Articolul 3 Desemnarea autorităților de rezoluție și a ministerelor competente

(1)   Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități de rezoluție care sunt abilitate să aplice instrumentele de rezoluție și să exercite competențele de rezoluție prevăzute în prezentul regulament.

Autoritățile de rezoluție sunt băncile centrale naționale, ministerele competente, autoritățile publice administrative sau alte autorități învestite cu competențe de administrație publică.

(2)   Autoritățile de rezoluție dispun de expertiza, resursele și capacitatea operațională necesare pentru a aplica măsurile de rezoluție și a-și exercita competențele cu rapiditatea și flexibilitatea necesare în vederea atingerii obiectivelor rezoluției.

(3)   În cazul în care o autoritate de rezoluție desemnată în temeiul alineatului (1) din prezentul articol este însărcinată cu alte funcții, se instituie mecanisme structurale adecvate pentru a se evita conflictele de interese între funcțiile încredințate autorității de rezoluție în temeiul prezentului regulament și toate celelalte funcții încredințate autorității respective. În special, se instituie mecanisme care să asigure independența operațională eficace, inclusiv prin alocarea de personal separat, linii de raportare separate și independența procesului decizional al autorității de rezoluție respective, față de orice sarcini pe care autoritatea de rezoluție le poate îndeplini în temeiul articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 în calitate de autoritate competentă a CPC, precum și față de sarcinile pe care autoritatea de rezoluție le poate îndeplini în calitate de autoritate competentă a membrilor compensatori menționați la articolul 18 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(4)   Cerințele menționate la alineatul (3) nu împiedică nici convergența liniilor de raportare la cel mai înalt nivel al unei organizații care subsumează funcții sau autorități diferite și nici posibilitatea ca, în condiții predefinite, personalul să fie partajat între celelalte funcții încredințate autorității de rezoluție pentru a realiza temporar un volum de muncă ridicat sau pentru a permite autorității de rezoluție să beneficieze de expertiza personalului comun.

(5)   Autoritățile care exercită funcții de supraveghere și de rezoluție în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și al prezentului regulament, precum și persoanele care exercită aceste funcții în numele autorităților respective cooperează îndeaproape la pregătirea, planificarea și aplicarea deciziilor de rezoluție, atât în cazul în care autoritatea de rezoluție și autoritatea competentă sunt entități separate, cât și în cazul în care funcțiile sunt exercitate în cadrul aceleiași entități.

(6)   Autoritățile de rezoluție adoptă și fac publice normele interne în vigoare menite să asigure respectarea cerințelor stabilite la alineatul (3), inclusiv norme care reglementează secretul profesional și schimburile de informații între diferitele domenii funcționale.

(7)   Statele membre în care nu este stabilită nicio CPC pot deroga de la cerințele prevăzute la alineatul (3), cu excepția cazului în care acestea se referă la măsuri de evitare a conflictelor de interese.

(8)   Fiecare stat membru desemnează un singur minister care este responsabil de exercitarea funcțiilor încredințate ministerului competent în temeiul prezentului regulament.

(9)   În cazul în care autoritatea de rezoluție dintr-un stat membru nu este ministerul competent, aceasta informează ministerul competent, fără întârzieri nejustificate, cu privire la deciziile luate în temeiul prezentului regulament și, în cazul în care dreptul intern nu prevede altfel, obține aprobarea acestui minister înainte să fie puse în aplicare deciziile care vor avea un impact bugetar direct sau implicații sistemice susceptibile de a avea un impact bugetar direct.

(10)   Statele membre informează Comisia și Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (ESMA), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, cu privire la autoritățile de rezoluție desemnate în temeiul alineatului (1).

(11)   În cazul în care un stat membru desemnează mai multe autorități de rezoluție în temeiul alineatului (1), notificarea menționată la alineatul (10) include următoarele:

(12)   ESMA publică o listă a autorităților de rezoluție și a autorităților de contact notificate în temeiul alineatului (10).