REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2024/856 AL COMISIEI din 1 decembrie 2023 de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează scenariile de șoc în materie de supraveghere, ipotezele comune în materie de modelare și de parametri și ceea ce constituie o scădere semnificativă (Text cu relevanță pentru SEE)
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2024/856 AL COMISIEI
din 1 decembrie 2023
de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează scenariile de șoc în materie de supraveghere, ipotezele comune în materie de modelare și de parametri și ceea ce constituie o scădere semnificativă
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (1), în special articolul 98 alineatul (5a) al treilea paragraf,
întrucât:
(1)
Scenariile de șoc în materie de supraveghere au fost specificate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) (2) și sunt reflectate în Ghidul Autorității Bancare Europene privind gestionarea riscului de rată a dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare (3), care se aplică de la 30 iunie 2019. Este oportun ca scenariile de șoc în materie de supraveghere prevăzute în prezentul regulament să se bazeze pe specificația și metodologia respective.
(2)
În scopul calculării valorii economice a capitalurilor proprii și a veniturilor nete din dobânzi, este necesar să se specifice ipotezele comune în materie de modelare și de parametri pe care ar trebui să le utilizeze instituțiile. În acest scop, pentru calcularea veniturilor nete din dobânzi, ar trebui utilizată ipoteza bilanțului constant pe o perioadă de un an, în timp ce, pentru calcularea valorii economice a capitalurilor proprii, ar trebui utilizată ipoteza bilanțului de lichidare în care pozițiile care ajung la scadență nu sunt înlocuite. Aceste ipoteze au scopul de a asigura echilibrul adecvat în ceea ce privește acuratețea calculului, fiabilitatea estimărilor și complexitatea operațională.
(3)
Pentru a obține echilibrul corect între asigurarea comparabilității rezultatelor și oferirea flexibilității necesare având în vedere orizontul pe termen lung și complexitatea operațională inerentă, marjele comerciale și componentele de marjă ar trebui să fie incluse în calculul veniturilor nete din dobânzi, însă pentru calcularea valorii economice a capitalurilor proprii, instituțiile ar trebui să procedeze conform cu abordarea lor internă de gestionare și măsurare a riscului de rată a dobânzii din afara portofoliului de tranzacționare.
(4)
În conformitate cu standardele BCBS, orice test pentru detectarea valorilor extreme impus în plus față de testul valorii economice a capitalurilor proprii ar trebui să utilizeze un prag pentru identificarea băncilor atipice care să fie cel puțin la fel de strict ca cel aplicat testului valorii economice a capitalurilor proprii (15 % din fondurile proprii de nivel 1). Acest prag ar trebui să reflecte efectiv mediul actual într-un mod judicios din punct de vedere prudențial și proporțional, contribuind astfel la securitatea juridică și la armonizarea în întreaga Uniune, având în vedere, de asemenea, faptul că depășirea pragurilor utilizate în testele pentru detectarea valorilor extreme ale valorii economice a capitalurilor proprii și ale veniturilor nete din dobânzi nu va impune neapărat instituțiilor să își recalibreze procedurile, procesele sau mecanismele interne și modelele și abordările corespunzătoare și nici nu implică exercitarea automată a competențelor de supraveghere, în cazul în care gestionarea de către instituție a riscului de rată a dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare este adecvată și proporțională cu modelul de afaceri, iar instituția nu este expusă excesiv la un astfel de risc.
(5)
Pentru a asigura metodologii armonizate pentru testul de supraveghere pentru detectarea valorilor extreme cu privire la ceea ce constituie o scădere semnificativă a veniturilor nete din dobânzi ca urmare a unei modificări bruște și neașteptate a ratelor dobânzii, ar trebui introdus un prag de referință cel puțin la fel de strict ca pragul utilizat în testul de supraveghere pentru detectarea valorilor extreme ale valorii economice a capitalurilor proprii, precum și o specificare a calculului veniturilor nete din dobânzi.
(6)
Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare transmis Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.
(7)
Autoritatea Bancară Europeană a organizat o consultare publică deschisă cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat eventualele costuri și beneficii aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Având în vedere, pentru fiecare monedă c, dimensiunea specificată a șocurilor paralele, pe termen scurt și pe termen lung ale ratei dobânzii „fără risc”, se aplică următorii parametri ai celor șase scenarii de șoc în materie de supraveghere:
(4) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
(5) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(6) Regulamentul delegat (UE) 2024/857 al Comisiei din 1 decembrie 2023 de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care specifică o metodologie standardizată și o metodologie standardizată simplificată pentru evaluarea riscurilor care decurg din variațiile potențiale ale ratelor dobânzii care afectează atât valoarea economică a capitalului propriu, cât și veniturile nete din dobânzi aferente activităților din afara portofoliului de tranzacționare ale unei instituții (JO L, 2024/857, 24.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2024/857/oj).
Partea B: Calibrarea șocurilor ratei dobânzii pentru monede care nu sunt menționate în partea A
(1)
Instituțiile calculează mai întâi rata medie zilnică a dobânzii colectând o serie cronologică de 16 ani de rate ale dobânzii zilnice „fără risc”, excluzând marjele de credit și marjele de lichiditate specifice instrumentului sau entității, pentru fiecare monedă pentru scadențele de 3 luni, 6 luni, 1 an, 2 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani și 20 de ani și apoi calculează media aritmetică a ratei dobânzii pentru fiecare monedă c pentru toate observațiile din seriile cronologice și pentru toate scadențele. Rezultatul este o singură măsură pentru fiecare monedă.
(2)
În cazul în care rata medie a dobânzii calculată în conformitate cu punctul 1 pentru primii șapte ani este mai mare de 700 de puncte de bază, se utilizează datele din ultimii 10 ani, sub rezerva disponibilității datelor. În cazul în care rata medie a dobânzii calculată în conformitate cu punctul 1 pentru primii șapte ani este mai mică sau egală cu 700 de puncte de bază, se utilizează întreaga serie cronologică de date pe 16 ani.
(3)
Șocul paralel, pe termen scurt și pe termen lung al ratei dobânzii în funcție de monedă se obține prin aplicarea parametrului de șoc global relevant din tabelul 1 la rata medie a dobânzii calculată în conformitate cu punctele 1 și 2.
Tabelul 1
Parametrii de referință globali ai șocului ratei dobânzii
Paralel
60 %
Pe termen scurt
85 %
Pe termen lung
40 %
(4)
Instituțiile aplică un prag minim de 100 de puncte de bază, precum și plafoane variabile de 500 de puncte de bază pentru șocul pe termen scurt, de 400 de puncte de bază pentru șocul paralel și, respectiv, de 300 de puncte de bază pentru șocul pe termen lung.
(5)
Setul de șocuri ale ratei dobânzii pe monede se rotunjește apoi la cele mai apropiate 50 de puncte de bază.