energetică se măsoară utilizând eșantionarea aleatorie și iau în considerare toate elementele prevăzute în definiția unui certificat de performanță energetică valabil. Statele membre solicită verificarea de către o parte terță pentru evaluarea a cel puțin 25 % din eșantionul aleatoriu atunci când sistemele de control independent au fost delegate unor organisme neguvernamentale.

Valabilitatea datelor de intrare se verifică cu ajutorul informațiilor furnizate de expertul independent. Astfel de informații pot include certificate de produs, specificații sau planuri de construcție care includ detalii privind performanța diferitelor elemente incluse în certificatul de performanță energetică.

Valabilitatea datelor de intrare se verifică prin vizite la fața locului, care pot fi efectuate prin mijloace virtuale, după caz, în cel puțin 10 % din certificatele de performanță energetică care fac parte din eșantionarea aleatorie utilizată pentru evaluarea calității globale a sistemului.

Pe lângă eșantionarea aleatorie minimă necesară pentru a determina nivelul general de calitate, statele membre pot utiliza diferite strategii pentru a detecta și a viza mai ales calitatea slabă a certificatelor de performanță energetică, cu scopul de a îmbunătăți calitatea generală a sistemului. O astfel de analiză specifică nu poate fi utilizată ca bază pentru măsurarea calității globale a sistemului.

Statele membre pun în aplicare măsuri preventive și reactive pentru a asigura calitatea cadrului general al certificatelor de performanță energetică. Aceste măsuri pot include cursuri suplimentare de formare pentru experți independenți, eșantionare specifică, obligația de a prezenta din nou certificate de performanță energetică, amenzi proporționale și interdicții temporare sau permanente pentru experți.

Atunci când se adaugă informații într-o bază de date, autoritățile naționale dispun de posibilitatea de a identifica autorul adăugirii, în scopuri de monitorizare și de verificare.

3. Disponibilitatea certificatelor de performanță energetică

Sistemul de control independent verifică disponibilitatea certificatelor de performanță energetică pentru potențialii cumpărători și chiriași, pentru a se asigura că este posibilă luarea în considerare a performanței energetice a clădirii în decizia lor de a cumpăra sau închiria.

Sistemul de control independent verifică vizibilitatea indicatorului și a clasei de performanță energetică în mijloacele de publicitate.

4. Tratamentul tipologiilor de clădiri

Sistemul de control independent trebuie să țină seama de diferitele tipologii de clădiri, în special pentru tipologiile de clădiri care sunt cele mai răspândite pe piața imobiliară, cum ar fi locuințele individuale, locuințele colective, birourile sau magazinele de vânzare cu amănuntul.

5. Publicare

Statele membre publică periodic, în baza de date națională privind certificatele de performanță energetică, cel puțin următoarele informații privind sistemul de calitate:

(a)

definiția unui certificat de performanță energetică valabil;

(b)

obiectivele de calitate ale sistemului de certificate de performanță energetică;

(c)

rezultatele evaluării calității, inclusiv numărul de certificate evaluate și dimensiunea relativă a numărului total de certificate emise în perioada dată (per tipologie);

(d)

măsurile de contingență pentru îmbunătățirea calității generale a certificatelor de performanță energetică.

ANEXA VII

Cadru metodologic comparativ pentru identificarea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor de performanță energetică pentru clădiri și pentru elementele clădirilor

Cadrul metodologic comparativ permite statelor membre să determine performanțele energetice și în materie de emisii ale clădirilor și ale elementelor clădirilor și aspectele economice ale măsurilor legate de performanța energetică și în materie de emisii și să stabilească legături între acestea, în vederea identificării nivelului optim din punctul de vedere al costurilor pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor pentru 2030 și de realizare a neutralității climatice, precum și a unui parc imobiliar cu emisii zero până cel târziu în 2050.

Cadrul metodologic comparativ este însoțit de orientări care detaliază modalitățile de aplicare a acestui cadru pentru calculul nivelurilor de performanță optime din punctul de vedere al costurilor.

Cadrul metodologic comparativ permite luarea în considerare a modelelor de utilizare, a condițiilor climatice exterioare și a modificărilor lor viitoare în conformitate cu cele mai bune previziuni climatice disponibile, inclusiv a valurilor de căldură și de frig, a costurilor de investiție, a categoriei clădirii, a costurilor de întreținere și a costurilor de exploatare (inclusiv costurile și economiile de energie), a veniturilor din energia produsă, după caz, a externalităților în materie de mediu și sănătate ale utilizării de energie, a costurilor de gestionare a deșeurilor, după caz, și a evoluțiilor tehnologice. Cadrul ar trebui să se bazeze pe standardele europene relevante corespunzătoare prezentei directive.

De asemenea, Comisia furnizează:

—

orientări care însoțesc cadrul metodologic comparativ; aceste orientări vor permite statelor membre să ia măsurile prezentate în continuare;

—

informații în ceea ce privește evoluțiile estimate ale prețului energiei pe termen lung.

Pentru aplicarea cadrului metodologic comparativ de către statele membre, condițiile generale, exprimate în parametri, sunt prevăzute la nivel de stat membru. Comisia emite recomandări adresate statelor membre cu privire la nivelurile lor de optimizare a costurilor, după caz.

Cadrul metodologic comparativ impune statelor membre:

—

să definească clădirile de referință care se caracterizează prin funcțiile pe care le îndeplinesc și sunt reprezentative pentru acestea și pentru amplasarea geografică, inclusiv din punctul de vedere al condițiilor climatice din interior și din exterior. Clădirile de referință includ atât clădirile rezidențiale, cât și pe cele nerezidențiale, atât noi, cât și existente;

—

să definească măsurile în materie de eficiență energetică care urmează să fie evaluate pentru clădirile de referință. Acestea pot fi măsuri pentru clădirile individuale în ansamblul lor, pentru elementele individuale ale clădirilor sau pentru o combinație de elemente ale clădirilor;

—

să evalueze nevoile de energie primară și finală și emisiile rezultate ale clădirilor de referință cărora li se aplică măsuri specifice de eficiență energetică;

—

să calculeze costurile (și anume valoarea netă actualizată) ale măsurilor de eficiență energetică (astfel cum se precizează la a doua liniuță) pe durata normată de funcționare preconizată aplicată clădirilor de referință (astfel cum se precizează la prima liniuță) prin aplicarea principiilor cadrului metodologic comparativ.

Prin calcularea costurilor măsurilor de eficiență energetică pe durata normată de funcționare preconizată, statele membre evaluează eficiența din punctul de vedere al costurilor a diferitelor niveluri ale cerințelor minime de performanță energetică. Aceasta va permite stabilirea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor ale cerințelor de performanță energetică.

ANEXA VIII Cerințe privind pașapoartele de renovare

ANEXA VIII

Cerințe privind pașapoartele de renovare

1. Pașaportul de renovare include:

(a)

informații privind performanța energetică actuală a clădirii;

(b)

o reprezentare grafică sau reprezentări grafice ale foii de parcurs și ale etapelor acesteia pentru o renovare în profunzime etapizată;

(c)

informații privind cerințele naționale relevante, cum ar fi cerințele minime de performanță energetică a clădirilor, standardele minime de performanță energetică și normele din statele membre privind eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați în clădiri pentru încălzire și răcire, inclusiv datele de aplicare;

(d)

o explicație succintă privind succesiunea optimă a etapelor;

(e)

informații despre fiecare etapă, inclusiv:

(i)

denumirea și descrierea măsurilor de renovare pentru etapa respectivă, inclusiv opțiunile relevante pentru tehnologiile, tehnicile și materialele care urmează să fie utilizate;

(ii)

economiile de energie estimate în cadrul consumului de energie primară și finală, în kWh și ca îmbunătățire procentuală în comparație cu consumul de energie anterior etapei respective;

(iii)

reducerea estimată a emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră;

(iv)

economiile estimate pe factura la energie, indicând în mod clar ipotezele privind costurile energiei utilizate pentru calcul;

(v)

clasa de performanță energetică estimată a certificatului de performanță energetică care trebuie atinsă după finalizarea etapei;

(f)

informații privind o potențială conectare la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată;

(g)

ponderea producției individuale sau colective și a autoconsumului de energie din surse regenerabile estimată a fi atinsă după renovare;

(h)

informații generale cu privire la opțiunile disponibile pentru îmbunătățirea circularității produselor pentru construcții și pentru reducerea emisiilor lor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață, precum și cu privire la beneficiile de ordin mai general legate de sănătate și confort, calitatea mediului interior și îmbunătățirea capacității de adaptare a clădirii la schimbările climatice;

(i)

informații privind finanțarea disponibilă și linkurile către paginile web relevante indicând sursele unei astfel de finanțări;

(j)

informații privind consilierea tehnică și serviciile de consiliere, inclusiv datele de contact și linkuri către paginile web ale ghișeelor unice.

2. Pașaportul de renovare poate include:

(a)

un calendar orientativ al etapelor;

(b)

pentru fiecare etapă:

(i)

o descriere detaliată a tehnologiilor, tehnicilor și materialelor care urmează să fie utilizate, precum și a avantajelor, dezavantajelor și costurilor acestora;

(ii)

modul în care performanța energetică a clădirii s-ar compara cu cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile care fac obiectul unor renovări majore, cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero și cerințele privind clădirile cu emisii zero după finalizarea etapei și modul în care performanța energetică a elementelor înlocuite ale clădirii s-ar compara cu cerințele minime de performanță energetică pentru elementele individuale ale clădirii [dacă acestea există];

(iii)

costurile estimate pentru realizarea etapei;

(iv)

perioada de recuperare a investiției estimată pentru etapa respectivă, cu și fără sprijin financiar disponibil;

(v)

timpul estimat necesar pentru realizarea etapei;

(vi)

dacă sunt disponibile, valorile de referință privind emisiile de gaze cu efect de seră ale materialelor și echipamentelor pe durata ciclului lor de viață și un link către pagina web relevantă la care pot fi găsite acestea;

(vii)

durata de viață estimată a măsurilor și costurile de întreținere estimate;

(c)

module independente privind:

(i)

profesiile sau funcțiile tipice necesare sau recomandate pentru efectuarea renovărilor energetice (arhitecți, consilieri, contractanți, furnizori și instalatori etc.) sau un link către paginile web relevante;

(ii)

o listă a arhitecților, consilierilor, contractanților, furnizorilor sau instalatorilor relevanți din zonă, care îi pot include numai pe cei care îndeplinesc anumite condiții, cum ar fi întrunirea unui nivel superior de calificare sau deținerea unor etichete în materie de certificare ori satisfacerea unor cerințe în acest sens, sau un link către paginile web relevante;

(iii)

condițiile tehnice necesare pentru o implementare optimă a încălzirii la temperatură scăzută;

(iv)

modul în care etapele de renovare și măsurile suplimentare ar putea îmbunătăți gradul de pregătire pentru soluții inteligente al unei clădiri;

(v)

cerințele tehnice și de siguranță pentru materiale și lucrări;

(vi)

ipotezele care stau la baza calculelor furnizate sau un link către pagina web relevantă la care pot fi găsite;

(d)

informații privind modul de accesare a unei versiuni digitale a pașaportului de renovare;

(e)

orice renovare majoră a clădirii sau a unității de clădire, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (1), și orice modernizare sau înlocuire a unui element al clădirii care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (2), în cazul în care aceste informații sunt puse la dispoziția expertului care întocmește pașaportul de renovare;

(f)

informații referitoare la siguranța seismică, în cazul în care aceste informații relevante pentru clădire sunt puse la dispoziția expertului;

(g)

la cererea actualului proprietar al clădirii și pe baza informațiilor puse la dispoziție de acesta, o anexă conținând informații suplimentare, cum ar fi adaptabilitatea spațiilor la nevoile în continuă evoluție și orice renovări planificate.

3. În ceea ce privește statutul clădirii înainte de etapele de renovare, pașaportul de renovare ține seama, în măsura posibilului, de informațiile cuprinse în certificatul de performanță energetică.

4. Fiecare indicator utilizat pentru estimarea impactului etapelor se bazează pe un set de condiții standard.

ANEXA IX

PARTEA A

Directiva abrogată cu lista modificărilor sale ulterioare

(menționată la articolul 36)

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 156, 19.6.2018, p. 75).

numai articolul 1

Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului

(JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

numai articolul 53

PARTEA B

Termene de transpunere în dreptul intern și datele de aplicare

(menționate la articolul 36)

Directiva

Termen de transpunere

Datele de aplicare

2010/31/UE

9 iulie 2012

În ceea ce privește articolele 2, 3, 9, 11, 12, 13, 17, 18, 20 și 27, statele membre aplică aceste acte de la 9 ianuarie 2013 cel târziu.

În ceea ce privește articolele 4-8, 14, 15 și 16, statele membre aplică aceste acte de la 9 ianuarie 2013, cel târziu, în cazul clădirilor ocupate de autorități publice, și de la 9 iulie 2013, cel târziu, în cazul altor clădiri.

(UE) 2018/844

10 martie 2020

ANEXA X Tabel de corespondență

ANEXA X

Tabel de corespondență

Directiva 2010/31/UE	Prezenta directivă
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2 punctul 1	Articolul 2 punctul 1
—	Articolul 2 punctul 2
Articolul 2 punctul 2	Articolul 2 punctul 3
—	Articolul 2 punctele 5 și 6
Articolul 2 punctele 3, 3a, 4 și 5	Articolul 2 punctele 7-10
—	Articolul 2 punctele 12, 13 și 14
Articolul 2 punctele 6, 7, 8 și 9	Articolul 2 punctele 15-18
—	Articolul 2 punctele 19-22
Articolul 2 punctul 10	Articolul 2 punctul 23
—	Articolul 2 punctele 24-29
Articolul 2 punctele 11, 12, 13 și 14	Articolul 2 punctele 30-33
—	Articolul 2 punctele 34, 37-40 și 42
Articolul 2 punctul 15	Articolul 2 punctul 42
Articolul 2 punctele 15, 15a, 15b, 15c, 16 și 17	Articolul 2 punctele 43, 44, 47-50
Articolul 2 punctul 18	—
Articolul 2 punctul 19	Articolul 2 punctul 51
—	Articolul 2 punctele 52-64
Articolul 2 punctul 20	—
Articolul 2a	Articolul 3
Articolul 3	Articolul 4
Articolul 4	Articolul 5
Articolul 5	Articolul 6
Articolele 6 și 9	Articolul 7
Articolul 7	Articolul 8
—	Articolul 9
—	Articolul 12
Articolul 8 alineatele (1) și (9)	Articolul 13
Articolul 8 alineatele (2)-(8)	Articolul 14
Articolul 8 alineatele (10) și (11)	Articolul 15
—	Articolul 16
Articolul 10	Articolul 17
Articolul 11	Articolul 19
Articolul 12	Articolul 20
Articolul 13	Articolul 21
—	Articolul 22
Articolele 14 și 15	Articolul 23
Articolul 16	Articolul 24
Articolul 17	Articolul 25
—	Articolul 26
Articolul 18	Articolul 27
Articolul 19	Articolul 28
Articolul 19a	—
Articolul 20	Articolul 29
Articolul 21	Articolul 30
Articolul 22	Articolul 31
Articolul 23	Articolul 32
Articolul 26	Articolul 33
Articolul 27	Articolul 34
Articolul 28	Articolul 35
Articolul 29	Articolul 36
Articolul 30	Articolul 37
Articolul 31	Articolul 38
Anexa I	Anexa I
—	Anexa II
—	Anexa III
Anexa IA	Anexa IV
—	Anexa V
Anexa II	Anexa VI
Anexa III	Anexa VII
Anexa IV	Anexa IX
Anexa V	Anexa X

1.1 Referințe

1.2 Cerințe identificate

1.3 Standarde asociate

2. Cerințe identificate

Cerințe
Sursă	Cerință

3. Standarde asociate

Standarde
Sursă	Cerință

Builddate: 24.05.2026 00:00:00 -Doknr: CELEX:32024L1275
EULAW -
European Regulation published on http://eur-lex.europa.eu/