Articolul 3 Sediile desemnate și reprezentanții legali

(1)   Statele membre se asigură că furnizorii de servicii care oferă servicii în Uniune desemnează sau numesc cel puțin un destinatar pentru primirea, respectarea și executarea deciziilor și ordinelor care intră sub incidența articolului 1 alineatul (2) [denumite în continuare „decizii și ordine care intră sub incidența articolului 1 alineatul (2)”] emise de autoritățile competente ale statelor membre în scopul obținerii de probe în cadrul procedurilor penale, după cum urmează:

(2)   Statele membre se asigură că destinatarii menționați la alineatul (1):

(3)   Statele membre se asigură că deciziile și ordinele care intră sub incidența articolului 1 alineatul (2) sunt adresate sediului desemnat sau reprezentantului legal numit în acest scop în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol.

(4)   Statele membre se asigură că furnizorii de servicii stabiliți sau care își oferă serviciile pe teritoriul lor acordă sediilor lor desemnate și reprezentanților lor legali competențele și resursele necesare pentru a se conforma deciziilor și ordinelor care intră sub incidența articolului 1 alineatul (2) primite de la un stat membru. Statele membre verifică, de asemenea, că sediilor desemnate sau reprezentanților legali care își au reședința pe teritoriul lor li s-au acordat din partea furnizorilor de servicii competențele și resursele necesare pentru a se conforma deciziilor și ordinelor respective primite de la un stat membru și că aceștia cooperează cu autoritățile competente la primirea respectivelor decizii și ordine, în conformitate cu cadrul juridic aplicabil.

(5)   În acest scop, statele membre se asigură că atât sediul desemnat sau reprezentantul legal, cât și furnizorul de servicii pot fi trași la răspundere în solidar pentru nerespectarea obligațiilor care decurg din cadrul juridic aplicabil la primirea deciziilor și ordinelor care intră sub incidența articolului 1 alineatul (2), astfel încât fiecare dintre aceștia să poată face obiectul sancțiunilor pentru nerespectarea obligațiilor de către oricare dintre ei. În special, statele membre să asigură că nu este posibil ca furnizorul de servicii sau sediul desemnat, sau, dacă este cazul, reprezentantul legal, să se prevaleze de lipsa unor proceduri interne adecvate între furnizorul de servicii și sediul desemnat sau reprezentantul legal ca justificare pentru nerespectarea obligațiilor respective. Răspunderea solidară nu se aplică pentru acțiuni sau omisiuni ale furnizorului de servicii sau ale sediului desemnat sau, dacă este cazul, ale reprezentantului legal, care constituie o infracțiune în statul membru care aplică sancțiunile.

(6)   Statele membre se asigură că furnizorii de servicii care oferă servicii în Uniune la 18 februarie 2026 au obligația de a desemna sedii desemnate sau de a numi reprezentanți legali până la 18 august 2026 și că furnizorii de servicii care încep să ofere servicii în Uniune după 18 februarie 2026 au obligația de a desemna sedii desemnate sau de a numi reprezentanți legali în termen de șase luni de la data la care încep să ofere servicii în Uniune.