|
+Titlul II - Ghid privind rata de conversie a datoriei în titluri de capital |
Titlul II - Ghid privind rata de conversie a datoriei în titluri de capitalPrincipii directoare 1.7. Principiile directoare prevăzute mai jos sunt legate direct de cerințele BRRD și nu extind principiile de rezoluție sau mecanismele de siguranță prevăzute în respectiva directivă. Scopul lor este să clarifice modul în care autoritățile de rezoluție, ținând cont de principiile și mecanismele de siguranță respective, se pot asigura că creditorii pot fi despăgubiți adecvat printr- o rată de conversie d iferențiată . 1.8. Principiul director 1: niciun creditor nu trebuie să fie dezavantajat. La stabilirea ratelor de conversie, autoritățile de rezoluție trebuie să încerce să se asigure că niciun creditor sau acționar nu va primi un tratament care îl afectează ma i mult decât îl afectează tratamentul pe care l- ar fi primit dacă firma ar fi intrat în procedura națională a insolvenței în momentul în care a fost luată hotărârea de a declanșa rezoluția. Acestea trebuie să își bazeze evaluarea tratamentului efectiv prec onizat pe evaluarea realizată în temeiul articolului 36 alineatul (4) literele (b) - (g) din BRRD. Acestea trebuie să își bazeze evaluarea tratamentului preconizat în insolvență pe o estimare a tratamentului pe care s- ar fi așteptat să îl primească fiecare clasă de acționar i și creditori dacă instituția ar fi fost lichidată conform procedurii obișnuite a insolvenței, așa cum prevede articolul 36 alineatul (8) din BRRD. 1.9. La stabilirea ratelor de conversie atunci când se folosește instrumentul de recapitalizare internă sau competența de reducere a valorii contabile sau de conversie a instrumentelor de capital relevante, autoritățile de rezoluție trebuie să evalueze și dacă s - a ținut seama cum se cuvinte de dreptul la proprietate prevăzut în Carta drepturilor fundamentale a UE. 1.10. Principiul director 2: ierarhia creditorilor. Cu condiția atingerii obiectivelor principiului director 1, autoritățile de rezoluție trebuie să stabilească rate de conversie diferite numai pentru a atinge obiectivele rezoluției sau pentru a respecta celelalte principii stipulate la articolul 34 din BRRD. În mod special, atunci când stabilesc ratele de conversie, autoritățile de rezoluție trebuie să caute să se asigure că:
1.11. La stabilirea ratelor de conversie cu ocazia aplicării competenței de reducere a valorii contabile sau de conversie a instrumentelor de capital relevante prevăzute la articolul 59 din BRRD, autoritățile trebuie să se asigure că acționarii suportă prima pierdere, creditorii suportă pierderile în conformitate cu ordinea de prioritate a creanțelor lor conform procedurii obișnuite a insolvenței, iar creditorii din aceeași clasă sunt tratați în mod echitabil, exceptând cazul în care acest lucru ar contraveni nevoii de a ține cont de dreptul la proprietate prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a UE. 1.12. Orientările privind modul în care autoritățile de rezoluție trebuie să aplice aceste principii directoare sunt prevăzute mai jos. Evaluare 1.13. Înainte de aplicarea instrumentului de recapitalizare internă sau a competenței de reducere a valorii contabile sau de conversie a instrumentelor de capital la momentul în care ins tituția a încetat să mai fie viabilă, se va face o evaluare a activelor și pasivelor instituției în conformitate cu articolul 36 alineatul (4) literele (b) - (g) din Directiva 2014/59/UE. Aceasta trebuie să implice o evaluare corectă, prudentă și realistă a activelor și pasivelor firmei. 1.14. Această evaluare are rolul de a fundamenta o serie de hotărâri ce trebuie luate de autoritatea de rezoluție, inclusiv cele referitoare la dimensiunea anulării sau diluării acțiunilor sau a altor instrumente de proprietate și la dimensiunea pierderilor ce ar trebui recunoscute la momentul rezoluției. Evaluarea trebuie să cuprindă o estimare a noilor acţiuni rezultate în urma conversiei titlurilor de capital transferate sau emise ca şi contraprestație deținătorilor instrumentelor convertite. 1.15. Articolul 36 alineatul (8) din BRRD mai impune ca evaluarea să cuprindă o estimare a tratamentului pe care fiecare clasă de acționari și creditori l - ar fi primit dacă instituția ar fi fost lichidată conform procedurii obișnuite a insolvenței. De asemenea, trebuie făcută și o evaluare independentă ex post în conformitate cu articolul 74 alineatul (2) pentru a stabili dacă tratamentul efectiv pe care l - au primit acționarii și creditorii ca urmare a aplicării instrumentului de recapitalizare inte rnă a fost mai rău decât cel pe care l - ar fi primit dacă firma ar fi fost supusă procedurii obișnuite a insolvenței (evaluarea ex post). Aplicarea principiului director 1: asigurarea că niciun creditor sau acționar nu este mai dezavantajat decât în situația de insolvență 1.16. La aplicarea instrumentului de recapitalizare internă, autoritățile trebuie să stabilească ratele de conversie astfel încât pentru fiecare acționar sau creditor valoarea preconizată a titlurilor de capital și a creanțelor lor după aplicarea competențelor în materie de rezoluție, conform evaluării realizate în temeiul articolului 36 alineatul (4) literele (b) - (g) din BRRD, să fie egală sau mai mare decât valoarea preconizată pe care ar fi realizat - o dacă instituția ar fi intrat în procedura obișnuită a insolvenței, conform estimării realizate în temeiul articolului 36 alineatul (8) din BRRD. 1.17. Competențele de reducere a valorii contabile sau de conversie menționate la articolul 59 din BRRD pot fi aplicate independent, nu împreună cu exercitarea recapitalizării interne sau a oricărui alt instrument de rezoluție. În acest caz, dacă autoritățile optează să folosească rate de conversie diferite, acestea trebuie să stabilească ratele de conversie astfel încât pentru fiecare acționar sau creditor tratamentul efectiv preconizat pe care îl primesc [determinat de valoarea titlurilor de capital și a creanțelor lor după aplicarea competențelor în materie de rezoluție, conform evaluării realizate în temeiul articolului 36 alineatul (4) literele (b) - (g) din BRRD] să determine o valoare egală sau mai mare decât valoarea preconizată pe care ar fi realizat - o dacă instituția ar fi intrat în procedura obișnuită a insolvenței, conform estimării realizate în temeiul articolului 36 alineatul (8) din BRRD, în măsura în care este necesar pentru susținerea drepturilor de proprietate fundamentale. 1.18. În cazul în care valoarea contabilă a creanț elor creditorilor este redus ă, creanțele lor nu mai au nicio valoare. Când o datorie sau un alt instrument este convertit în titluri de capital, crean ț a din titluri de capital poate avea o valoare mai mare, mai mică sau identică cu creanța inițială convertită. Valoarea acest ei crean ț e din titluri de capital trebuie să facă parte din evaluarea tratamentului efectiv primit de un creditor. 1.19. C ând valoarea totală estimată a titlurilor de capital primite de creditorii afectați în urma reducerii valorii contabile și de conversie se preconizează a fi mai mare decât valoarea totală a creanțelor a căror valoare contabilă a fost redusă sau convertită în titluri de capital, principiul director 1 poate fi respectat fără nicio aplicare a unor rate de conversie diferite. 1.20. Când valoarea totală preconizată a titlurilor de capital primite de creditorii afectați în urma reducerii valorii contabile și de convers ie este mai mică decât suma totală a creanțelor a căror valoare contabilă a fost redusă sau convertită în titluri de capital, ar putea fi necesare rate de conversie diferite. 1.21. În cazul în care este nevoie să fie stabilite rate de conversie diferite pentru a împiedica creditorii să fie mai dezavantajați decât în insolvență sau pentru a proteja drepturile de proprietate fundamentale sau alte obiective ale rezoluției, ratele de conversie trebuie stabilite astfel încât creditorii cu rang prioritar să nu devină mai dezavantajați decât în insolvență sau astfel încât drepturile de proprietate fundamentale să fie protejate. Autoritățile de rezoluție nu trebuie să stabilească rate de conversie diferite care transferă mai multă valoare creditorilor cu rang prioritar decât este necesar pentru a respecta principiul director 2, pentru a împiedica creditorii cu rang prioritar să devină mai dezavantajați decât în insolvență sau pentru a proteja drepturile de proprietate fundamentale sau alte obiective ale rezoluției . 1.22. Pentru orice creditor a cărui creanță a fost convertită integral în titluri de capital, valoarea preconizată a titlurilor de capital pe care le primește trebuie să fie cel puțin la fel de mare ca cea pe care ar putea- o recupera în insolvență. 1.23. Pentru orice creditor a cărui creanță a fost convertită numai parțial în titluri de capital, valoarea preconizată a titlurilor de capital pe care le primește trebuie să fie cel puțin la fel de mare ca cea pe care ar putea- o recupera în insolvență, mai puțin valoarea preconizată a creanței rămase. Aplicarea principiului director 2: respectarea celorlalte principii ale rezolu ț iei prevăzute de articolul 34 1.24. Autoritățile trebuie să stabilească rate de conversie pentru a se asigura, cât mai rezonabil posibil și cu respectarea mecanismelor de siguranță aferente creditorilor și a drepturilor de proprietate fundamentale ale acestora , că ierarhia creditorilor este respectată pe deplin. Acest lucru înseamnă că, dacă se preconizează că o anumită clasă de creditori va suporta o pierdere - adică dacă valoarea totală a datoriei rămase și a crean ț ei de titluri de capital după aplicarea competențelor de rezoluție, conform evaluării realizate în temeiul articolului 36 alineatul (4) literele (b) - (g) din BRRD, este mai mică decât valoarea creanțelor din acea clasă înainte de rezoluție - autoritatea de rezoluție trebuie să stabilească o rată de conversie egală cu sau apropiată de zero pentru toate clasele de datorii și instrumente de rang inferior respectivei clase de creditori . 1.25. Acest lucru înseamnă că acționarii vor suporta prima pierdere. Orice valoare păstrată prin rezoluție va fi alocată mai întâi creanțelor creditorilor cu rang prioritar și celor subordonați. Ca atare, ratele de conversie diferite urmăresc să garanteze faptul că creditorii suferă pierderi după acționari în conformitate cu ordinea de prioritate a creanțelor din cadrul insolvenței. Totuși, pot fi stabilite rate de conversie care permit acționarilor inițiali (și acționarilor ale căror creanțe au rezultat din conv ersia instrumentelor de capital relevante în momentul în care instituția a încetat să mai fie viabilă) să păstreze anumite creanțe cu valoare pozitivă sau care permit titlurilor de capital să fie împărțite într - o anumită proporție între două sau mai multe clase de creditori. Acționarii ar putea păstra o anumită valoare pozitivă atunci când nu este nevoie să se reducă valoarea contabilă a creanţelor niciunui creditor, adică în cazul în care recapitalizarea internă nu necesită decât conversie. 1.26. Titlurile de ca pital ar putea fi împărțite într - o anumită proporție în două sau mai multe clase de creditori, atunci când o clasă de creditori a fost convertită integral în titluri de capital, dar ar mai fi nevoie de alte conversii, iar conversia parțială sau integrală a clasei de creditori de rang mai înalt nu a determinat o pierdere (adică creditorii de rang mai înalt primesc o valoare totală a creanței și a titlurilor de capital cel puțin egală cu valoarea creanței lor inițiale). Dispoziții finale 1.27. Autoritățile de rezoluție trebuie să aplice rate de conversie diferite numai atunci când este necesar pentru a respecta principiile directoare de mai sus. În cazul în care nu există îngrijorări semnificative cu privire la protejarea mecanismelor de siguranță a creditorilor sau a drepturilor de proprietate fundamentale, iar autoritățile de rezoluție sunt mulțumite de faptul că aplicarea acelorași rate de conversie ar respecta principiile prevăzute la articolul 34 și ar atinge obiectivele rezoluției, nu ar trebui să fie nevoie d e rate de conversie diferite. 1.28. În cazul în care sunt aplica t e rate de conversie diferite, autoritățile trebuie să stabilească ratele de conversie astfel încât să fie destul de încrezătoare în faptul că creditorii de rang inferior sau acționarii nu sunt mai dezavantajați decât în insolvență (în cazul recapitalizării interne) și că drepturile lor de proprietate fundamentale sunt protejate. Acest lucru înseamnă că ratele de conversie pentru creditorii cu rang prioritar nu trebuie să fie disproporționat de mari. Ar apărea un beneficiu disproporționat dacă acești creditori ar avea creanțe de valoare mult mai mare conform estimării realizate în temeiul articolului 36 alineatul (8) din BRRD. 1. Prezentare generală
1.1 Referințe1.2 Cerințe identificate1.3 Standarde asociate2. Cerințe identificate
3. Standarde asociate
|