|
+ANEXA I |
ANEXA I
ANEXA I METODOLOGIA DE CALCUL A ALOCĂRII FINANCIARE MAXIME PENTRU FIECARE STAT MEMBRU ÎN CADRUL FONDULUI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 14 Prezenta anexă stabilește metodologia de calcul a alocării financiare maxime disponibile pentru fiecare stat membru în conformitate cu articolele 10 și 14. Metodologia ține seama, în ceea ce privește fiecare stat membru, de următoarele variabile:
—
populația expusă riscului de sărăcie care trăiește în zone rurale (2019);
—
emisiile de dioxid de carbon generate de arderea combustibililor de către gospodării (media pentru perioada 2016-2018);
—
procentul gospodăriilor expuse riscului de sărăcie care au restanțe la plata facturilor la utilități (2019);
—
populația totală (2019);
—
venitul național brut (VNB) pe cap de locuitor al statului membru, măsurat în funcție de standardul puterii de cumpărare (2019);
—
cota-parte din emisiile de referință în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 pentru sursele de emisii 1A3b, 1A4a și 1A4b, astfel cum sunt stabilite în Orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (media pentru perioada 2016-2018), astfel cum au fost revizuite în mod cuprinzător în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul respectiv.
Alocarea financiară maximă a unui stat membru în cadrul fondului (MFAi – maximum financial allocation) este stabilită după cum urmează:
unde: MA este cuantumul maxim pentru execuția fondului, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1), iar α i este cota-parte care îi revine statului membru i din cuantumul maxim, determinată parcurgând următoarele etape:
unde
fi
= 1 dacă Unde, pentru fiecare stat membru i: pop rurală i este populația expusă riscului de sărăcie care trăiește în zonele rurale ale statului membru i; pop rurală UE este suma populației expuse riscului de sărăcie care trăiește în zonele rurale ale statelor membre ale UE-27; pop i este populația statului membru i; pop UE este suma populației statelor membre ale UE-27; HCO2 i reprezintă emisiile de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor de către gospodăriile din statul membru i; HCO2 UE reprezintă suma emisiilor de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor de către gospodăriile din statele membre ale UE-27; restanțe la plată i este procentul gospodăriilor expuse riscului de sărăcie care au restanțe la plata facturilor la utilități din statul membru i; restanțe la plată UE este procentul gospodăriilor expuse riscului de sărăcie care au restanțe la plata facturilor la utilități din UE-27;
βi
în cazul statelor membre al căror VNB pe cap de locuitor este sub valoarea de la nivelul UE-27 și în cazul cărora Pentru toate statele membre, α i nu poate fi mai mic de 0,07 % din cuantumul maxim menționat la articolul 10 alineatul (1). α i ale tuturor statelor membre cu α i mai mare de 0,07 % sunt ajustate proporțional pentru a se asigura că suma tuturor α i este egală cu 100 %. Pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din valoarea de la nivelul UE-27, α i nu poate fi mai mic decât cota-parte din emisiile de referință în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 pentru sursele de emisii 1A3b, 1A4a și 1A4b, astfel cum sunt stabilite în Orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (media pentru perioada 2016-2018), astfel cum au fost revizuite în mod cuprinzător în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul respectiv. α i ale statelor membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mare decât valoarea de la nivelul UE-27 sunt ajustate proporțional pentru a se asigura că suma tuturor α i este egală cu 100 %.
1. Prezentare generală
1.1 Referințe1.2 Cerințe identificate1.3 Standarde asociate2. Cerințe identificate
3. Standarde asociate
|