(1) Atunci când, într-o anumită zonă, există riscul ca nivelurile poluanților să depășească unul sau mai multe dintre pragurile de alertă precizate în anexa I secțiunea 4, statele membre stabilesc planuri de acțiune pe termen scurt care conțin măsurile de urgență ce trebuie luate pe termen scurt pentru a reduce riscul sau durata unei asemenea depășiri.
Cu toate acestea, în cazul în care există riscul ca pragul de alertă pentru ozon să fie depășit, statele membre pot decide să nu stabilească astfel de planuri de acțiune pe termen scurt atunci când nu există un potențial important de a reduce riscul, durata sau gravitatea unei astfel de depășiri, în considerarea condițiilor geografice, meteorologice și economice naționale.
Atunci când, pentru particulele în suspensie (PM10 și PM2,5), potențialul de a reduce riscul unei astfel de depășiri este extrem de limitat, în considerarea condițiilor geografice și meteorologice locale și a particularităților sistemelor de încălzire a locuințelor, statele membre pot stabili un plan de acțiune pe termen scurt care să se concentreze numai pe acțiuni specifice menite să protejeze atât publicul larg, cât și populația sensibilă și grupurile vulnerabile și pot furniza informații ușor de înțeles privind comportamentul recomandat pentru a reduce expunerea la depășirea măsurată sau prognozată.