Articolul 34 Aprobarea comunicării mai departe a informațiilor schimbate între FIU

(1)   Statele membre se asigură că informațiile care fac obiectul schimbului de informații în temeiul articolelor 29, 31 și 32 sunt utilizate numai în scopul pentru care au fost solicitate sau furnizate și că orice comunicare a informațiilor respective de către FIU destinatară către orice alte autorități, agenții sau departamente, precum și orice utilizare a acestor informații în alte scopuri decât cele aprobate inițial face obiectul aprobării prealabile a FIU care a furnizat informațiile.

Cerințele de la primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică în cazul în care informațiile furnizate de FIU constau într-un raport prezentat de o entitate obligată în temeiul articolului 69 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1624 care se referă la un alt stat membru în care entitatea obligată își desfășoară activitatea în temeiul libertății de a presta servicii și care nu are nicio legătură cu statul membru al FIU care a furnizat informațiile.

(2)   Statele membre se asigură că aprobarea prealabilă din partea FIU solicitate pentru ca informațiile să fie comunicate autorităților competente este acordată cu promptitudine și în cea mai mare măsură posibilă, indiferent de tipul infracțiunilor premisă în domeniul spălării banilor și indiferent dacă infracțiunea premisă a fost identificată sau nu. FIU solicitată nu refuză să își dea aprobarea pentru o astfel de comunicare decât dacă aceasta ar depăși domeniul de aplicare al dispozițiilor care i se aplică în materie de CSB/CFT sau dacă ar putea afecta o investigație sau dacă nu ar fi, în orice alt mod, în conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului intern ale statului membru respectiv. Orice astfel de refuz de a-și da aprobarea este explicat în mod corespunzător. Cazurile în care FIU pot refuza să își dea aprobarea sunt prevăzute într-un mod care previne atât utilizarea abuzivă a informațiilor, cât și limitările nejustificate ale comunicării informațiilor către autoritățile competente.

(3)   Până la 10 iulie 2028, statele membre informează Comisia cu privire la circumstanțele excepționale în care comunicarea nu ar respecta principiile fundamentale ale dreptului intern menționate la alineatul (2). Statele membre actualizează aceste notificări în cazul în care apar modificări ale circumstanțelor excepționale identificate la nivel național.

Comisia publică lista consolidată a notificărilor menționate la primul paragraf.

(4)   Până la 10 iulie 2029, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în care evaluează dacă circumstanțele excepționale notificate în temeiul alineatului (3) sunt justificate.