|
Termen definit
|
Definiție
|
|
Acțiuni
|
Acțiunile se referă la:
i. acțiunile și planurile de acțiune (inclusiv planurile de tranziție) care sunt realizate pentru a se asigura că întreprinderea îndeplinește țintele stabilite și prin care întreprinderea urmărește să abordeze impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și
ii. deciziile de sprijinire a acestora cu resurse financiare, umane sau tehnologice.
|
|
Actor din cadrul lanțului valoric
|
Persoană fizică sau entitate din cadrul lanțului valoric din amonte sau din aval. Se consideră că un actor se află în aval față de întreprindere (de exemplu, distribuitorii, clienții) atunci când primește produse sau servicii de la întreprinderea respectivă; se consideră că un actor se află în amonte față de întreprindere (de exemplu, furnizorii) atunci când furnizează produse sau servicii care sunt utilizate pentru realizarea produselor sau a serviciilor proprii ale întreprinderii.
|
|
Salariu adecvat
|
Un salariu care îndeplinește nevoile lucrătorului și ale familiei sale, ținând seama de condițiile economice și sociale naționale.
|
|
Organe de administrație, de conducere și de supraveghere
|
Organele de guvernanță cu cea mai înaltă autoritate decizională din cadrul întreprinderii, inclusiv comitetele acesteia. În cazul în care în structura de guvernanță nu există membri ai organelor de administrație, de conducere sau de supraveghere ale întreprinderii, ar trebui să fie incluși directorul general și directorul general adjunct, dacă există această funcție. În unele jurisdicții, sistemele de guvernanță sunt formate din două niveluri, în care supravegherea și conducerea sunt separate. În astfel de cazuri, ambele niveluri sunt incluse în definiția organelor de administrație, de conducere și de supraveghere.
|
|
Comunități afectate
|
Persoane sau grupuri care locuiesc sau lucrează în aceeași zonă și care au fost sau pot fi afectate de operațiunile unei întreprinderi raportoare sau prin intermediul lanțului său valoric din amonte și din aval. Comunitățile afectate pot varia de la cele care locuiesc în vecinătatea operațiunilor întreprinderii (comunitățile locale) la cele care locuiesc la o anumită distanță. Comunitățile afectate includ populațiile indigene afectate efectiv și potențial.
|
|
Remunerație totală anuală
|
Remunerația totală anuală pentru forța de muncă proprie include salariul, bonusurile, acordările de valori mobiliare, acordările de opțiuni, compensațiile din cadrul planului de stimulente pentru alte elemente decât capitalurile proprii, variația valorii pensiei și câștigurile din compensațiile amânate necalificate furnizate pe parcursul unui an.
|
|
Efecte financiare anticipate
|
Efecte financiare care nu îndeplinesc criteriile de recunoaștere pentru includerea în elementele-rânduri ale situațiilor financiare în perioada de raportare și care nu sunt reflectate de efectele financiare actuale.
|
|
Zonă cu risc hidric
|
Un bazin hidrografic, în care mai multe aspecte fizice legate de apă:
i. conduc la o stare nesatisfăcătoare a unuia sau mai multor corpuri de apă și/sau la deteriorarea stării acestora (astfel cum sunt definite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1)), indicând astfel probleme semnificative în ceea ce privește disponibilitatea, calitatea și cantitatea apei (inclusiv un stres hidric ridicat) și/sau
ii. conduc la probleme legate de accesibilitatea apei, de reglementare sau de reputație (inclusiv utilizarea în comun a apei cu comunitățile și accesibilitatea prețului apei) pentru instalațiile sale și pentru instalațiile principalilor furnizori.
|
|
Zonă cu stres hidric ridicat
|
Regiuni în care procentul din cantitatea totală de apă extrasă este ridicat (40-80 %) sau extrem de ridicat (mai mare de 80 %) în instrumentul Aqueduct al Atlasului riscurilor hidrice al Institutului Mondial al Resurselor (World Resources Institute – WRI). A se vedea, de asemenea, deficitul de apă.
|
|
Materiale asociate procesului
|
Materiale care sunt necesare pentru procesul de fabricație, dar care nu fac parte din produsul final, cum ar fi lubrifianții pentru fabricarea utilajelor.
|
|
Concluzii privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT)
|
Un document care conține părți ale unui document de referință BAT stabilește concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplicabilității lor, nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile, conținutul minim al unui sistem de management de mediu, inclusiv valorile de referință asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului (2).
|
|
Nivel de emisii asociat celei mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL)
|
Niveluri de emisii obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul uneia dintre cele mai bune tehnici disponibile sau al unei asocieri de astfel de tehnici, astfel cum sunt descrise în concluziile BAT, și exprimate ca o medie pentru o anumită perioadă, în condiții de referință prestabilite, și anume nivelul de emisii care este asociat cu o BAT.
|
|
Nivelul de performanță de mediu asociat celei mai bune tehnici disponibile (BAT-AEPL)
|
Nivelurile de performanță de mediu, cu excepția nivelurilor de emisii, obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul unui tip de BAT sau al unei asocieri de BAT (3).
|
|
Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) (4)
|
Stadiul cel mai eficient și mai avansat în dezvoltarea activităților și a metodelor lor de operare, care indică posibilitatea practică a anumitor tehnici de a constitui referința pentru stabilirea valorilor limită de emisie și a altor condiții de autorizare, concepute pentru a preveni și, acolo unde nu este posibil, pentru a reduce emisiile și impactul asupra mediului în ansamblul său:
i. „tehnici” înseamnă atât tehnologia utilizată, cât și modul în care instalația este proiectată, construită, întreținută, exploatată și scoasă din funcțiune;
ii. „tehnici disponibile” înseamnă acele tehnici care sunt dezvoltate la un nivel care permite punerea lor în aplicare în sectorul industrial relevant, în condiții economice și tehnice viabile, luându-se în considerare costurile și avantajele, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu produse sau utilizate în statul membru respectiv, atât timp cât acestea sunt accesibile operatorului în condiții acceptabile și
iii. „cele mai bune” tehnici înseamnă tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general înalt de protecție a mediului în ansamblul său.
|
|
Pierderea biodiversității
|
Reducerea oricărui aspect al diversității biologice (adică diversitatea la nivel genetic, al speciilor și al ecosistemelor) se produce într-o anumită zonă prin deces (inclusiv extincție), distrugere sau eliminare fizică și manuală; aceasta se poate referi la multe scări, de la extincții globale la dispariția populației, ceea ce duce la scăderea diversității totale la aceeași scară.
|
|
Biodiversitate sau diversitate biologică
|
Diversitatea organismelor vii de orice origine, inclusiv ecosistemele terestre, marine și alte ecosisteme acvatice, precum și complexele ecologice din care acestea fac parte. Aceasta include variații ale atributelor genetice, fenotipice, filogenetice și funcționale, precum și modificări ale abundenței și distribuției în timp și spațiu în cadrul speciilor, al comunităților biologice și ecosistemelor.
|
|
Zonă sensibilă din punctul de vedere al biodiversității
|
Rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate („KBA”), precum și alte zone protejate, astfel cum sunt menționate în apendicele D din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (5).
|
|
Integritatea biosferei sau integritatea ecologică
|
Capacitatea unui ecosistem de a sprijini și de a menține procesele ecologice și o comunitate diversă de organisme.
|
|
Economia albastră
|
Economia albastră înglobează toate industriile și sectoarele legate de oceane, mări și zone de coastă, indiferent dacă acestea se află în mediul marin (de exemplu, transportul maritim, pescuitul, producția de energie) sau pe uscat (de exemplu, porturi, șantiere navale, acvacultura terestră și producția de alge, turismul de coastă).
|
|
BREF sau documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile ale UE
|
Un document care rezultă din schimbul de informații organizat în temeiul articolului 13 din Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6) privind emisiile industriale, elaborat pentru activități definite și care descrie, în special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor și consumului, tehnicile luate în considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum și concluziile BAT și oricare tehnici emergente, acordând o atenție deosebită criteriilor enumerate în anexa III la Directiva 2010/75/UE.
|
|
Mită
|
Convingerea unei persoane în mod necinstit să acționeze în favoarea dumneavoastră, oferindu-i un cadou sub formă de bani sau un alt stimulent.
|
|
Model de afaceri
|
Sistemul întreprinderii de transformare a factorilor de producție, prin intermediul activităților sale, în realizări și rezultate care vizează îndeplinirea obiectivelor strategice ale întreprinderii și crearea de valoare pe termen scurt, mediu și lung. ESRS utilizează termenul „model de afaceri” la singular, deși este recunoscut faptul că întreprinderile pot avea mai multe modele de afaceri.
|
|
Relații de afaceri
|
Relațiile pe care întreprinderea le are cu partenerii de afaceri, cu entitățile din lanțul său valoric și cu orice altă entitate non-statală sau de stat și care sunt direct legate de operațiunile, produsele sau serviciile sale comerciale. Relațiile de afaceri nu se limitează la relațiile contractuale directe. Ele includ și relațiile de afaceri indirecte din cadrul lanțului valoric al întreprinderii dincolo de primul nivel, precum și participațiile la asocieri în participație sau investiții.
|
|
Produse secundare
|
O substanță sau un obiect care rezultă dintr-un proces de producție al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanțe sau a respectivului obiect nu este considerat(ă) deșeu, ci un produs secundar, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
i. utilizarea ulterioară a substanței sau a obiectului este sigură;
ii. substanța sau obiectul poate fi utilizat(ă) direct, fără a fi supus(ă) unei alte prelucrări suplimentare decât cea prevăzută de practica industrială obișnuită;
iii. substanța sau obiectul este produs(ă) ca parte integrantă a unui proces de producție; și
iv. utilizarea ulterioară este legală, și anume substanța sau obiectul îndeplinește toate cerințele relevante privind produsul, protecția mediului și protecția sănătății pentru utilizarea specifică și nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sănătății populației.
|
|
Credit de carbon
|
Un instrument transferabil sau comercializabil care reprezintă o tonă metrică de reducere sau absorbție a emisiilor de CO2 echivalent și care este emis și verificat în conformitate cu standardele de calitate recunoscute.
|
|
Dioxid de carbon (CO2) echivalent
|
CO2 echivalent este unitatea de măsură universală care indică potențialul de încălzire globală (GWP) al fiecărui gaz cu efect de seră, exprimat în GWP al unei unități de dioxid de carbon. Este utilizat pentru a evalua eliberarea (sau evitarea eliberării) diferitelor gaze cu efect de seră pe o bază comună.
|
|
Munca copiilor
|
Munca ce privează copiii de copilărie, de potențialul și demnitatea lor și care dăunează dezvoltării fizice și psihice. Aceasta se referă la munca:
i. periculoasă din punct de vedere psihic, fizic, social sau moral și dăunătoare pentru copii și/sau
ii. care interferează cu școlarizarea copiilor, privându-i de posibilitatea de a merge la școală; îi obligă să părăsească școala prematur; sau le impune să încerce să combine frecventarea școlii cu munca excesiv de lungă și grea.
Copilul este definit ca o persoană cu vârsta sub 18 ani. Întrebarea dacă anumite forme de „muncă” pot fi denumite „munca copiilor” depinde de vârsta copilului, de tipul și de orele de muncă efectuate, precum și de condițiile în care aceasta este efectuată. Răspunsul variază de la o țară la alta și de la un sector la altul.
Vârsta minimă de muncă nu ar trebui să fie mai mică decât vârsta minimă de absolvire a școlarizării obligatorii și, în orice caz, nu ar trebui să fie mai mică de 15 ani, în conformitate cu Convenția nr. 138 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind vârsta minimă. Pot exista excepții în anumite țări în care economiile și instituțiile de învățământ nu sunt suficient de dezvoltate și se aplică o vârstă minimă de 14 ani.
Aceste țări care fac excepție sunt specificate de Organizația Internațională a Muncii (OIM) ca răspuns la o cerere specială din partea țării în cauză și în consultare cu organizațiile reprezentative ale angajatorilor și lucrătorilor.
Legislațiile naționale pot permite angajarea persoanelor cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani în cadrul unor activități ușoare, atât timp cât acest lucru nu este de natură să dăuneze sănătății sau dezvoltării lor și nu aduce atingere frecventării școlii sau participării lor la programe de formare profesională. Vârsta minimă pentru admiterea într-o activitate care, prin natura sa sau prin circumstanțele în care se desfășoară, poate pune în pericol sănătatea, siguranța sau moralitatea tinerilor nu trebuie să fie mai mică de 18 ani.
|
|
Economia circulară
|
Un sistem economic în care valoarea produselor, a materialelor și a altor resurse în economie este menținută cât mai mult timp posibil, sporind eficiența utilizării lor în producție și consum, reducând astfel efectul asupra mediului al utilizării acestora, reducând la minimum deșeurile și eliberarea de substanțe periculoase în toate etapele ciclului lor de viață, inclusiv prin aplicarea ierarhiei deșeurilor.
|
|
Principiile economiei circulare
|
Principiile economiei circulare europene sunt:
i. utilizabilitatea;
ii. posibilitatea de reutilizare;
iii. reparabilitatea;
iv. dezasamblarea;
v. refabricarea sau recondiționarea;
vi. reciclarea;
vii. recircularea prin ciclul biologic;
viii. alte posibile optimizări ale utilizării produselor și materialelor.
|
|
Rata de utilizare circulară a materialelor
|
Recircularea materialelor, a componentelor și a produselor în practică după prima utilizare, utilizând următoarele strategii (în ordinea preferințelor):
i. întreținere/utilizare prelungită;
ii. reutilizare/redistribuire;
iii. recondiționare/refabricare;
iv. reciclare, compostare sau digestie anaerobă.
Rata de utilizare este definită ca raportul dintre utilizarea circulară a materialelor și utilizarea globală a materialelor.
|
|
Informații clasificate
|
Informații UE clasificate, astfel cum sunt definite în Decizia 2013/488/UE a Consiliului (7) privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate sau clasificate de unul dintre statele membre și marcate în conformitate cu apendicele B la respectiva decizie a Consiliului.
|
|
Adaptare la schimbările climatice
|
Procesul de adaptare la schimbările climatice reale și preconizate și la impactul acestora.
|
|
Atenuarea schimbărilor climatice
|
Procesul de reducere a emisiilor de GES și de menținere a creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, în conformitate cu Acordul de la Paris.
|
|
Reziliență la schimbările climatice
|
Capacitatea unei întreprinderi de a se adapta la schimbările climatice și la evoluțiile sau incertitudinile legate de schimbările climatice. Reziliența la schimbările climatice implică capacitatea de a gestiona domeniul de aplicare 1 legat de climă și de a beneficia de oportunitățile legate de climă, inclusiv capacitatea de a răspunde și de a se adapta la riscurile de tranziție și la riscurile fizice. Reziliența la schimbările climatice a unei întreprinderi include atât reziliența sa strategică, cât și reziliența sa operațională la schimbările, evoluțiile sau incertitudinile legate de schimbările climatice.
|
|
Oportunități legate de climă
|
Efecte pozitive potențiale legate de schimbările climatice pentru întreprindere. Eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea pot genera oportunități pentru întreprinderi. Oportunitățile legate de climă vor varia în funcție de regiunea, piața și industria în care își desfășoară activitatea întreprinderea.
|
|
Risc fizic legat de climă (risc fizic cauzat de schimbările climatice)
|
Riscurile generate de schimbările climatice care pot fi determinate de evenimente (acute) sau de schimbările pe termen mai lung (cronice) ale modelelor climatice.
Riscurile fizice acute apar ca urmare a anumitor pericole, în special a unor evenimente meteorologice, cum ar fi furtunile, inundațiile, incendiile sau valurile de căldură. Riscurile fizice cronice generate de schimbările pe termen mai lung ale climei, cum ar fi modificările de temperatură, creșterea nivelului mării, gradul redus de disponibilitate a apei, declinul biodiversității și modificări ale productivității terenurilor și a solului.
|
|
Risc de tranziție legat de climă
|
Riscurile care decurg din tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. Acestea includ, de regulă, riscuri de politică, riscuri juridice, riscuri tehnologice, riscuri de piață și riscuri reputaționale.
|
|
Negocierea colectivă
|
Toate negocierile care au loc între un angajator, un grup de angajatori sau una sau mai multe organizații patronale, pe de o parte, și unul sau mai multe sindicate sau, în lipsa acestora, reprezentanții lucrătorilor aleși în mod corespunzător și autorizați de aceștia în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale, pe de altă parte, pentru:
i. stabilirea condițiilor de muncă și a condițiilor de angajare și/sau
ii. reglementarea relațiilor dintre angajatori și lucrători și/sau pentru reglementarea relațiilor dintre angajatori sau organizațiile acestora și una sau mai multe organizații ale lucrătorilor.
|
|
Incident confirmat (muncă a copiilor, muncă forțată sau trafic de persoane)
|
Incident de muncă forțată sau de muncă a copiilor sau de trafic de persoane despre care s-a constatat că este fondat. Incidentele confirmate nu includ incidentele legate de munca copiilor, de munca forțată sau de traficul de persoane care sunt încă în curs de investigare în perioada de raportare.
|
|
Incident confirmat de corupție sau de dare sau luare de mită
|
Un incident de corupție sau de dare sau luare de mită despre care s-a constatat că este fondat. Incidentele confirmate de corupție sau mită nu includ incidentele de corupție sau de mită care sunt încă în curs de investigare la sfârșitul perioadei de raportare. Stabilirea faptului că anumite cazuri potențiale de neconformitate sunt fondate se poate efectua fie de către coordonatorul funcției de conformitate al întreprinderii, fie de o funcție sau autoritate similară. Nu este necesară o hotărâre motivată a unei instanțe judecătorești.
|
|
Consumatori
|
Persoanele fizice care achiziționează, consumă sau utilizează bunuri și servicii pentru uz personal, fie pentru ele însele, fie pentru alte persoane, și nu pentru revânzare, în scopuri comerciale, economice, industriale, meșteșugărești sau profesionale.
|
|
Cultură corporativă
|
Cultura corporativă exprimă obiective prin valori și convingeri. Aceasta orientează activitățile întreprinderii prin intermediul unor ipoteze comune și al unor norme de grup, cum ar fi valori sau declarații de misiune sau un cod de conduită.
|
|
Corupție
|
Abuzul de putere în scopul obținerii de câștiguri private, care poate fi declanșat de persoane fizice sau organizații. Aceasta include practici precum plăți de facilitare, fraudă, extorcare, coluziune și spălare de bani. De asemenea, include oferirea sau primirea unui cadou, împrumut, comision, recompensă sau alt avantaj oricărei persoane sau de la orice persoană ca stimulent pentru a face ceva necinstit, ilegal sau o încălcare a încrederii în conduita profesională a întreprinderii. Aceasta poate include beneficii în numerar sau în natură, cum ar fi bunuri gratuite, cadouri și vacanțe, sau servicii personale speciale furnizate în scopul obținerii unui avantaj necuvenit sau care pot duce la presiuni morale de a primi un astfel de avantaj.
|
|
Mandatari credibili
|
Persoane cu o experiență suficient de aprofundată în ceea ce privește colaborarea cu părțile interesate afectate dintr-o anumită regiune sau dintr-un anumit context (de exemplu, lucrătoarele din ferme, populațiile indigene sau lucrătorii migranți) care pot contribui la transmiterea eficientă a preocupărilor lor probabile. În practică, aceștia pot fi ONG-uri din domeniul dezvoltării și al drepturilor omului, sindicate internaționale și societatea civilă locală, inclusiv organizațiile cu profil religios.
|
|
Efecte financiare actuale
|
Efectele financiare pentru perioada de raportare curentă care sunt recunoscute în situațiile financiare primare.
|
|
Pârghii de decarbonizare
|
Tipuri agregate de acțiuni de atenuare, cum ar fi eficiența energetică, electrificarea, înlocuirea combustibililor, utilizarea energiei din surse regenerabile, înlocuirea produselor și decarbonizarea lanțului de aprovizionare care corespund acțiunilor specifice ale întreprinderii.
|
|
Despădurire
|
Conversia temporară sau permanentă, efectuată de către om, a terenurilor împădurite în terenuri neîmpădurite (8).
|
|
Degradare sau ecosistem degradat
|
Impactul uman cronic care duce la pierderea biodiversității și la perturbarea structurii, compoziției și funcționalității unui ecosistem.
|
|
Dependențe
|
Situația în care o întreprindere depinde de resursele naturale, umane și/sau sociale pentru procesele sale comerciale.
|
|
Depozitarea în apă și în sol
|
O cantitate dintr-o substanță care s-a acumulat în mediu, fie în apă, fie în sol, ca urmare a unor activități regulate sau ca urmare a unor incidente sau a unor eliminări efectuate de întreprinderi, indiferent dacă acumularea respectivă se produce la locul de producție al unei întreprinderi sau în afara lui.
|
|
Deșertificare
|
Degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, inclusiv variațiile climatice și activitățile umane. Deșertificarea nu se referă la extinderea naturală a deșerturilor existente.
|
|
Evacuare
|
Evacuarea apelor uzate înseamnă cantitatea de apă (în m3) sau de substanță (în kg CBO/zi sau comparabilă) adăugată/percolată într-un corp de apă dintr-o sursă punctiformă sau nepunctiformă. Efluent (sau evacuare) de ape uzate înseamnă ape uzate tratate evacuate de la o stație de epurare a apelor uzate.
|
|
Discriminare
|
Discriminarea se poate produce direct sau indirect. Discriminarea directă se produce atunci când o persoană este tratată într-un mod mai puțin favorabil în comparație cu modul în care au fost tratate sau ar fi tratate alte persoane care se află într-o situație similară, iar motivul pentru acest lucru este o caracteristică specifică pe care o deține persoana respectivă, care intră sub incidența unui „motiv care face obiectul protecției”. Discriminarea indirectă are loc atunci când o normă aparent neutră dezavantajează o persoană sau un grup de persoane care au aceleași caracteristici. Trebuie să se demonstreze că un grup este dezavantajat printr-o decizie în comparație cu un grup de referință.
|
|
Dublă semnificație
|
Dubla semnificație are două dimensiuni: semnificația impactului și semnificația financiară. Un aspect de durabilitate îndeplinește criteriul dublei semnificații dacă este semnificativ din perspectiva impactului sau din perspectiva financiară sau din ambele perspective.
|
|
Durabilitatea unui produs, a unei componente sau a unui material
|
Capacitatea unui produs, a unei componente sau a unui material de a rămâne funcțional și relevant atunci când este utilizat conform destinației.
|
|
Prag ecologic
|
Punctul în care o schimbare relativ minoră a condițiilor externe provoacă o schimbare rapidă într-un ecosistem. Atunci când a fost depășit un prag ecologic, este posibil ca ecosistemul să nu mai poată reveni la starea sa prin intermediul rezilienței sale inerente.
|
|
Amploarea ecosistemului
|
Se referă la dimensiunea unui activ ecosistemic, un activ ecosistemic fiind spațiul contiguu al unui anumit tip de ecosistem caracterizat printr-un set distinct de componente biotice și abiotice.
|
|
Refacerea ecosistemelor
|
Orice activități intenționate care inițiază sau accelerează refacerea unui ecosistem de la o stare degradată.
|
|
Servicii ecosistemice
|
Se referă la contribuțiile ecosistemelor la beneficiile utilizate în activitatea economică și în alte activități umane, respectiv la beneficiile pe care oamenii le obțin de pe urma ecosistemelor. În Millennium Ecosystem Assessment (Evaluarea ecosistemelor mileniului), serviciile ecosistemice pot fi împărțite în servicii de sprijin, de reglementare, de aprovizionare și culturale. Clasificarea internațională comună a serviciilor ecosistemice (CICES) clasifică tipurile de servicii ecosistemice.
|
|
Ecosistem(e)
|
Un complex dinamic format din comunități de plante, animale și microorganisme și din mediul lor fără viață, interacționând ca o unitate funcțională. O tipologie a ecosistemelor este furnizată de tipologia ecosistemelor globale a UICN 2.0.
|
|
Emisie
|
Evacuarea directă sau indirectă de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot din surse punctiforme sau difuze în aer, apă sau sol (9).
|
|
Angajat
|
Un angajat este o persoană care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea în conformitate cu legislația sau practica națională.
|
|
Utilizatori finali
|
Persoanele fizice care utilizează în ultimă instanță sau sunt menite să utilizeze în ultimă instanță un anumit produs sau serviciu.
|
|
Egalitate de șanse
|
Accesul egal și nediscriminatoriu al persoanelor la oportunități de educație, formare, încadrare în muncă, dezvoltare a carierei și exercitare a puterii fără a fi dezavantajate pe baza unor criterii precum genul, originea rasială sau etnică, naționalitatea, religia sau convingerile, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală.
|
|
Egalitate de tratament
|
Principiul egalității de tratament este un principiu general de drept european care presupune ca situațiile comparabile sau părțile care se află în situații comparabile să fie tratate în același mod. În contextul ESRS S1, termenul „egalitate de tratament” se referă, de asemenea, la principiul nediscriminării, conform căruia nu trebuie să existe nicio discriminare directă sau indirectă bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea pielii, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală.
|
|
Efecte financiare
|
Efectele riscurilor și oportunităților care afectează poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de lichidități ale întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung.
|
|
Semnificație financiară
|
Un aspect de durabilitate este semnificativ din punct de vedere financiar dacă generează riscuri sau oportunități care afectează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta) poziția financiară a întreprinderii, performanța sa financiară, fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului pe termen scurt, mediu sau lung.
|
|
Muncă forțată
|
Orice lucrare sau serviciu care este obținut de la orice persoană sub amenințarea unei pedepse și pentru care persoana respectivă nu s-a oferit în mod voluntar. Termenul cuprinde toate situațiile în care persoanele sunt constrânse prin orice mijloace să muncească și include atât practicile tradiționale similare sclaviei, cât și formele contemporane de constrângere în care este implicată exploatarea prin muncă, care pot include traficul de persoane și sclavia modernă.
|
|
Combustibil fosili
|
Surse de energie neregenerabile pe bază de carbon, cum ar fi combustibilii solizi, gazele naturale și petrolul.
|
|
Consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză (Free, Prior and Informed Consent - FPIC)
|
O manifestare a dreptului populațiilor indigene de a-și stabili propriile priorități politice, sociale, economice și culturale. Acesta reprezintă trei drepturi interconectate și cumulative ale populațiilor indigene: dreptul de a fi consultate; dreptul de a participa și dreptul la terenurile, teritoriile și resursele lor. FPIC se referă la populațiile indigene și este recunoscut în cadrul dreptului internațional al drepturilor omului, în special Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP).
|
|
Apă dulce
|
Apele subterane și apele de suprafață, cu o salinitate medie anuală de <0,5 ‰ (limita menționată în anexa II la Directiva-cadru privind apa).
|
|
Reducerea emisiilor de GES
|
Reducerea emisiilor de GES din domeniul de aplicare 1, 2, 3 sau a emisiilor totale de GES la sfârșitul perioadei de raportare, în raport cu emisiile din anul de referință. Reducerile de emisii pot rezulta, printre altele, din eficiența energetică, electrificare, decarbonizarea furnizorilor, decarbonizarea mixului de energie electrică, dezvoltarea de produse durabile sau modificări ale limitelor sau activităților de raportare (de exemplu, externalizare, capacități reduse), cu condiția ca acestea să fie realizate în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului valoric din amonte și din aval al întreprinderii. Absorbțiile și emisiile evitate nu sunt considerate reduceri ale emisiilor.
|
|
Absorbția și stocarea GES
|
Absorbțiile (antropice) se referă la retragerea GES din atmosferă ca urmare a activităților umane deliberate. Printre acestea se numără îmbunătățirea absorbanților biologici antropici de CO2 și utilizarea ingineriei chimice pentru a realiza absorbția și stocarea pe termen lung. Captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) din surse industriale și legate de energie, care, singure, nu elimină CO2 din atmosferă, pot elimina CO2 din atmosferă dacă sunt combinate cu producția de bioenergie (bioenergie cu captarea și stocarea dioxidului de carbon – BECCS). Absorbțiile pot face obiectul unor inversări, care reprezintă orice deplasare a GES stocate din stocarea preconizată care reintră în atmosferă. De exemplu, dacă o pădure care a fost cultivată pentru a îndepărta o anumită cantitate de CO2 este afectată de un incendiu forestier, emisiile captate în arbori sunt inversate.
|
|
Potențial de încălzire globală (GWP)
|
Un factor care descrie impactul forțării radiative (gradul de vătămare a atmosferei) al unei unități de GES date în raport cu o unitate de CO2.
|
|
Gaze cu efect de seră (GES)
|
Gazele enumerate în partea 2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Printre acestea se numără dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O), hexafluorura de sulf (SF6), trifluorura de azot (NF3), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC).
|
|
Mecanism de soluționare a reclamațiilor
|
Orice procedură de rutină, statală sau nestatală, judiciară sau nejudiciară, prin care părțile interesate pot formula reclamații și pot solicita măsuri corective. Printre exemplele de mecanisme statale judiciare și nejudiciare de soluționare a reclamațiilor se numără instanțele, tribunalele pentru litigii de muncă, instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului, punctele de contact naționale în temeiul Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, birourile ombudsmanilor, agențiile de protecție a consumatorilor, organismele de supraveghere reglementară și birourile de reclamații gestionate de autoritățile publice. Printre mecanismele nestatale de soluționare a reclamațiilor se numără cele administrate de întreprindere, fie individual, fie împreună cu părțile interesate, cum ar fi mecanismele de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional și negocierile colective, inclusiv mecanismele instituite prin negocieri colective. Acestea includ și mecanisme administrate de asociații sectoriale, organizații internaționale, organizații ale societății civile sau grupuri multipartite.
Mecanismele de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional sunt administrate de organizație fie individual, fie în colaborare cu alte părți și sunt direct accesibile părților interesate ale organizației. Aceste mecanisme permit identificarea și soluționarea timpurie și în mod direct a reclamațiilor, împiedicând astfel agravarea prejudiciilor și a reclamațiilor. Ele oferă, de asemenea, feedback important cu privire la eficacitatea diligenței necesare a organizației din partea celor care sunt direct afectați.
În conformitate cu principiul director nr. 31 al ONU, mecanismele eficace de soluționare a reclamațiilor sunt legitime, accesibile, previzibile, echitabile, transparente, compatibile cu drepturile și reprezintă o sursă de învățare continuă. Pe lângă aceste criterii, mecanismele eficace de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional se bazează și pe colaborare și dialog. Poate fi mai dificil pentru organizație să evalueze eficacitatea mecanismelor de soluționare a reclamațiilor la care participă în comparație cu cele pe care le-a stabilit ea însăși.
|
|
Ape subterane
|
Toate apele care se găsesc sub suprafața solului în zona de saturație și în contact direct cu solul sau cu subsolul (11).
|
|
Habitat
|
Locul sau tipul de sit unde există în mod natural un organism sau o populație. Se utilizează, de asemenea, pentru a desemna atributele de mediu cerute de o anumită specie sau de nișa ecologică a acesteia.
|
|
Fragmentarea habitatului
|
Un termen general care descrie setul de procese prin care pierderea habitatului duce la divizarea habitatelor continue într-un număr mai mare de parcele mai mici, cu o dimensiune totală mai mică și care sunt izolate unele de altele printr-o matrice de habitate diferite. Fragmentarea habitatelor poate apărea prin procese naturale (de exemplu, incendii forestiere și de pășuni, inundații) și prin activități umane (silvicultură, agricultură, urbanizare).
|
|
Hărțuire
|
O situație în care se manifestă un comportament indezirabil legat de unul din motivele de discriminare (de exemplu, genul în sensul Directivei 2006/54/CE a European Parlamentului European și a Consiliului (12), religia sau anumite convingeri, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală în sensul Directivei 2000/78/CE a Consiliului (13)) care are ca obiectiv sau ca efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
|
|
Deșeuri periculoase
|
Deșeuri care prezintă una sau mai multe dintre proprietățile periculoase enumerate în anexa III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14) privind deșeurile.
|
|
Sectoare cu un impact ridicat asupra climei
|
Sectoarele enumerate în secțiunile A-H și în secțiunea L din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (15) [astfel cum sunt definite în Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei (16)].
|
|
Impacturi
|
Efectul pe care întreprinderea îl are sau l-ar putea avea asupra mediului și a oamenilor, inclusiv efectele asupra drepturilor omului, legate de propriile sale operațiuni și propriul lanț valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor și serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Impacturile pot fi reale sau potențiale, negative sau pozitive, intenționate sau neintenționate și reversibile sau ireversibile. Acesta pot apărea pe termen scurt, mediu sau lung. Impacturile indică contribuția negativă sau pozitivă a întreprinderii la dezvoltarea durabilă.
|
|
Factori determinanți ai impactului
|
Toți factorii care provoacă schimbări în natură, active antropice, contribuția naturii asupra oamenilor și o bună calitate a vieții. Factorii direcți ai schimbării pot fi atât naturali, cât și antropici. Ei au impacturi fizice (mecanice, chimice, sonore, luminoase etc.) directe asupra naturii și care afectează comportamentul. Printre aceștia se numără schimbările climatice, poluarea, diferitele tipuri de schimbare a destinației terenurilor, speciile alogene invazive și zoonozele, precum și exploatarea. Factorii indirecți determinanți ai impactului acționează în mod difuz prin modificarea și influențarea factorilor direcți (prin afectarea nivelului, direcției sau ratei acestora), precum și a altor factori indirecți. Interacțiunile dintre factorii indirecți și cei direcți creează lanțuri diferite de relații, atribuire și impacturi, care pot varia în funcție de tip, intensitate, durată și distanță. Aceste relații pot conduce, de asemenea, la diferite tipuri de efecte de propagare. Printre factorii globali indirecți se numără factorii economici, demografici, de guvernanță, tehnologici și culturali. Dintre factorii indirecți, se acordă o atenție deosebită rolului instituțiilor (atât oficial, cât și neoficial) și impactului modelelor de producție, aprovizionare și consum asupra naturii, contribuțiile naturii la viața oamenilor și la o bună calități a vieții.
|
|
Semnificația impactului
|
Un aspect de durabilitate este semnificativ din perspectiva impactului atunci când se referă la impacturile semnificative reale sau potențiale, pozitive sau negative ale întreprinderii asupra oamenilor sau a mediului pe termen scurt, mediu și lung. Un aspect de durabilitate semnificativ din perspectiva impactului include impacturile legate de operațiunile proprii și de lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii, inclusiv prin intermediul produselor și serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri.
|
|
Incident
|
O acțiune în justiție sau o plângere înregistrată la întreprindere sau la autoritățile competente printr-un proces oficial sau un caz de neconformitate identificat de întreprindere prin intermediul procedurilor stabilite. Printre procedurile stabilite pentru identificarea cazurilor de neconformitate se pot număra audituri ale sistemelor de gestionare, programe oficiale de monitorizare sau mecanisme de soluționare a reclamațiilor.
|
|
Incinerare
|
Arderea controlată a deșeurilor la temperatură înaltă, cu sau fără valorificare energetică.
|
|
Membru independent al consiliului de administrație
|
Membrii consiliului de administrație care exercită o judecată independentă, fără nicio influență externă sau conflicte de interese. Independența înseamnă, în general, exercitarea unei judecăți obiective și neîngrădite. Atunci când este utilizată ca măsură pentru a aprecia aparența de independență sau pentru a califica drept independent un membru neexecutiv al organelor de administrație, de conducere și de supraveghere sau al comitetelor lor, aceasta înseamnă absența unui interes, a unei poziții, a unei asocieri sau a unei relații care, atunci când este evaluată din perspectiva unui terț rezonabil și informat, este susceptibilă să influențeze în mod necorespunzător sau să provoace prejudecăți în procesul decizional.
|
|
Populații indigene
|
Nu există o definiție unică pentru populațiile indigene convenită la nivel internațional. În practică, există o convergență între agențiile internaționale cu privire la grupurile care pot fi considerate populații indigene și care ar trebui să beneficieze de o protecție specială în această calitate. Un criteriu important pentru definirea populațiilor indigene este legat de conexiunea acestora cu o zonă tradițională, astfel cum este definită la articolul 1 din Convenția OIM nr. 169, care prevede că convenția se aplică: „(a) populațiilor tribale din țări independente, ale căror condiții sociale, culturale și economice le diferențiază de alte segmente ale comunității naționale și al căror statut este reglementat integral sau parțial de obiceiurile sau tradițiile proprii sau de legi sau reglementări speciale; (b) populațiilor din țări independente care sunt considerate indigene având în vedere descendența lor din populații care, la momentul cuceririi, al colonizării sau al stabilirii actualelor limite statale, locuiau în țara respectivă sau într-o regiune geografică căreia îi aparține țara în cauză și care, indiferent de statutul lor juridic, păstrează toate sau o parte dintre instituțiile lor sociale, economice, culturale și politice”. Convenția nr. 169 a OIM prevede, de asemenea, la articolul 1 alineatul (2) că: „[a]utoidentificarea ca populație indigenă sau tribală este considerată un criteriu fundamental pentru determinarea grupelor cărora li se aplică dispozițiile prezentei convenții”.
|
|
Emisii indirecte de GES
|
Emisiile de GES care sunt o consecință a activităților unei entități, dar care au loc în surse deținute sau controlate de o altă entitate. Emisiile indirecte sunt emisii de GES de categoria 2 și emisii de GES de categoria 3 combinate.
|
|
Instalare
|
O unitate tehnică staționară în cadrul căreia se desfășoară una sau mai multe activități care ar putea avea un efect asupra emisiilor și a poluării.
|
|
Preț intern al carbonului
|
Prețul utilizat de o întreprindere pentru a evalua implicațiile financiare ale modificărilor modelelor de investiții, de producție și de consum, precum și ale progreselor tehnologice potențiale și ale costurilor viitoare de reducere a emisiilor.
|
|
Sistem de stabilire a prețului intern al carbonului
|
Un acord organizațional care permite unei întreprinderi să aplice prețurile carbonului în procesul decizional strategic și operațional. Există două tipuri de prețuri interne ale carbonului utilizate în mod obișnuit de întreprinderi. Primul tip este un preț teoretic, care este un cost teoretic sau o valoare noțională pe care întreprinderea nu îl (o) percepe, dar care poate fi utilizat(ă) pentru evaluarea implicațiilor economice sau a compromisurilor pentru aspecte precum impactul asupra riscurilor, investițiile noi, valoarea actualizată netă a proiectelor și raportul costuri-beneficii al diferitelor inițiative. Al doilea tip este o taxă sau un tarif intern(ă), care este un preț al carbonului perceput unei activități comerciale, unei linii de produse sau unei alte unități operaționale pe baza emisiilor sale de GES (aceste taxe sau tarife interne sunt similare prețurilor de transfer din cadrul companiei).
|
|
Specii alogene invazive
|
Specii a căror introducere și/sau răspândire prin acțiune umană în afara răspândirii lor naturale amenință diversitatea biologică, securitatea alimentară, sănătatea și bunăstarea populației. Termenul „alogen” se referă la speciile care au fost introduse în afara distribuției lor naturale („exotice”, „care nu sunt native” și „neindigene” sunt sinonime pentru „alogene”). „Invaziv” înseamnă „care tinde să se extindă și să modifice ecosistemele în care a fost introdus”. Astfel, o specie poate fi alogenă fără a fi invazivă sau, în cazul unei specii indigene dintr-o regiune, aceasta poate crește și poate deveni invazivă, fără a fi efectiv o specie alogenă.
|
|
Zonă principală de biodiversitate (KBA)
|
Situri care contribuie în mod semnificativ la persistența globală a biodiversității, în ecosistemele terestre, de apă dulce și marine. Siturile se califică drept KBA globale dacă îndeplinesc unul sau mai multe dintre cele 11 criterii, grupate în cinci categorii: biodiversitate amenințată; biodiversitate limitată din punct de vedere geografic; integritate ecologică; procese biologice și imposibilitatea înlocuirii. Baza de date mondială a principalelor KBA este gestionată de BirdLife International în numele parteneriatului KBA.
|
|
Degradarea solurilor
|
Numeroasele procese care determină declinul sau pierderea biodiversității, a funcțiilor ecosistemului sau a beneficiilor acestora pentru oameni și includ degradarea tuturor ecosistemelor terestre.
|
|
Depozit de deșeuri
|
Un amplasament de eliminare a deșeurilor pentru depozitarea deșeurilor pe sau în pământ (17).
|
|
(Schimbarea) sistemului terenurilor
|
Componenta terestră a sistemului Pământului, cuprinzând toate procesele și activitățile legate de utilizarea terenurilor de către oameni. Printre acestea se numără contribuțiile și măsurile socioeconomice, tehnologice și organizaționale, precum și beneficiile obținute de pe urma terenurilor și rezultatele sociale și ecologice neintenționate ale activităților societale. Conceptul de sisteme ale terenurilor combină utilizarea terenurilor (activitățile, măsurile și contribuțiile asociate utilizării terenurilor) cu acoperirea terenurilor (ansamblul de caracteristici fizice ale terenurilor perceptibile prin observarea Pământului).
|
|
(Schimbarea) destinației terenurilor
|
Utilizarea de către om a unei zone specifice pentru un anumit scop (de exemplu, rezidențial; agricultură; recreere; industrial etc.). Este influențată de acoperirea terenurilor, dar nu este sinonimă cu aceasta. Schimbarea destinației terenurilor se referă la o schimbare în utilizarea sau gestionarea terenurilor de către oameni, care poate duce la o schimbare a acoperirii terenurilor.
|
|
Reprezentanți legitimi
|
Persoane recunoscute ca legitime în temeiul legii sau practicii, cum ar fi reprezentanții sindicali aleși în cazul lucrătorilor sau alți reprezentanți aleși liber în mod similar ai părților interesate afectate.
|
|
Efect de levier
|
Capacitatea întreprinderii de a efectua o modificare a practicilor incorecte ale unei alte părți care este legată de un impact negativ legat de durabilitate.
|
|
Activități de lobby
|
Activități desfășurate cu scopul de a influența elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor sau a legislației sau procesele decizionale ale guvernelor, ale instituțiilor guvernamentale, ale autorităților de reglementare, ale instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene sau ale organismelor de standardizare. Printre aceste activități se numără (lista nu este exhaustivă):
i. organizarea de reuniuni, conferințe, evenimente sau participarea la acestea;
ii. contribuția/participarea la consultări publice, audieri sau alte inițiative similare;
iii. organizarea de campanii de comunicare, platforme, rețele și inițiative locale;
iv. elaborarea/contractarea elaborării de documente de politică și de poziție, sondaje de opinie, anchete, scrisori deschise, activități de cercetare în conformitate cu activitățile vizate de normele privind registrul de transparență.
|
|
Emisii de gaze cu efect de seră blocate
|
Estimări ale emisiilor viitoare de GES care ar putea fi cauzate de principalele active sau produse ale unei întreprinderi vândute pe durata lor de viață operațională.
|
|
Longevitate
|
Conceput pentru întreținere și durabilitate astfel încât să încurajeze o utilizare mai îndelungată decât standardul industrial în practică și la scară și astfel încât să nu compromită tratamentul circular la sfârșitul duratei de funcționare.
|
|
Resurse marine
|
Resurse biologice și nebiologice care se găsesc în mări și oceane. Printre exemple se numără mineralele de adâncime, pietrișul și produsele din fructe de mare, fără a se limita la acestea.
|
|
Oportunități semnificative
|
Oportunități legate de durabilitate cu efecte financiare pozitive care influențează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor influența) în mod semnificativ fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung.
|
|
Riscuri semnificative
|
Riscuri legate de durabilitate cu efecte financiare negative care afectează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta) în mod semnificativ fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung.
|
|
Prag de semnificație
|
Un aspect de durabilitate este semnificativ dacă corespunde definiției semnificației impactului, a semnificației financiare sau a ambelor.
|
|
Parametri
|
Indicatori calitativi și cantitativi pe care întreprinderea îi utilizează pentru a măsura și a raporta cu privire la eficacitatea punerii în aplicare a politicilor sale legate de durabilitate și în raport cu țintele sale de-a lungul timpului. De asemenea, indicatorii sprijină măsurarea rezultatelor întreprinderii în ceea ce privește persoanele afectate, mediul și întreprinderea.
|
|
Microplastice
|
Bucăți mici de material plastic, de obicei mai mici de 5 mm. Un volum din ce în ce mai mare de microplastice se găsește în mediu, inclusiv în mare, în alimente și în apa potabilă. Odată introduse în mediu, microplasticele nu se biodegradează și tind să se acumuleze – cu excepția cazului în care sunt concepute special pentru a se biodegrada în mediul deschis. Biodegradabilitatea este un fenomen complex, în special în mediul marin. Există preocupări din ce în ce mai mari cu privire la prezența microplasticelor în diferite compartimente de mediu (cum ar fi apa), la impactul acestora asupra mediului și, eventual, asupra sănătății umane.
|
|
Cerința privind prezentarea minimă de informații
|
O cerință privind prezentarea minimă de informații stabilește conținutul necesar al informațiilor pe care întreprinderea le include atunci când raportează cu privire la politici, acțiuni, indicatori sau obiective, fie în temeiul unei cerințe de prezentare de informații dintr-un ESRS, fie pe o bază specifică entității.
|
|
Resurse naturale
|
Active naturale (materii prime) care apar în natură și care pot fi utilizate pentru producția sau consumul economic.
|
|
Soluții bazate pe natură
|
Acțiuni de protejare, conservare, refacere, utilizare durabilă și gestionare a ecosistemelor terestre, de apă dulce, de coastă și marine naturale sau modificate, care abordează în mod eficace și adaptiv provocările sociale, economice și de mediu, asigurând în același timp bunăstarea umană, serviciile ecosistemice, reziliența și beneficiile biodiversității.
|
|
Ținta de zero emisii nete
|
Stabilirea unei ținte de zero emisii nete la nivelul unei întreprinderi aliniată la îndeplinirea obiectivelor climatice societale:
i. atingerea unui nivel al reducerilor emisiilor din lanțul valoric în concordanță cu profunzimea reducerii în punctul în care se ajunge la zero emisii nete la nivel mondial în direcții de 1,5 °C și
ii. neutralizarea impactului oricăror emisii reziduale (după aproximativ 90-95 % din reducerea emisiilor de GES, cu posibilitatea unor variații sectoriale justificate în conformitate cu o direcție sectorială recunoscută) prin absorbția permanentă a unui volum echivalent de CO2.
|
|
Lucrători care nu sunt salariați
|
Lucrătorii care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a unei întreprinderi includ atât contractanții individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii („lucrători independenți”), cât și persoanele puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78).
|
|
Energie din surse neregenerabile
|
Energie care nu poate fi identificată ca fiind derivată din surse regenerabile.
|
|
Control operațional
|
Controlul operațional (asupra unei entități, a unui amplasament, a unei operațiuni sau a unui activ) este situația în care întreprinderea are capacitatea de a coordona activitățile operaționale și relațiile entității, amplasamentului, exploatării sau activului.
|
|
Oportunități
|
Oportunități legate de durabilitate cu efecte financiare pozitive.
|
|
Ore suplimentare
|
Numărul de ore lucrate efectiv de un lucrător în plus față de orele de lucru contractuale.
|
|
Forța de muncă proprie/lucrătorii proprii
|
Lucrătorii care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea („angajați”) și lucrătorii care nu sunt salariați și care sunt fie contractanți individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii („lucrători independenți”), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78).
|
|
Substanțe care diminuează stratul de ozon
|
Substanțele enumerate în Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon.
|
|
Ambalaje
|
Produse realizate din orice material, de orice natură, utilizate pentru a conține, proteja, manevra, furniza, stoca, transporta și prezenta bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau consumator (18).
|
|
Plată
|
Salariul sau plata obișnuită de bază sau minimă și orice altă remunerație, plătită direct sau indirect, în numerar sau în natură („componentele complementare sau variabile”) de către angajator lucrătorului pe motivul încadrării în muncă a acestuia. „Nivel de remunerare” înseamnă remunerația anuală brută și remunerația orară brută corespunzătoare. „Nivel median de remunerare” înseamnă remunerația angajatului care este inferioară celei primite de jumătate dintre angajați și superioară celei primite de cealaltă jumătate dintre angajați.
|
|
Persoane cu dizabilități
|
Persoanele care au deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți.
|
|
Riscuri fizice
|
Toate întreprinderile economice la nivel mondial depind de funcționarea sistemelor terestre, cum ar fi climatul stabil, și de serviciile ecosistemice, cum ar fi furnizarea de biomasă (materii prime). Riscurile fizice legate de natură sunt rezultatul direct al dependenței unei organizații de natură. Riscurile fizice apar atunci când sistemele naturale sunt compromise din cauza impactului fenomenelor climatice (de exemplu, fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi seceta), al evenimentelor geologice (de exemplu, evenimente seismice, cum ar fi un cutremur) sau al evenimentelor sau modificărilor echilibrului ecosistemelor, cum ar fi calitatea solului sau ecologia marină, care afectează serviciile ecosistemice de care depind organizațiile. Acestea pot fi acute, cronice sau și acute și cronice. Riscurile fizice legate de natură apar ca urmare a modificărilor condițiilor biotice (vii) și abiotice (fără viață) care sprijină ecosisteme sănătoase și funcționale. Riscurile fizice sunt, de obicei, specifice locului. Riscurile fizice legate de natură sunt adesea asociate cu riscurile fizice legate de climă.
|
|
Limitele planetare
|
Acest concept permite estimarea unui spațiu de operare sigur pentru umanitate în ceea ce privește funcționarea Pământului. Este cuantificat nivelul limită pentru fiecare proces esențial al sistemului terestru care nu ar trebui depășit dacă dorim să evităm schimbări globale de mediu inacceptabile.
|
|
Politică
|
Un set sau un cadru de obiective generale și principii de gestionare pe care întreprinderea le utilizează pentru luarea deciziilor. O politică pune în aplicare strategia sau deciziile de gestionare ale întreprinderii legate de un aspect de durabilitate semnificativ. Fiecare politică se află în responsabilitatea persoanei (persoanelor) definite, specifică perimetrul său de aplicare și include unul sau mai multe obiective (corelate, după caz, cu ținte măsurabile). O politică este validată și revizuită în conformitate cu normele de guvernanță aplicabile ale întreprinderii. O politică este pusă în aplicare prin acțiuni sau planuri de acțiune.
|
|
Poluant
|
O substanță, o vibrație, căldură, zgomot, lumină sau alt contaminant prezent în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, care poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau poate altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului (19).
|
|
Poluare
|
Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, de poluanți în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătății populației și/sau a mediului, care poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau poate altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului (20).
|
|
Poluarea solului
|
Introducerea în sol – indiferent dacă această introducere se desfășoară la locul de producție al unei întreprinderi sau în exterior sau prin utilizarea produselor și/sau a serviciilor întreprinderii – ca urmare a activității umane al, de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot care pot avea efect nociv asupra sănătății umane sau asupra calității mediului, care pot produce pagube proprietății materiale sau pot altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului (21). Poluanții solului includ poluanții anorganici, poluanții organici persistenți (POP), pesticidele, compușii de azot și de fosfor etc.
|
|
Zonă protejată
|
Un spațiu geografic clar definit, recunoscut, dedicat și gestionat, prin mijloace juridice sau prin alte mijloace eficace, pentru a realiza conservarea pe termen lung a naturii cu servicii ecosistemice și valori culturale asociate.
|
|
Energie electrică, căldură, abur sau răcire achiziționată sau obținută
|
Atunci când întreprinderea și-a primit energia electrică, căldura, aburul sau răcirea de la o parte terță. Termenul „obținută” reflectă circumstanțele în care o întreprindere nu poate achiziționa direct energie electrică (de exemplu, un chiriaș dintr-o clădire), dar în care energia este adusă în unitatea întreprinderii pentru a fi utilizată.
|
|
Materii prime
|
Material primar sau secundar utilizat la fabricarea unui produs.
|
|
Standarde de calitate recunoscute pentru creditele de carbon
|
Standardele de calitate pentru creditele de carbon care pot fi verificate de părți terțe independente, care pun la dispoziția publicului cerințele și rapoartele de proiect și asigură cel puțin adiționalitatea, permanența, evitarea dublei contabilizări și prevăd norme pentru calcularea, monitorizarea și verificarea emisiilor și absorbțiilor de GES ale proiectului.
|
|
Vătămări sau boli legate de muncă ce pot fi înregistrate
|
Vătămări sau boli legate de muncă care au ca rezultat oricare dintre următoarele:
i. deces, zile de absență de la locul de muncă, muncă restricționată sau transfer la un alt loc de muncă, tratament medical care depășește primul ajutor sau pierderea conștienței; sau
ii. vătămări grave sau boli diagnosticate de un medic sau de un alt cadru medical autorizat, chiar dacă acestea nu duc la deces, zile de absență de la locul de muncă, muncă restricționată sau transfer de la locul de muncă, tratament medical care depășește primul ajutor sau pierderea conștienței.
|
|
Valorificare
|
Orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general (22).
|
|
Reciclare
|
Orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.
|
|
Regenerarea resurselor
|
Promovarea capacității de autoreînnoire a sistemelor naturale cu scopul de a reactiva procesele ecologice deteriorate sau supraexploatate prin acțiunea umană.
|
|
Măsură corectivă/remediere
|
Contracarare sau corectare a unui impact negativ. Exemple: scuze, compensații financiare sau nefinanciare, prevenirea prejudiciilor prin ordine sau garanții că nu se va repeta incidentul, sancțiuni punitive (penale sau administrative, cum ar fi amenzile), restituire, restabilire, reabilitare.
|
|
Energie din surse regenerabile
|
Energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor etc. și energia oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz (23).
|
|
Materiale regenerabile
|
Materiale derivate din resurse care sunt reîntregite rapid prin cicluri ecologice sau procese agricole, astfel încât serviciile furnizate de acestea și de alte resurse conexe să nu fie puse în pericol și să rămână disponibile pentru generația următoare.
|
|
Intrări de resurse
|
Resurse care intră în instalațiile întreprinderii.
|
|
Ieșiri de resurse
|
Resurse care părăsesc instalațiile întreprinderii.
|
|
Optimizarea utilizării resurselor
|
Proiectarea, producția și distribuția de materiale și produse cu scopul de a le menține în uz la cea mai mare valoare. Proiectarea ecologică și proiectarea pentru longevitate, repararea, reutilizarea, reafectarea, dezasamblarea, refabricarea sunt exemple de instrumente de optimizare a utilizării resurselor.
|
|
Reutilizare
|
Orice operațiune prin care produsele și componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute. Acest lucru poate necesita curățare sau mici ajustări, astfel încât să fie pregătite pentru următoarea utilizare fără modificări semnificative.
|
|
Bazin hidrografic
|
Zonă în care toate scurgerile de apă converg, printr-o rețea de râuri, fluvii și, eventual, lacuri, către mare, în care se varsă printr-o singură gură de vărsare, un singur estuar sau o singură deltă.
|
|
Riscuri
|
Riscurile legate de durabilitate cu impact financiar negativ care decurg din aspecte de mediu, sociale sau de guvernanță care pot afecta negativ poziția financiară, performanța financiară, fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului ale întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung.
|
|
Scenariu
|
O descriere plauzibilă a modului în care viitorul se poate dezvolta pe baza unui set coerent și consecvent la nivel intern de ipoteze privind principalele forțe motrice (de exemplu, rata schimbărilor tehnologice, prețurile) și relațiile. Trebuie remarcat faptul că scenariile nu sunt nici previziuni, nici predicții, ci sunt utilizate pentru a oferi o imagine de ansamblu a implicațiilor evoluțiilor și acțiunilor.
|
|
Analiză pe bază de scenarii
|
Un proces de identificare și evaluare a unei game potențiale de rezultate ale evenimentelor viitoare în condiții de incertitudine.
|
|
Emisii de GES de categoria 1
|
Emisiile directe de GES din surse care sunt deținute sau controlate de întreprindere.
|
|
Emisii de GES de categoria 2
|
Emisiile indirecte provenite din producerea de energie electrică, abur, căldură sau răcire achiziționată sau obținută, consumată de întreprindere.
|
|
Emisii de GES de categoria 3
|
Toate emisiile de GES indirecte (care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al emisiilor de GES de categoria 2) care apar în lanțul valoric al întreprinderii care raportează, inclusiv emisiile în amonte și cele în aval. Emisiile de GES de categoria 3 pot fi defalcate în clase din categoria 3.
|
|
Clasă din categoria 3
|
Unul dintre cele 15 tipuri de emisii de GES de categoria 3 identificate în Standardul corporativ al Protocolului privind GES și detaliate în Standardul contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor din Protocolul privind GES (categoria 3) [adaptat din Standardul contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor din Protocolul privind GES (categoria 3), glosarul (versiunea 2011)]. Întreprinderile care aleg să contabilizeze emisiile lor de categoria 3 pe baza claselor de emisii indirecte de GES din ISO 14064-1:2018 se pot referi, de asemenea, la clasa definită în clauza 5.2.4 (excluzând emisiile indirecte de GES din energia importată) din ISO 14064-1:2018.
|
|
Informații sensibile
|
Informații sensibile, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (24) de instituire a Fondului european de apărare.
|
|
Sit
|
Amplasamentul uneia sau a mai multor instalații. În cazul în care există mai multe instalații fizice de la același proprietar sau operator ori de la proprietari sau operatori diferiți, iar anumite infrastructuri și instalații sunt utilizate în comun, întreaga zonă în care se află instalația fizică poate constitui un amplasament.
|
|
Dialog social
|
Toate tipurile de negociere, consultare sau simplu schimb de informații între reprezentanții guvernelor, angajatorii, organizațiile acestora și reprezentanții lucrătorilor sau în rândul acestora, cu privire la chestiuni de interes comun legate de politica economică și socială. Poate exista sub formă de proces tripartit, guvernul fiind o parte oficială la dialog sau poate consta în relații bipartite numai între reprezentanți ai lucrătorilor și conducere (sau sindicate și organizații patronale).
|
|
Protecție socială
|
Setul de măsuri menite să reducă și să prevină sărăcia și vulnerabilitatea pe parcursul întregului ciclu de viață.
|
|
Sol
|
Stratul superior al scoarței terestre situat între roca de bază și suprafață. Solul este compus din particule minerale, materie organică, apă, aer și organisme vii (25).
|
|
Degradarea solului
|
Reducerea capacității solului de a furniza bunuri și servicii ecosistemice, dorite de părțile sale interesate.
|
|
Impermeabilizarea solului
|
Acoperirea solului într-un mod care să confere impermeabilitate suprafeței acoperite (de exemplu, un drum). Această impermeabilitate poate avea un impact asupra mediului, astfel cum se arată în Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei (26).
|
|
Sarcini specifice
|
Masa de poluanți eliberați pe masa de produs fabricat. Sarcinile specifice permit compararea performanței de mediu a instalațiilor indiferent de volumele de producție diferite și nu sunt influențate de amestecare sau diluare (27).
|
|
Implicarea părților interesate
|
Un proces continuu de interacțiune și dialog între întreprindere și părțile interesate, care să permită întreprinderii să asculte, să înțeleagă și să răspundă intereselor și preocupărilor acestora.
|
|
Părți interesate
|
Cele care pot afecta sau pot fi afectate de întreprindere. Există două grupuri principale de părți interesate:
i. Părțile interesate afectate: persoanele sau grupurile ale căror interese sunt sau ar putea fi afectate – pozitiv sau negativ – de activitățile întreprinderii și de relațiile de afaceri directe și indirecte ale acesteia de-a lungul lanțului său valoric și
ii. utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea: utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general (investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori, inclusiv partenerii de afaceri ai întreprinderii, sindicatele și partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale, administrația publică, analiștii și cadrele universitare.
Unele părți interesate, dar nu toate, pot aparține ambelor grupuri.
|
|
Substanțe
|
Orice element chimic și compușii acestuia, cu excepția următoarelor substanțe:
i. substanțele radioactive, astfel cum sunt definite la articolul 1 din Directiva 96/29/Euratom a Consiliului (28) de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante;
ii. microorganismele modificate genetic, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului (29) privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic;
iii. organisme modificate genetic, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (30) privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (31).
|
|
Substanță care prezintă motive de îngrijorare
|
O substanță care:
i. îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 57 și este identificată în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (32);
ii. este clasificată în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (33) în una dintre următoarele clase sau categorii de pericol:
— cancerigenicitate de categoriile 1 și 2;
— mutagenitatea celulelor embrionare de categoriile 1 și 2;
— toxicitate pentru reproducere, categoriile 1 și 2;
— dereglare endocrină pentru sănătatea umană;
— dereglare endocrină pentru mediu;
— proprietățile „persistent, mobil și toxic” sau „foarte persistent, foarte mobil”;
— proprietăți persistente, bioacumulative și toxice (PBT) sau foarte persistente, foarte bioacumulative;
— sensibilizarea căilor respiratorii de categoria 1;
— sensibilizarea pielii de categoria 1;
— pericol cronic pentru mediul acvatic de categoriile 1-4;
— periculos pentru stratul de ozon;
— toxicitate asupra unui organ țintă specific – expunere repetată, categoriile 1 și 2;
— toxicitate asupra unui organ țintă specific – o singură expunere de categoriile 1 și 2 sau
iii. afectează negativ reutilizarea și reciclarea materialelor din produsul în care este prezentă, astfel cum sunt definite în cerințele relevante ale Uniunii în materie de proiectare ecologică specifice produselor.
|
|
Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC)
|
Substanțe care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) și care au fost identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv.
|
|
Furnizor
|
Entitate din amonte față de organizație (adică în lanțul de aprovizionare al organizației), care furnizează un produs sau un serviciu care este utilizat pentru dezvoltarea produselor sau serviciilor proprii ale organizației. Un furnizor poate avea o relație de afaceri directă cu organizația (fiind denumit adesea furnizor de prim rang) sau o relație de afaceri indirectă.
|
|
Lanț de aprovizionare
|
Întreaga gamă de activități sau procese desfășurate de entitățile care se află în amonte față de întreprindere, care furnizează produse sau servicii utilizate pentru dezvoltarea și producerea produselor sau serviciilor proprii ale întreprinderii. Sunt incluse aici entitățile din amonte cu care întreprinderea are o relație directă (denumite adesea furnizori de prim rang) și entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri indirectă.
|
|
Ape de suprafață
|
Apele continentale, cu excepția apelor subterane; apele de tranziție și apele de coastă, dar nu și în ceea ce privește starea chimică, pentru care se includ doar apele teritoriale (34).
|
|
Aspecte de durabilitate
|
Factori de mediu, factori sociali, factori care privesc drepturile omului și factori de guvernanță, inclusiv factori de durabilitate, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (35).
|
|
Declarație privind durabilitatea
|
Secțiunea dedicată din
►C2
raportul administratorilor ◄ al întreprinderii în care sunt prezentate informațiile privind aspectele de durabilitate elaborate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (36) și cu ESRS.
|
|
Oportunități legate de durabilitate
|
Evenimente sau condiții de mediu, sociale sau de guvernanță incerte care, dacă se produc, ar putea avea un efect pozitiv semnificativ asupra modelului de afaceri sau strategiei întreprinderii, asupra capacității acesteia de a-și atinge obiectivele și țintele și de a crea valoare și, prin urmare, pot influența deciziile întreprinderii și deciziile partenerilor din cadrul relațiilor sale de afaceri în ceea ce privește aspectele de durabilitate. La fel ca orice altă oportunitate, oportunitățile legate de durabilitate sunt măsurate ca o combinație între amploarea unui impact și probabilitatea de apariție.
|
|
Riscuri legate de durabilitate
|
Evenimente sau condiții de mediu, sociale sau de guvernanță incerte care, dacă se produc, ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra modelului de afaceri sau strategiei întreprinderii și asupra capacității acesteia de a-și atinge obiectivele și țintele și de a crea valoare și, prin urmare, pot influența deciziile întreprinderii și deciziile partenerilor din cadrul relațiilor sale de afaceri în ceea ce privește aspectele de durabilitate. La fel ca orice alte riscuri, riscurile legate de durabilitate reprezintă combinația dintre amploarea unui impact și probabilitatea de apariție.
|
|
Impacturi legate de durabilitate
|
Efectul pe care întreprinderea îl are sau l-ar putea avea asupra mediului și a oamenilor, inclusiv efectele asupra drepturilor omului, ca rezultat al activităților sau al relațiilor de afaceri ale întreprinderii. Impactul poate fi real sau potențial, negativ sau pozitiv, pe termen scurt, mediu sau lung, intenționat sau neintenționat și reversibil sau ireversibil. Impacturile indică contribuția negativă sau pozitivă a întreprinderii la dezvoltarea durabilă.
|
|
Riscuri sistemice
|
Riscuri care decurg din defectarea întregului sistem, mai degrabă decât din defectarea unor părți individuale. Acestea sunt caracterizate de puncte de basculare modeste care se combină indirect pentru a produce defecțiuni mari, declanșând în cascadă interacțiunile riscurilor fizice și de tranziție (contagiune), pe măsură ce o pierdere declanșează un lanț de alte pierderi, iar sistemele nu pot restabili echilibrul după un șoc. Un exemplu în acest sens este pierderea unei specii esențiale, cum ar fi vidrele de mare, care au un rol esențial în structura comunității ecosistemice. Atunci când, în anii 1900, vidrele de mare au fost vânate până aproape de dispariție, ecosistemele de coastă au basculat, iar producția de biomasă a fost redusă foarte mult.
|
|
Ținte
|
Obiective măsurabile, orientate spre rezultate și încadrate în timp, pe care întreprinderea urmărește să le atingă în ceea ce privește impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative. Acestea pot fi stabilite în mod voluntar de către întreprindere sau pot decurge din cerințele legale impuse întreprinderii.
|
|
Specii amenințate
|
Specii pe cale de dispariție, inclusiv de floră și faună, incluse pe lista roșie europeană sau pe lista roșie a UICN, astfel cum se menționează în secțiunea 7 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei.
|
|
Formare
|
Inițiative puse în aplicare de întreprindere în vederea menținerii și/sau a îmbunătățirii competențelor și cunoștințelor lucrătorilor proprii. Aceasta poate include diferite metodologii, cum ar fi formarea la fața locului și formarea online.
|
|
Plan de tranziție
|
Un tip specific de plan de acțiune care este adoptat de întreprindere în legătură cu o decizie strategică și care abordează:
i. un obiectiv de politică publică și/sau
ii. un plan de acțiune specific entității, organizat sub forma unui set structurat de ținte și acțiuni, asociat cu o decizie strategică principală, cu o schimbare majoră a modelului de afaceri și/sau cu resurse alocate și acțiuni deosebit de importante.
|
|
Plan de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice
|
Un aspect al strategiei globale a unei întreprinderi care stabilește țintele, acțiunile și resursele întreprinderii pentru tranziția sa către o economie cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon, inclusiv acțiuni precum reducerea emisiilor sale de GES în ceea ce privește obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C și neutralitatea climatică.
|
|
Riscuri de tranziție
|
Riscuri care rezultă dintr-o neconcordanță între strategia și conducerea unei organizații sau a unui investitor și cadrul de reglementare, de politică sau societal în schimbare în care aceasta își desfășoară activitatea. Evoluțiile care vizează stoparea sau inversarea daunelor aduse climei sau naturii, cum ar fi măsurile guvernamentale, progresele tehnologice, schimbările de pe piață, litigiile și schimbarea preferințelor consumatorilor, pot crea sau modifica riscuri de tranziție.
|
|
Utilizatori
|
Utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea sunt utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general (investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori, inclusiv partenerii de afaceri ai întreprinderii, sindicatele și partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale, administrația publică, analiștii și cadrele universitare.
|
|
Lanț valoric
|
Întreaga gamă de activități, resurse și relații legate de modelul de afaceri al întreprinderii și mediul extern în care aceasta își desfășoară activitatea.
Un lanț valoric cuprinde activitățile, resursele și relațiile pe care întreprinderea le utilizează și pe care se bazează pentru a-și crea produsele sau serviciile, de la concepere până la livrare, consum și sfârșitul ciclului de viață. Printre activitățile, resursele și relațiile relevante se numără:
i. cele implicate în activitățile proprii ale întreprinderii, cum ar fi resursele umane;
ii. cele aflate de-a lungul canalelor sale de furnizare, comercializare și distribuție, cum ar fi aprovizionarea cu materiale și servicii și vânzarea și livrarea de produse și servicii și
iii. mediile de finanțare, geografice, geopolitice și de reglementare în care întreprinderea își desfășoară activitatea.
Lanțul valoric include actori din amonte și din aval față de întreprindere. Actorii din amonte față de întreprindere (de exemplu, furnizorii) furnizează produse sau servicii care sunt utilizate pentru dezvoltarea produselor sau serviciilor întreprinderii. Entitățile din aval față de întreprindere (de exemplu, distribuitorii, clienții) primesc produse sau servicii de la întreprinderea respectivă.
ESRS utilizează termenul „lanț valoric” la singular, deși este recunoscut faptul că întreprinderile pot avea mai multe lanțuri valorice.
|
|
Lucrător din lanțul valoric
|
O persoană care desfășoară activități în lanțul valoric al întreprinderii, indiferent de existența sau de natura oricărei relații contractuale cu întreprinderea respectivă. În ESRS, domeniul de aplicare al lucrătorilor din lanțul valoric include toți lucrătorii din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii care sunt sau pot fi afectați în mod semnificativ de întreprindere. Inclusiv impacturile care sunt direct legate de operațiunile proprii și de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv prin produsele sau serviciile sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Sunt incluși toți lucrătorii care nu intră în categoria „forței de muncă proprii” [„forța de muncă proprie” include persoanele care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea („angajați”) și lucrătorii care nu sunt salariați și care sunt fie contractanți individuali care pun la dispoziția întreprinderii forță de muncă („lucrători independenți”), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal activități de ocupare a forței de muncă]. (Cod NACE N78)
|
|
Salariu
|
Salariul brut, excluzând componentele variabile, cum ar fi orele suplimentare și remunerarea stimulativă, precum și indemnizațiile, cu excepția cazului în care acestea sunt garantate.
|
|
Deșeuri
|
Orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă sau are intenția sau obligația să îl arunce (37).
|
|
Ierarhia deșeurilor
|
Ordinea priorităților în prevenirea și gestionarea deșeurilor (38):
i. prevenirea;
ii. pregătirea pentru reutilizare;
iii. reciclarea;
iv. alte operațiuni de valorificare (de exemplu valorificarea energetică) și
v. eliminarea.
|
|
Gestionarea deșeurilor
|
Colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse în calitate de comerciant sau broker (39).
|
|
Ape uzate
|
Apa care nu mai are nicio altă valoare imediată în raport cu scopul pentru care a fost utilizată sau pentru care a fost produsă datorită calității, cantității sau momentului apariției sale.
Apele uzate provenite de la un utilizator pot fi o sursă potențială de aprovizionare a unui utilizator din altă parte. Apa de răcire nu este considerată apă uzată.
|
|
Consum de apă
|
Cantitatea de apă trasă în limitele întreprinderii (sau ale instalației) și care nu este evacuată înapoi în mediul acvatic sau într-o parte terță în cursul perioadei de raportare.
|
|
Evacuarea apei
|
Suma efluenților și a altor ape care părăsesc limitele organizației și care sunt eliberate în apele de suprafață, în apele subterane sau în părți terțe în cursul perioadei de raportare.
|
|
Intensitatea consumului de apă
|
Un indicator care prezintă relația dintre un aspect volumetric al apei și o unitate de activitate (produse, vânzări etc.) creată.
|
|
Apă (reciclată și reutilizată)
|
Apa și apele uzate (tratate sau netratate) care au fost utilizate de mai multe ori înainte de a fi evacuate din limitele întreprinderii sau ale instalațiilor utilizate în comun, astfel încât cererea de apă să fie redusă. Aceasta se poate efectua în același proces (reciclată) sau într-un proces diferit în cadrul aceleiași instalații (proprii sau utilizate în comun cu alte întreprinderi) sau al unei alte instalații a întreprinderii (reutilizată).
|
|
Deficit de apă
|
Abundența volumetrică a resurselor de apă dulce sau lipsa acestora. Deficitul este determinat de om și depinde de volumul consumului de apă de către oameni în raport cu volumul resurselor de apă dintr-o anumită zonă. Ca atare, o regiune aridă cu foarte puțină apă, dar fără un consum uman de apă nu ar fi considerată în deficit, ci aridă. Deficitul de apă este o realitate fizică și obiectivă care poate fi măsurată în mod consecvent în cadrul regiunilor și în timp. Deficitul de apă reflectă abundența fizică a apei dulci, mai degrabă decât dacă această apă este adecvată pentru utilizare. De exemplu, o regiune poate avea resurse de apă abundente (și, prin urmare, nu poate fi considerată ca având un deficit de apă), dar poate avea o poluare atât de gravă, încât respectivele rezerve să nu fie adecvate pentru uz uman sau ecologic.
|
|
Prelevări de apă
|
Suma tuturor apelor trase în limitele întreprinderii, din toate sursele, pentru orice utilizare, pe parcursul perioadei de raportare.
|
|
Reprezentanți ai lucrătorilor
|
Reprezentanții lucrătorilor înseamnă:
i. reprezentanții sindicali, și anume reprezentanții desemnați sau aleși de sindicate sau de membrii unor astfel de sindicate în conformitate cu legislația și cu practicile naționale;
ii. reprezentanții aleși în mod corespunzător, și anume reprezentanții care sunt aleși în mod liber de lucrătorii organizației, care nu se află sub influența sau controlul angajatorului în conformitate cu dispozițiile actelor cu putere de lege sau ale normelor administrative naționale sau cu acordurile colective și ale căror funcții nu includ activități care constituie prerogativa exclusivă a sindicatelor din țara în cauză și a căror existență nu este utilizată pentru a submina poziția sindicatelor în cauză sau a reprezentanților acestora.
|
|
Echilibrul dintre viața profesională și cea privată
|
O stare satisfăcătoare de echilibru între viața profesională și cea privată a unei persoane. Echilibrul dintre viața profesională și cea privată în sens mai larg include nu numai echilibrul dintre viața profesională și cea privată, având în vedere responsabilitățile familiale sau de îngrijire, ci și alocarea timpului între timpul petrecut la locul de muncă și cel petrecut în viața privată dincolo de responsabilitățile familiale.
|
|
Pericole legate de muncă
|
Pericolele legate de muncă pot fi:
i. fizice (de exemplu, radiații, temperaturi extreme, zgomot constant puternic, deversări pe pardoseli sau pericole de împiedicare, utilaje nesupravegheate, echipamente electrice defectuoase);
ii. ergonomice (de exemplu, posturi de lucru și scaune ajustate necorespunzător, mișcări incomode, vibrații);
iii. chimice (de exemplu, expunerea la substanțe cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere, la solvenți, monoxid de carbon sau pesticide);
iv. biologice (de exemplu, expunerea la sânge și lichide corporale, ciuperci, bacterii, virusuri sau înțepături de insecte);
v. psihosociale (de exemplu, abuz verbal, hărțuire, comportament agresiv);
vi. legate de organizarea muncii (de exemplu, cerințe excesive privind volumul de muncă, muncă în schimburi, program de lucru lung, muncă de noapte, violență la locul de muncă).
|
|
Incident legat de muncă
|
O situație apărută în urma sau în cursul activității profesionale, care ar putea conduce sau care conduce la vătămare sau îmbolnăvire. Incidentele pot fi cauzate, de exemplu, de probleme de natură electrică, explozie, incendiu, revărsare, răsturnare, scurgere, spargere, izbucnire, divizare, pierderea controlului, alunecare, împiedicare și cădere, mișcare a corpului fără stres, mișcare a corpului sub/cu stres, șoc, avarie, violență sau hărțuire la locul de muncă (de exemplu, hărțuire sexuală).
Un incident care provoacă vătămări sau boli este adesea denumit „accident”. Un incident care are potențialul de a provoca vătămări sau boli, dar în cazul căruia nu se produce niciuna, este adesea denumit „evitare”, „incident evitat la limită” sau „accident potențial”.
|
(1)
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(2)
Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(3)
Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor privind orientările referitoare la colectarea datelor, precum și la întocmirea documentelor de referință BAT și la asigurarea calității acestora prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (JO L 63, 2.3.2012, p. 1).
(4)
Articolul 3 punctul 10 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(5)
Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).
(6)
Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(7)
2013/488/UE: Decizia Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).
(8)
Punctul 21 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice (JO L 196, 25.7.2022, p. 1).
(9)
Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(10)
Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
(11)
Articolul 2 punctul 20 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(12)
Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).
(13)
Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).
(14)
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
(15)
Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
(16)
Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice (JO L 196, 25.7.2022, p. 1).
(17)
Articolul 2 litera (g) din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).
(18)
Articolul 3 punctul 1 din Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).
(19)
Articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile.
(20)
Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(21)
Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(22)
Articolul 3 punctul 15 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
(23)
Articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
(24)
Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (JO L 170, 12.5.2021, p. 149).
(25)
Articolul 3 punctul 21 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(26)
Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 325, 20.12.2018, p. 18).
(27)
Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor privind orientările referitoare la colectarea datelor, precum și la întocmirea documentelor de referință BAT și la asigurarea calității acestora prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale.
(28)
Directiva 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante (JO L 159, 29.6.1996, p. 1).
(29)
Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic (JO L 125, 21.5.2009, p. 75).
(30)
Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1).
(31)
Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(32)
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
(33)
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(34)
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa).
(35)
Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile-privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare.
(36)
Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(37)
Articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
(38)
Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
(39)
Articolul 3 punctul 9 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
|