Articolul 9 Adoptarea planurilor de restructurare

(1)   Statele membre se asigură că, indiferent cine solicită o procedură de restructurare preventivă în conformitate cu articolul 4, debitorii au dreptul de a prezenta planuri de restructurare în vederea adoptării de către părțile afectate.

De asemenea, statele membre pot prevedea atât faptul că creditorii și practicienii din domeniul restructurării au dreptul să prezinte planuri de restructurare, cât și condițiile în care aceștia pot face acest lucru.

(2)   Statele membre se asigură că părțile afectate au dreptul de a vota asupra adoptării unui plan de restructurare.

Părțile care nu sunt afectate de un plan de restructurare nu au drept de vot în adoptarea respectivului plan.

(3)   Prin excepție de la alineatul (2), statele membre pot exclude de la dreptul de a vota:

(4)   Statele membre se asigură că părțile afectate sunt tratate în clase separate care reflectă faptul că există o comunitate de interese suficientă, bazată pe criterii verificabile, în conformitate cu dreptul intern. Cerința minimă este ca creditorii creanțelor garantate și ai celor negarantate să fie tratați în clase separate atunci când se adoptă un plan de restructurare.

Statele membre pot să prevadă, de asemenea, ca creanțele lucrătorilor să fie tratate într-o clasă separată proprie.

Statele membre pot prevedea că debitorii care sunt IMM-uri pot alege să nu trateze părțile afectate în clase separate.

Statele membre instituie măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că împărțirea în clase se realizează cu luarea în considerare în mod special a protecției creditorilor vulnerabili, cum ar fi micii furnizori.

(5)   Drepturile de vot și împărțirea în clase se examinează de către o autoritate judiciară sau administrativă în momentul prezentării cererii de confirmare a planului de restructurare.

Statele membre pot impune ca autoritatea judiciară sau administrativă să examineze și să confirme drepturile de vot și împărțirea în clase mai devreme decât se menționează la primul paragraf.

(6)   Planul de restructurare este adoptat de părțile afectate dacă se obține majoritatea, ca cuantum al creanțelor și intereselor părților respective, în fiecare clasă. Statele membre pot în plus să solicite să se obțină majoritatea, ca număr al părților afectate, în fiecare clasă.

Statele membre stabilesc majoritățile necesare pentru adoptarea unui plan de restructurare. Majoritățile respective nu sunt mai mari de 75 % din cuantumul creanțelor sau a dobânzilor, majorărilor ori penalităților din fiecare clasă sau, acolo unde este cazul, din numărul părților afectate din fiecare clasă.

(7)   În pofida alineatelor (2)-(6), statele membre pot prevedea că un vot formal privind adoptarea unui plan de restructurare poate fi înlocuit de un acord cu majoritatea necesară.