Articolul 47 Competența în privința activelor, drepturilor, pasivelor, acțiunilor și altor instrumente de proprietate situate în țări terțe sau reglementate de legislația unor țări terțe

(1)   Statele membre se asigură că, în cazurile în care o măsură de rezoluție implică luarea de măsuri în privința unor active situate într-o țară terță sau a unor acțiuni, alte instrumente de proprietate, drepturi sau pasive reglementate de legislația unei țări terțe, autoritățile de rezoluție pot să prevadă cerința ca:

(2)   Pentru a facilita întreprinderea de posibile acțiuni în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre impun entităților menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(e) să includă în acordurile conexe clauze contractuale prin care acționarii, creditorii sau părțile la acordul care creează pasivul recunosc că asupra pasivului respectiv pot fi exercitate competențe de reducere a valorii contabile sau de conversie și acceptă obligațiile care decurg din orice măsură de reducere a principalului sau a sumei de plată restante, de conversie sau de anulare efectuată prin exercitarea competențelor respective de către o autoritate de rezoluție.

Statele membre se asigură că autoritățile de rezoluție pot să impună entităților menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(e) să le transmită un aviz juridic motivat, elaborat de un expert juridic independent, prin care să se confirme caracterul executoriu și eficacitatea unor astfel de clauze contractuale.

(3)   În cazul în care o autoritate de rezoluție apreciază că, deși persoana care exercită controlul asupra întreprinderii aflate în rezoluție a luat toate măsurile necesare în conformitate cu alineatul (1) litera (a), este foarte puțin probabil ca măsura de rezoluție să producă efecte în legătură cu anumite active situate într-o țară terță sau cu anumite acțiuni, alte instrumente de proprietate, drepturi sau pasive reglementate de legislația unei țări terțe, autoritatea de rezoluție respectivă nu poate să procedeze la măsura de rezoluție. În cazul în care autoritatea de rezoluție a emis deja ordinul de rezoluție, ordinul respectiv este nul în ceea ce privește activele, acțiunile, instrumentele de proprietate, drepturile sau pasivele în cauză.