Articolul 3 Definiții

„obligațiune garantată” înseamnă un titlu de creanță care este emis de o instituție de credit în conformitate cu dispozițiile de drept intern care transpun cerințele obligatorii din prezenta directivă și care este garantat prin active de acoperire la care investitorii în obligațiuni garantate pot recurge în mod direct în calitate de creditori preferențiali;

„program de obligațiuni garantate” înseamnă caracteristicile structurale ale unei emisiuni de obligațiuni garantate care sunt stabilite prin norme statutare și prin clauze și condiții contractuale, în conformitate cu autorizația acordată instituției de credit emitente de obligațiuni garantate;

„portofoliu de acoperire” înseamnă un set de active clar definite care garantează obligațiile de plată aferente obligațiunilor garantate și care sunt segregate de celelalte active deținute de instituția de credit emitentă de obligațiuni garantate;

„active de acoperire” înseamnă activele incluse într-un portofoliu de acoperire;

„active constituite ca garanții reale” înseamnă activele corporale și activele sub formă de expuneri care garantează activele de acoperire;

„segregare” înseamnă acțiunile întreprinse de o instituție de credit emitentă de obligațiuni garantate pentru a identifica activele de acoperire și pentru a face ca acestea să devină intangibile din punct de vedere juridic pentru creditori, alții decât investitorii în obligațiuni garantate și contrapărțile la contracte derivate;

„instituție de credit” înseamnă o instituție de credit în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

„instituție specializată de credit ipotecar” înseamnă o instituție de credit care finanțează împrumuturi exclusiv sau în principal prin emisiunea de obligațiuni garantate, care este autorizată prin lege să acorde doar credite ipotecare și împrumuturi către sectorul public și care nu are dreptul de a atrage depozite, dar care atrage alte fonduri rambursabile din partea publicului;

„accelerare automată” înseamnă o situație în care o obligațiune garantată devine automat și exigibilă imediat și trebuie plătită în momentul insolvenței sau al rezoluției emitentului și pentru care investitorii în obligațiunea garantată au o creanță executorie de rambursare la o dată anterioară datei inițiale a scadenței;

„valoare de piață” înseamnă, în ceea ce privește bunurile imobile, valoarea de piață în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 76 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

„valoare ipotecară” înseamnă, în ceea ce privește bunurile imobile, valoarea ipotecară în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 74 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

„active primare” înseamnă active de acoperire dominante care determină natura portofoliului de acoperire;

„active de substituție” înseamnă active de acoperire care contribuie la cerințele de acoperire, altele decât activele primare;

„supragarantare” înseamnă totalitatea nivelului statutar, contractual sau voluntar al garanțiilor care depășește cerința de acoperire prevăzută la articolul 15;

„cerințe privind finanțarea corelată” înseamnă normele care prevăd că fluxurile de lichidități dintre datorii și active care ajung la scadență trebuie să fie corelate prin garantarea prin clauze și condiții contractuale a faptului că plățile de la debitori și de la contrapărțile la contractele derivate ajung la scadență înainte de efectuarea plăților către investitorii în obligațiuni garantate și către contrapărțile la contractele derivate, că sumele încasate sunt cel puțin egale ca valoare cu plățile care trebuie efectuate către investitorii în obligațiuni garantate și contrapărțile la contractele derivate, precum și că sumele încasate de la debitori și de la contrapărțile la contractele derivate sunt incluse în portofoliul de acoperire, în conformitate cu articolul 16 alineatul (3), până când plățile către investitorii în obligațiuni garantate și contrapărțile la contractele derivate devin exigibile;

„ieșiri nete de lichidități” înseamnă toate fluxurile de ieșire a plăților scadente într-o zi, inclusiv principalul și plăți de dobândă, precum și plățile efectuate în cadrul contractelor derivate ale programului de obligațiuni garantate, nete de toate fluxurile de intrare ale plăților scadente în aceeași zi pentru creanțe aferente activelor de acoperire;

„structura de scadență prelungibilă” înseamnă un mecanism care prevede posibilitatea de a prelungi scadența programată a obligațiunilor garantate pentru o anumită perioadă de timp prestabilită și în cazul în care are loc un factor declanșator specific;

„supravegherea publică a obligațiunilor garantate” înseamnă supravegherea programelor de obligațiuni garantate care asigură conformarea și respectarea cerințelor aplicabile emisiunii de obligațiuni garantate;

„administrator special” înseamnă persoana sau entitatea desemnată să administreze un program de obligațiuni garantate în cazul insolvenței unei instituții de credit emitente de obligațiuni garantate în cadrul respectivului program sau atunci când s-a stabilit că o astfel de instituție de credit este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate, în temeiul articolului 32 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE sau, în circumstanțe excepționale, în cazul în care autoritatea competentă relevantă stabilește că buna funcționare a instituției de credit respective este grav periclitată;

„rezoluție” înseamnă o rezoluție în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/59/UE;

„grup” înseamnă un grup în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 138 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

„întreprinderi publice” înseamnă întreprinderi publice în sensul definiției de la articolul 2 litera (b) din Directiva 2006/111/CE a Comisiei.