Ghidul ABE privind rata noțională de actualizare aplicabilă pentru remunerația variabilă Cuprins (EBA/GL/2014/01)

Prezentul document conține ghiduri emise în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea B ancară E uropeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (denumit în continuare „Regulamentul ABE”). În conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul ABE, autoritățile competente și instituțiile financiare trebuie să depună toate eforturil e necesare pentru a respecta ghidurile.

Ghidul prezintă punctul de vedere al ABE privind practicile adecvate în materie de supraveghere în cadrul Sistemului european al supraveghetorilor financiari sau privind modul în care ar trebui aplicat dreptul Uniunii într- un anumit domeniu. Prin urmare, ABE se așteaptă ca toate autoritățile competente și instituțiile financiare cărora li se aplică ghidul să se conformeze. Autoritățile competente cărora li se aplică ghidul trebuie să îl integreze în practicile lor de supraveghere, după caz (de exemplu, prin modificarea cadrului legislativ sau a procedurilor de supraveghere), inclusiv în cazurile în care anumite puncte din cuprinsul documentului sunt adresate în primul rând instituțiilor.

În conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul ABE, autoritățile competente trebuie să notifice ABE dacă se conformează sau intenționează să se conformeze cu prezentul ghid sau să comunice motivele neconformării până la 27 mai 2014. În absența unei notificări până la acest termen, ABE va considera că autoritățile competente nu respectă ghidul. Notificările se trimit prin intermediul formularului din secțiunea 5, la adresa compliance@eba.europa.eu , cu men țiunea „EBA/GL/2014/01”. Notificările trebuie trimise de persoane care au autoritatea de a raporta cu privire la respectarea ghidului în numele autorităților competente.

Notificările vor fi publicate pe site - ul ABE, în conformitate cu articolul 16 alineatu l (3).

Titlul I – Obiect și definiții

Titlul II – Cerințe privind rata de actualizare pentru remunerația variabilă

22. Ghidul se aplică începând cu [1 iunie 2014] în scopul calculării raportului dintre componentele fixă și variabilă ale remunerației totale acordate pentru performanţa obţinută și serviciile prestate începând cu anul 2014.

Calculul părții actualizate a remunerației variabile („dvr”) în scopul calculării raportului dintre componentele variabilă și fixă ale remunerației:

𝑣𝑟 unde: 𝑑𝑣𝑟 = (1+ 𝑖 + 𝑔 + 𝑖𝑑 ) 𝑛

dvr = remunerația variabilă actualizată; vr = remunerația variabilă care face obiectul actualizării (maximum 25 % din totalul remunerației variabile cu condiția plătirii acesteia sub formă de instrumente care amânate pentru cel puțin cinci ani); i = rata inflației în procente; g = rata dobânzii pentru obligațiunile de stat, media UE în procente; id = factor de stimulare pentru utilizarea amânării pe termen lung, în procente; n = numărul de ani ai perioadei de intrare în drepturi.

Remunerația variabilă totală reprezintă suma dintre partea actualizată a remunerației variabile și partea neactualizată a remunerației variabile.

Să presupunem, în acest exemplu, că statul membru în cauză a permis instituțiilor să aplice o rată de actualizare de maximum 25 % din remunerația variabilă totală. Să presupunem, de asemenea, că acționarii instituției nu au aprobat un raport maxim mai mare decât cel prevăzut în Directiva 2013/36/UE.

Instituția ar dori să acorde unui membru al personalului o remunerație totală de 285 000 EUR, din care 135 000 EUR urmează să fie remunerația fixă, iar o posibilă valoare de 150 000 EUR, remunerația variabilă. Membrul personalului în cauză face parte din personalul identificat și avem în vedere remune rația acordată pentru anul de activitate 2014. Raportul dintre remunerația variabilă și cea fixă bazat pe valorile nominale ar fi, în acest caz, superior raportului de 1:1 admis. Totuși, după ce rata de actualizare este aplicată porțiunii din remunerația variabilă plătite sub formă de instrumente amânate pe o perioadă de cel puțin cinci ani, raportul este compatibil cu articolul 94 alineatul (1) litera (g) din Directiva 2013/36/UE, după cum se arată mai jos:

Structura remunerației variabile ar fi, în acest exemplu, după cum urmează:

•  20 000 EUR din remunerația variabilă ar fi plătiți sub formă de instrumente amânate pe o perioadă de cinci ani;
•  10 000 EUR ar fi plătiți sub formă de instrumente amânate pe o perioadă de șase ani;
•  valoarea rămasă din remunerația variabilă totală ar fi plătită imediat , nu sub formă de instrumente, sau ar fi amânată pe o perioadă mai scurtă de cinci ani.

Directiva 2013/36/UE prevede ca cel puțin 40 % din remunerația variabilă să fie amânată pe o perioadă de cel puţin 3-5 ani. În caz ul unei componente a remunerației variabile în sumă deosebit de mare , cel puțin 60 % din sumă trebuie amânată . Un procent minim de 50 % din remunerația variabilă trebuie plătit sub formă de instrumente. Toate aceste procente se aplică sumelor din remunerația variabilă acordată membrului personal ului înainte de aplicarea ratei de actualizare.

În acest exemplu, nu se ia în considerare intrarea în drepturi pe bază proporțională. Intrarea în drepturile sumelor de 20 000 EUR și de 10 000 EUR plătite sub formă de instrumente se face în mod integral după cinci și, respectiv, șase ani.

Pe baza remunerației variabile de 150 000 EUR, ar fi putut fi actualizată o valoare maximă de 37 500 EUR (care reprezintă 25 % din remunerația variabilă totală în valoare de 150 000 EUR) dacă ar fi fost plătită sub formă de instrumente amânate pentru mai mult de cinci ani. Totuși, în acest exemplu, numai valoarea de 30 000 EUR îndeplinește aceste două condiții și numai aceste valori pot fi actualizate.

Să presupunem că, într - un stat membru, instituția ar dori să acorde unui membru al personalului (identificat ca având un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției) care primește 135 000 EUR ca remunerație fixă, suma de 150 000 EUR ca remunerație variabilă. Se aplică aceleași ipoteze privind transpunerea de către statele membre a Directivei 2013/36/UE (maximum 25 %), aprobarea acționarilor pentru un raport mai mare de 1:1 (nu există) și anul de activitate (2014), precum în exemplul 1. Structura remunerației variabile este următoarea:

•  un procent de 60 % din remunerația variabilă totală, și anume 90 000 EUR, s -ar amâna pe o perioadă de șase ani și intrarea în drepturile acesteia s-ar face pe o bază proporțională în această perioadă;
•  suma de 37 500 EUR din remunerația variabilă de mai sus amânată pe o perioadă de șase ani ar fi plătită sub formă de instrumente. Aceasta presupune intrarea anuală în drepturile sumei de 6 250 EUR plătite sub formă de instrumente.

În acest exemplu, se ia în considerare intrarea în drepturi pe bază proporțională. Rata de actualizare poate fi aplicată pentru un procent maxim de 25 % din remunerația variabilă totală, cu condiția plătirii acesteia sub formă de instrumente amânate pe o perioadă de cel puțin cinci ani.

Figura 1: Schema acordurilor de amânare și a aplicării ratei de actualizare pentru remunerația variabilă plătită sub formă de instrumente amânate pe o perioadă de șase ani și cu intrare în drepturi pe o bază proporțională.

Remunerație variabilă

100 %¹⁰

Un procent de 40% din remunerația variabilă totală plătit în avans; un procent de 60 % din remunerația variabilă totală reportat pe o perioadă de șase ani în cazul unei împărțiri uniforme.

În următorul exemplu se are în vedere o valoare dată din remunerația fixă egală cu 100 000 EUR și se indică modalitatea de calcul a valorii maxime posibile din remunerația variabilă care ar putea fi acordată dacă 25 % din remunerația variabilă se plătește sub formă de instrumente amânate pe o p erioadă de cinci ani, presupunând că se intră în drepturile întregii sume la sfârșitul perioadei de amânare . Se utilizează rata inflației și rata dobânzii pentru obligațiunile de stat indicate în exemplul 1. Se aplică aceleași ipoteze privind transpunerea de către statele membre a Directivei 2013/36/UE (25 %), aprobarea acționarilor pentru un raport mai mare de 1:1 (nu există) și anul de activitate (2014), precum în exemplul 1. Dacă un stat membru prevede rate mai reduse, formula trebuie ajustată în consecință, înlocuind 0,25 cu un procent mai mic.

În acest exemplu, remunerația variabilă totală care poate fi plătită nu depășește 100 % din componentele fixe ale remunerației, iar remunerația variabilă maximă care poate fi actualizată este egală cu un procent de 25 %, cu condiția plătirii acesteia sub formă de instrumente care sunt amânate pe o perioadă de cel puțin cinci ani.

Prin urmare, putem scrie următoarea ecuație:

𝑓𝑟 = (1 − 0,25) ∗𝑡𝑣𝑟 + 𝑛 fr = remunerația fixă (1+ 𝑖 + 𝑔 + 𝑖𝑑 )

tvr = remunerația variabilă totală i = rata inflației g = rata dobânzii pentru obligațiunile de stat, media UE id = factor de stimulare pentru utilizarea amânării pe termen lung n = durata perioadei de intrare în drepturi

Dacă înlocuim valorile din acest exemplu pentru fiecare variabilă din ecuația de mai sus, obținem:

100 000= 0,75 ∗𝑡𝑣𝑟 +⁵ fr = 100 000 (1+0,02+0,0273+0,10) i = 2 %, factor de inflație g = 2,73% factor pentru rata dobânzii obligațiunilor de stat i = 10 %, factor pentru amânarea pe cinci ani n = 5, durata perioadei de intrare în drepturi

După rezolvarea ecuației pentru tvr, obținem:

100 000 ∗ 1,987856 𝑡𝑣𝑟 = =114 186,10 Pentru exemplul de mai sus, remunerația 0,75 ∗ 1,987856+0,25 variabilă maximă care poate fi plătită dacă se actualizează un procent de 25 % din remunerația variabilă este egală cu 114 186,10 EUR.