ANEXA VII
LISTA PROIECTELOR DE INTERES COMUN ȘI A PROIECTELOR DE INTERES RECIPROC A UNIUNII („LISTA UNIUNII”)
[menționată la articolul 3 alineatul (4)]
A. PRINCIPIILE APLICATE LA STABILIREA LISTEI UNIUNII
Unele PIC/PIR fac parte dintr-un grup deoarece sunt interdependente, potențial concurente sau concurente. Au fost elaborate următoarele tipuri de grupuri de PIC/PIR:
(a)
un grup de PIC/PIR interdependente este definit ca fiind un „Grup X care include următoarele PIC/PIR:”. Un astfel de grup a fost creat pentru a identifica toate PIC/PIR care sunt necesare pentru a aborda același blocaj transfrontalier și care generează sinergii dacă sunt implementate împreună. În acest caz, este necesar ca toate PIC/PIR să fie implementate pentru a realiza beneficiile la nivelul Uniunii;
(b)
un grup de PIC/PIR potențial concurente este definit ca fiind un „Grup X care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC/PIR:”. Un astfel de grup reflectă incertitudine cu privire la amploarea blocajelor transfrontaliere. În acest caz, nu este necesar ca toate PIC/PIR incluse în grup să fie implementate. Rămâne la latitudinea pieței dacă unul, mai multe sau toate PIC/PIR urmează să fie implementate, sub rezerva planificării, a eliberării permiselor și a aprobărilor reglementare necesare. Necesitatea PIC/PIR va fi reevaluată – inclusiv în ceea ce privește nevoile de capacitate – în cadrul unui proces ulterior de identificare a PIC/PIR;
(c)
un grup de PIC/PIR concurente este definit ca fiind un „Grup X care include unul dintre următoarele PIC/PIR:”. Acest grup abordează același blocaj. Cu toate acestea, amploarea blocajului este mai bine cunoscută decât în cazul unui grup de PIC/PIR potențial concurente și, prin urmare, s-a stabilit că numai unul dintre PIC/PIR trebuie să fie implementat. Rămâne la latitudinea pieței să determine care PIC/PIR urmează să fie implementat, sub rezerva planificării, a eliberării permiselor și a aprobărilor reglementare necesare. Dacă este cazul, necesitatea PIC/PIR va fi reevaluată în cadrul unui proces ulterior de identificare a PIC/PIR.
Toate PIC/PIR fac obiectul drepturilor și al obligațiilor stabilite în temeiul Regulamentului (UE) 2022/869.
2. Încadrarea stațiilor electrice și a stațiilor compresoare
Stațiile electrice, stațiile back-to-back și stațiile de comprimare sunt considerate drept părți ale unor PIC/PIR dacă sunt situate din punct de vedere geografic pe liniile de transport sau alături de conducte, după caz. Stațiile electrice, stațiile back-to-back și stațiile de comprimare sunt considerate drept PIC de sine stătătoare și sunt incluse în mod explicit în lista Uniunii dacă localizarea lor geografică este diferită de cea a liniilor de transport sau a conductelor, după caz. Aceste stații fac obiectul drepturilor și al obligațiilor stabilite în Regulamentul (UE) 2022/869.
3. Proiecte care nu mai sunt considerate PIC sau PIR și proiecte care au devenit parte a altor PIC sau PIR
Mai multe proiecte incluse în prima listă a Uniunii nu mai sunt considerate PIC sau PIR din unul sau mai multe dintre următoarele motive:
(a)
proiectul a fost deja pus sau va fi pus în serviciu până în martie 2026 și, prin urmare, nu ar putea să beneficieze de dispozițiile din Regulamentul (UE) 2022/869;
(b)
în conformitate cu noile date, proiectul nu îndeplinește criteriile generale;
(c)
proiectul nu a fost prezentat din nou pentru a fi selectat ca PIC/PIR;
(d)
un stat membru de al cărui teritoriu este legat proiectul nu și-a dat acordul sau
(e)
proiectul a fost clasat sub alte candidaturi pentru PIC/PIR în procesul de selecție.
Respectivele proiecte (cu excepția celor deja puse în serviciu sau care urmează să fie puse în serviciu până în martie 2026) pot fi avute în vedere pentru a fi incluse în următoarea listă a Uniunii dacă motivele neincluderii în actuala listă a Uniunii nu mai sunt valabile.
Deși aceste proiecte nu sunt PIC sau PIR, ele sunt incluse, din motive de transparență și claritate, cu numerele lor inițiale de PIC sau PIR în partea C din prezenta anexă ca „Proiecte care nu mai sunt considerate PIC”.
Unele proiecte incluse în prima listă a Uniunii au devenit, în cursul procesului lor de implementare, parte integrantă din alte (grupuri de) PIC sau PIR.
Astfel de proiecte nu mai sunt considerate PIC sau PIR independente, dar, din motive de transparență și claritate, sunt enumerate cu numerele lor inițiale de PIC sau PIR în partea C din prezenta anexă ca „Proiecte care fac în prezent parte integrantă din alte PIC sau PIR”.
4. Părți neeligibile ale proiectelor PIC/PIR
Unele proiecte PIC/PIR includ una sau mai multe investiții neeligibile. Următoarele investiții nu trebuie considerate ca făcând parte din lista Uniunii:
(a)
consolidări interne pentru proiectul „MEDLINK” (parte a PMI 1.35), și anume linia de transmisie a CA dintre Annaba și Tougourt în Algeria și linia de transmisie a CA dintre De Jebil și Marsa Dhib în Tunisia;
(b)
consolidări interne pentru Linia de interconexiune dintre Subotica (RS) și Sándorfalva (HU) (parte a PMI 2.12), și anume linia electrică aeriană dintre Novi Sad 3 și Sombor 3, linia electrică aeriană dintre Srbobran și Sremska Mitrovica 2, și reconstrucția stației electrice Subotica 3;
(c)
consolidări interne pentru Linia de interconexiune dintre Wadi El Natroon (EG) și Mesogeia/St Stefanos (EL) [cunoscut în prezent sub denumirea de „GREGY Interconnector”] (parte a PMI 2.13) – secțiuni interne în EG;
(d)
consolidări interne pentru interconexiunea dintre Bobov Dol (BG) și Leskovac 2 (RS) [cunoscute în prezent sub denumirea de „Central Balkan Corridor”] (parte a PMI 2.26), și anume modernizarea liniei electrice aeriene dintre Nis 2 și Krusevac 1, modernizarea stației electrice Krusevac 1, modernizarea liniei electrice aeriene Krusevac 1 și Kraljevo 3, modernizarea liniei electrice aeriene dintre Kraljevo și Pozega, noua stație electrică Pozega, noua linie electrică aeriană dintre Jagodina și Pozarevac, modernizarea liniei electrice aeriene dintre Pozega și Vardiste și noua stație electrică de la Pozarevac 3;
(e)
secțiuni interne ale rețelei magistrale din Spania (parte a PIC 9.1.3): Coruña – Zamora, Huelva – Algeciras, Castilla y León (între Zamora și Haro), Guitiriz – Zamora, și racordarea Castilla La Mancha și Madrid;
(f)
secțiune internă Freiburg – Offenbach din Germania (parte a PIC 9.2.1);
(g)
secțiunea zona Limburg și racordarea ei la rețeaua magistrală Nord-Sud din estul NL (parte a PIC 9.6);
(h)
secțiunea internă din Germania, care începe aproape de Bremen și se îndreaptă către Hanovra (parte a PIC 9.7.4);
(i)
secțiunea internă din Franța de la Port-de-la-Nouvelle via Barbaira (parte a PIC 9.27.2);
(j)
secțiunea internă din Franța Bordeaux – Lussagnet (parte a PCI 9.27.3);
(k)
secțiunea internă din Germania, care începe aproape de Bremen și se îndreaptă către sud (parte a PIC 9.28);
(l)
secțiunea internă din Regatul Unit de la Bacton către rețeaua internă de hidrogen din Regatul Unit (parte a PMI 9.35);
(m)
secțiunile interne din Tunisia ale „North Africa Hydrogen Corridor” (parte a PMI 10.12);
(n)
secțiunea internă din Suedia care leagă Kiruna de Luleå de pe „Nordic Hydrogen Route – Bothnian Bay” (parte a PIC 11.1);
(o)
secțiunile interne din Finlanda (referințele geografice sunt furnizate ca indicații): Mäntsälä, Imatra, Kouvola, Kotka; linia internă a „Nordic-Baltic Hydrogen Corridor” din LT conectată la Klaipėda (parte a PIC 11.2);
(p)
secțiunea Suedia – Finlanda și racordarea „Baltic Sea Hydrogen Collector” la insula Gotland (parte a PIC 11.3).
5. Numerotarea proiectelor pe lista Uniunii
Proiectele care au fost incluse în prima listă a Uniunii își păstrează numărul PIC/PIR inițial pe lista actuală a Uniunii. Proiectelor nou incluse pe lista actuală a Uniunii li se atribuie un nou număr PIC/PIR unic.
B. LISTA PROIECTELOR DE INTERES COMUN ȘI A PROIECTELOR DE INTERES RECIPROC A UNIUNII
1. Interconexiuni nord-sud pentru energia electrică în Europa de Vest (NSI West Electricity)
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
1.1
|
Interconexiunea Portugalia – Spania între Beariz – Fontefría (ES), Fontefria (ES) – Ponte de Lima (PT) și Ponte de Lima – Vila Nova de Famalicão (PT), inclusiv stațiile electrice din Beariz (ES), Fontefría (ES) și Ponte de Lima (PT)
|
|
1.2
|
Interconexiunea dintre Gatica (ES) și Cubnezais (FR) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Golful Biscaya”]
|
|
1.3
|
Interconexiunea dintre La Martyre (FR) și Great Island sau Knockraha (IE) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Celtic Interconnector”]
|
|
1.4
|
1.4.1 Linia internă dintre Emden-East și Osterath în vederea creșterii capacității din nordul Germaniei către Renania [cunoscută în prezent sub denumirea de „A-Nord”]
|
|
1.5
|
Linia internă din Germania dintre Brunsbüttel/Wilster și Großgartach/Grafenrheinfeld în vederea creșterii capacității la frontierele de nord și de sud [cunoscută în prezent sub denumirea de „Suedlink”]
|
|
1.6
|
Linia internă dintre Osterath și Philippsburg (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de vest [cunoscută în prezent sub denumirea de „Ultranet”]
|
|
1.7
|
1.7.1 Interconexiunea dintre Navarra (ES) și Landes (FR) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Pyrenean crossing 1”]
1.7.2 Interconexiunea dintre regiunea Aragón (ES) și Marsillon (FR) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Pyrenean crossing 2”]
|
|
1.8
|
Interconexiunea dintre Lonny (FR) și Gramme (BE)
|
|
1.9
|
Liniile interne la frontiera de nord a Belgiei, între Zandvliet și Lillo-Liefkenshoek (BE) și între Liefkenshoek și Mercator, inclusiv o stație electrică la Lillo (BE) [cunoscute în prezent sub denumirea de „BRABO II + III”]
|
|
1.10
|
Interconexiunea dintre Italia continentală – Corsica (FR) și Sardinia (IT) [cunoscută în prezent sub denumirea de „SACOI 3”]
|
|
1.11
|
Proiectul de extindere a capacității de stocare de la Kaunertal (AT)
|
|
1.12
|
Purificare – Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare, NAVALEO (ES)
|
|
1.13
|
Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare, Silvermines (IE)
|
|
1.14
|
Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare, RIEDL (DE)
|
|
1.16
|
Hub pentru hidrogen verde cu sistem de stocare a aerului comprimat (DK)
|
|
1.17
|
Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare, WSK PULS (DE)
|
|
1.18
|
Stocarea reversibilă a energiei prin pompare hidraulică, AGUAYO II (ES)
|
|
1.22
|
Linia internă dintre zona Bordeaux și zona Nantes (FR) [cunoscută în prezent sub denumirea de „GiLA”]
|
|
1.23
|
Linia internă dintre Montalto și Avenza (IT) [cunoscută în prezent sub denumirea de „HG North Tyrrhenian Corridor”]
|
|
1.24
|
Linia internă dintre Ovelgönne/Rastede/Wiefelstede/Westerstede și Bürstadt și Marxheim (Taunus) (DE) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Rhine-Main-Link”]
|
|
1.25
|
Controlor de rețea online „PSKW-Rio” (DE)
|
|
1.26
|
Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare CHR IRENE (ES)
|
|
1.27
|
Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare PSP CONSO II (ES)
|
|
1.28
|
Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare, Villarosa (IT)
|
|
1.29
|
Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare, Taccu Sa Pruna (IT)
|
|
1.30
|
Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare, Favazzina (IT)
|
|
1.31
|
Stocarea energiei hidroelectrice prin pompare, Serra Del Corvo (IT)
|
|
1.32
|
Stocarea energiei cu aer comprimat „CAES Ahaus, Germania” (DE)
|
Proiecte de interes reciproc dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
1.19
|
Interconexiunea dintre Sicilia (IT) și nodul Tunisia (TN) (cunoscută în prezent sub denumirea de ELMED)
|
|
1.20
|
Interconexiunea dintre zona Zeebrugge (BE) și Kemsley, Kent (UK) [proiect cunoscut în prezent sub denumirea de „Cronos”]
|
|
1.21
|
Interconexiunea dintre zona Emden (DE) și Corringham, Essex (UK) [proiect cunoscut în prezent sub denumirea de „Tarchon”]
|
|
1.33
|
Interconexiunea dintre Woodland (IE) și Turleenan (UK) [cunoscută în prezent sub denumirea de „North-South interconnector”] (nr. 2.13.1 în a patra listă PIC)
|
|
1.34
|
Interconexiunea dintre Maynooth (IE) și Bodelwyddan (UK) [cunoscută în prezent sub denumirea de „MaresConnect”]
|
|
1.35
|
Interconexiunea dintre La Spezia (IT) și Annaba (DZ) și dintre Suvereto (IT) și Marsa Dhib (TN) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Medlink”]
|
2. Interconexiuni nord-sud pentru energia electrică în Europa Centrală și de Est și în Europa de Sud-Est (NSI East Electricity)
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
2.1
|
Grupul Austria – Germania, care include următoarele PIC:
2.1.1 Interconexiunea dintre Isar/Altheim/Ottenhofen (DE) și St. Peter (AT)
2.1.3 Linia internă dintre Westtirol și Zell/Ziller (AT)
2.1.4 Interconexiunea dintre Pleinting (DE) și St. Peter (AT)
|
|
2.2
|
Linia internă din Germania dintre Wolmirstedt și Isar [cunoscută în prezent sub denumirea de „SuedOstLink”]
|
|
2.3
|
Grupul de linii interne din Cehia, care include următoarele PIC:
2.3.2 Linia internă dintre Prestice și Kocin
2.3.3 Linia internă dintre Kocin și Mirovka
|
|
2.4
|
Interconexiunea dintre Würmlach (AT) și Somplago (IT)
|
|
2.5
|
Grupul Ungaria – România, care include următoarele PIC:
2.5.1 Linia de interconexiune dintre Józsa (HU) și Oradea (RO)
2.5.2 Linia internă dintre Urechești (RO) și Târgu Jiu (RO)
2.5.3 Linia internă dintre Târgu Jiu (RO) și Paroșeni (RO)
2.5.4 Linia internă dintre Paroșeni (RO) și Baru Mare (RO)
2.5.5 Linia internă dintre Baru Mare (RO) și Hășdat (RO)
2.5.6 Modernizarea stației electrice Roșiori (RO)
2.5.7 Interconexiunea dintre Nădab (RO) și Bekescsaba (HU)
|
|
2.6
|
Grupul Israel – Cipru – Grecia [în prezent cunoscut sub denumirea de „Great Sea Interconnector”], care include următoarele PIC:
2.6.1 Interconexiunea dintre Hadera (IL) și Kofinou (CY)
2.6.2 Interconexiunea dintre Kofinou (CY) și Korakia, Creta (EL)
|
|
2.7
|
Linia de interconexiune dintre Otrokovice (CZ) și Ladce (SK)
|
|
2.8
|
Linia de interconexiune dintre Lienz (AT) și regiunea Veneto (IT)
|
|
2.9
|
Stocarea energiei electrice prin hidropompare, Amfilochia (EL)
|
|
2.10
|
Sistemul de stocare a energiei în baterii de la Ptolemaida (EL)
|
|
2.11
|
Modernizarea stocării energiei hidroelectrice prin pompare în Čierny Váh (SK) [cunoscută în prezent sub denumirea de „SE Integrator”]
|
|
2.14
|
Linia internă dintre Villanova și Fano (IT) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Adriatic HVDC link”]
|
|
2.15
|
Linia internă dintre Lienz, Malta și Obersielach (AT) (nr. 3.28 în a cincea listă PIC)
|
|
2.16
|
Interconexiunea dintre Hradec (CZ) și Röhrsdorf (DE)
|
|
2.17
|
Interconexiunea dintre Galatina (IT) și Thesprotia (EL) [cunoscută în prezent sub denumirea de „GRITA 2”]
|
|
2.18
|
Linia internă dintre St. Peter și Dürnrohr (AT)
|
|
2.19
|
Linia internă dintre Foggia și Forli (IT) [cunoscută în prezent sub denumirea de „HG Adriatic Corridor”]
|
|
2.20
|
Interconexiunea dintre Sajóivánka (HU) și Rimavská Sobota (SK) (nr. 3.17 în a patra listă PIC)
|
|
2.21
|
Stocarea energiei electrice prin hidropompare, Yadenitsa (BG) (nr. 3.23 în a patra listă PIC)
|
|
2.22
|
Stocarea energiei electrice prin hidropompare, Kozjak (SI)
|
|
2.23
|
Stocarea energiei electrice prin hidropompare, Batak (BG)
|
|
2.24
|
Stocarea energiei electrice prin hidropompare, Dospat (BG)
|
Proiecte de interes reciproc dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
2.12
|
Interconexiunea dintre Subotica (RS) și Sándorfalva (HU) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Pannonian Corridor”]
|
|
2.13
|
Interconexiunea dintre litoralul Sidi Barrani (EG) și Mesogeia/St Stefanos (EL) [cunoscută în prezent sub denumirea de „GREGY Interconnector”]
|
|
2.25
|
A doua interconexiune dintre Villanova (IT) și Lastva (ME)
|
|
2.26
|
Interconexiunea dintre Bobov Dol (BG) și Leskovac 2 (RS) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Central Balkan Corridor”]
|
|
2.27
|
Interconexiunea dintre Anaklia (GE) și Constanța Sud (RO) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Black Sea interconnection cable”]
|
|
2.28
|
Interconexiunea dintre Mukacheve (UA) și Veľké Kapušany (SK)
|
|
2.29
|
Interconexiunea dintre Artsyz (UA) și Isaccea (RO)
|
3. Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică în sectorul energiei electrice (BEMIP Electricity)
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
3.2
|
Stocarea energiei electrice prin hidropompare în Estonia
|
|
3.3
|
Integrarea și sincronizarea rețelelor de energie electrică ale statelor baltice cu rețelele europene, care includ următoarele PIC:
3.3.3 Linia internă dintre Paide și Sindi (EE)
3.3.5 Alte aspecte de infrastructură legate de implementarea sincronizării sistemelor statelor baltice cu rețeaua continentală europeană
3.3.6 Interconexiunea dintre Lituania și Polonia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Harmony Link”]
3.3.11 Linia internă dintre Dunowo și Żydowo Kierzkowo (PL)
3.3.12 Linia internă dintre Piła Krzewina și Żydowo Kierzkowo (PL)
3.3.13 Linia internă dintre Morzyczyn-Dunowo-Słupsk-Żarnowiec (PL)
3.3.14 Linia internă dintre Żarnowiec-Gdańsk/Gdańsk Przyjaźń-Gdańsk Błonia (PL)
|
|
3.5
|
A patra interconexiune dintre Finlanda și Suedia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Aurora line 2”]
|
|
3.6
|
Interconexiunea dintre Finlanda și Estonia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Estlink 3”]
|
|
3.7
|
Interconexiunea dintre Finlanda și Estonia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Fenno-Skan 3”]
|
|
3.8
|
Interconexiunea dintre Suedia și Danemarca [cunoscută în prezent sub denumirea de „Upgrade to Konti-Skan”]
|
|
3.9
|
Proiectul de consolidare transfrontalieră Letonia și Lituania
|
|
3.10
|
Stocarea energiei electrice prin hidropompare în Finlanda [cunoscută în prezent sub denumirea de „Kemijoki PSP”]
|
4. Rețelele offshore ale mărilor Nordului (NSOG):
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
4.2
|
Linie de interconexiune hibridă offshore între Belgia și Danemarca [proiect cunoscut în prezent sub denumirea de „Triton Link”]
|
|
4.3
|
Stație electrică offshore de înaltă tensiune și racordare la Menuel (FR) [proiect cunoscut în prezent sub denumirea de „Offshore Wind connection Centre Manche 1”]
|
|
4.4
|
Stație electrică offshore de înaltă tensiune și racordare la Tourbe (FR) [proiect cunoscut în prezent sub denumirea de „Offshore Wind connection Centre Manche 2”]
|
|
4.7
|
Conexiunea eoliană offshore Fécamp-Grand Large 1 (FR)
|
|
4.8
|
Conexiunea eoliană offshore Fécamp-Grand Large 2 (FR)
|
|
4.9
|
Linia de interconexiune hibridă offshore dintre Germania și Țările de Jos
|
Proiecte de interes reciproc dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
4.5
|
Linia de interconexiune multifuncțională dintre Princess Elisabeth Island (BE) și Kent (UK) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Nautilus”]
|
|
4.6
|
Interconexiunea HVDC multifuncțională dintre Regatul Unit și Țările de Jos [proiect cunoscut în prezent sub denumirea de „LionLink”]
|
|
4.10
|
Linia de interconexiune hibridă offshore dintre Regatul Unit și Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „HansaLink – Phase 1”]
|
5. Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică pentru rețelele offshore (BEMIP offshore):
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
5.1
|
Linie de interconexiune hibridă offshore între Letonia și Estonia (proiect cunoscut în prezent sub denumirea de „Elwind”]
|
|
5.2
|
Linia de interconexiune hibridă offshore Bornholm Energy Island (BEI) dintre Danemarca și Germania
|
6. Rețelele offshore din sud și vest (SW offshore):
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
6.1
|
Conexiunea eoliană offshore Occitania (FR)
|
|
6.2
|
Conexiunea eoliană offshore PACA (FR)
|
|
6.3
|
Conexiunea eoliană offshore Golfe de Lion Centre (FR)
|
7. Rețelele offshore din sud și est (SE offshore):
Nu au fost prezentate proiecte pentru acest coridor.
8. Rețelele offshore din Oceanul Atlantic:
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
8.1
|
Conexiunea eoliană offshore din sudul Bretaniei (FR)
|
|
8.2
|
Conexiunea eoliană offshore din Atlanticul de Sud Oléron 1 (FR)
|
|
8.3
|
Conexiunea eoliană offshore din Atlanticul de Sud Oléron 2 (FR)
|
|
8.4
|
Conexiunea eoliană offshore Golfe de Gascogne Sud (FR)
|
|
8.5
|
Conexiunea eoliană offshore Bretagne Nord-Ouest (FR)
|
9. Interconexiuni pentru hidrogen în Europa de Vest (HI West):
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
9.1
|
Coridorul Portugalia – Spania – Franța – Germania:
9.1.1 Infrastructura internă pentru hidrogen din Portugalia
9.1.2 Linia de interconexiune pentru hidrogen Portugalia – Spania
9.1.3 Infrastructura internă pentru hidrogen din Spania
9.1.4 Linia de interconexiune pentru hidrogen Spania – Franța [cunoscută în prezent sub denumirea de „BarMar”]
9.1.5 Infrastructura internă pentru hidrogen din Franța conectată la Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „HyFen”]
9.1.6 Infrastructura internă pentru hidrogen din Germania conectată la Franța [cunoscută în prezent sub denumirea de „H2Hercules South-West”]
|
|
9.2
|
Văile de hidrogen transfrontaliere Franța – Germania:
9.2.1 Valea de hidrogen din Germania până la frontiera cu Franța [cunoscută în prezent sub denumirea de „RHYn”]
9.2.2 Valea de hidrogen din Franța până la frontiera cu Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „Mosahyc”]
|
|
9.3
|
Infrastructura internă pentru hidrogen din Franța până la frontiera cu Belgia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Franco-Belgian H2 corridor”]
|
|
9.4
|
Infrastructura internă pentru hidrogen din Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „H2ercules West”]
|
|
9.5
|
Infrastructura internă pentru hidrogen din Belgia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Belgian Hydrogen Backbone”]
|
|
9.6
|
Infrastructura internă pentru hidrogen din Țările de Jos [cunoscută în prezent sub denumirea de „National Hydrogen Backbone”]
|
|
9.7
|
Linii de interconexiune pentru hidrogen „National Hydrogen Backbone” (NL) – Germania
Partea germană:
9.7.1 Linia de interconexiune pentru hidrogen de la magistrala nord-sud din est către Oude (NL) [cunoscută în prezent sub denumirea de „H2ercules North”]
9.7.2 Linia de interconexiune pentru hidrogen dintre magistrala nord-sud din est către Vlieghuis (NL) – Vlieghuis – Ochtrup (DE)
9.7.3 Linia de interconexiune pentru hidrogen din Țările de Jos către Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „Delta Rhine Corridor H2”]
9.7.4 Linia de interconexiune pentru hidrogen Germania – Țările de Jos 2 [cunoscută în prezent sub denumirea de „Hyperlink”]
9.7.5 Linia de interconexiune pentru hidrogen de la magistrala nord-sud din Winterswijk/Vreden către Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „H2ercules North-West”]
|
|
9.8
|
Conductă offshore de hidrogen din Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „AquaDuctus”]
|
|
9.9
|
Linia de interconexiune pentru hidrogen Danemarca – Germania:
9.9.1 Infrastructura internă pentru hidrogen din Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „HyperLink III”]
9.9.2 Infrastructura internă pentru hidrogen din Danemarca [cunoscută în prezent sub denumirea de „DK Hydrogen Pipeline West”]
|
|
9.10
|
Instalații de preluare a amoniacului în Belgia:
9.10.1 Instalația de preluare a amoniacului de la Anvers
9.10.2 Instalația de preluare a amoniacului Amplifhy Anvers
9.10.3 Instalația de preluare a amoniacului „Zeebrugge New Molecules development”
9.10.4 Instalația de preluare a amoniacului de la Anvers VEPA
|
|
9.11
|
Instalații de preluare a amoniacului în Germania:
9.11.1 Instalația de preluare a amoniacului de la terminalul Brunsbüttel
9.11.3 Instalația de preluare a amoniacului de la Wilhelmshaven (Uniper)
|
|
9.12
|
9.12.2 Instalația de preluare a amoniacului Amplifhy Rotterdam
|
|
9.13
|
Instalația de preluare a amoniacului de la Dunkerque (FR)
|
|
9.15
|
Instalații de electroliză din Spania:
9.15.4 Electrolizorul Valle andaluz del Hidrógeno verde – Huelva
9.15.5 Electrolizorul pentru „Asturias H2 valley”
9.15.6 Electrolizorul Valdo Eume
9.15.7 Electrolizorul Catalina
9.15.8 Electrolizorul ErasmoPower2X
|
|
9.16
|
Instalații de electroliză din Franța:
9.16.6 Electrolizorul GHYga H2
9.16.7 Electrolizorul H2V 59
|
|
9.17
|
9.17.4 Electrolizorul ScheldeH2 (NL)
|
|
9.18
|
Instalații de electroliză din Germania:
9.18.3 Electrolizorul Rheinfelden
9.18.4 Electrolizorul GreenRoot
|
|
9.20
|
Sistemul danez de stocare a hidrogenului (DK)
|
|
9.21
|
Situl de stocare a hidrogenului Hystock Opslag (NL)
|
|
9.22
|
Instalații de stocare a hidrogenului din Germania:
9.22.1 Instalația de stocare a hidrogenului „Salthy”, Harsefeld
9.22.3 Instalația de stocare a hidrogenului „Salthy”, Harsefeld II A+B
9.22.4 Instalația de stocare a hidrogenului „EWE”, Huntorf
9.22.5 Instalația de stocare a hidrogenului „UST”, Krummhörn
9.22.6 Instalația de stocare NWKG H2
9.22.7 Instalația de stocare a hidrogenului „EWE”, Jemgum
9.22.8 Gasunie SpHyGER Etzel
9.22.9 Extinderea instalației de stocare „RWE H2”, Gronau-Epe (nr. 9.22.2 în prima listă a Uniunii)
9.22.10 A doua extindere a instalației de stocare „RWE H2”, Gronau-Epe
9.22.11 Instalația de stocare a hidrogenului „UST”, Epe
|
|
9.24
|
Instalații de stocare a hidrogenului din Spania:
9.24.1 Instalația de stocare a hidrogenului North –1
9.24.2 Instalația de stocare a hidrogenului North – 2
|
|
9.26
|
Liniile de interconexiune pentru hidrogen Franța – Luxemburg – Belgia:
9.26.1 Linia de interconexiune pentru hidrogen Franța – Luxemburg [cunoscută în prezent sub denumirea de „Hy4link” (FR)]
9.26.2 Conducta internă de hidrogen din Luxemburg până la frontiera cu Belgia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Hy4link (LU)”]
|
|
9.27
|
Infrastructura internă de hidrogen din Franța, de la Bordeaux la coasta mediteraneeană:
9.27.1 MidHY
9.27.2 HySoW Mediterranean
9.27.3 HySoW Atlantic
|
|
9.28
|
Infrastructura internă pentru hidrogen din Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „HyperLink 4-5”]
|
|
9.29
|
Coridorul pentru hidrogen Italia – Elveția – Germania:
9.29.1 Infrastructură internă pentru hidrogen din Italia, de la Poggio Renatico la frontiera elvețiană
9.29.2 Infrastructura internă pentru hidrogen din Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „Alpine HyWay”]
|
|
9.30
|
Instalații de electroliză din Danemarca:
9.30.1 Electrolizorul HØST PtX Esbjerg (fostul Jyske Banke Nord PtX) (nr. 9.19 în prima listă a Uniunii)
9.30.2 Electrolizorul Hela
9.30.3 Electrolizorul Vidar
9.30.4 Electrolizorul Plug Idomlund
9.30.5 Electrizorul Esbjerg
|
|
9.31
|
Electrolizorul H2Austria&Bavaria+Store (AT)
|
|
9.32
|
Electrolizorul CHYMIA (BE)
|
|
9.33
|
Instalații de stocare a hidrogenului din Franța:
9.33.1 Instalația de stocare GeoH2 (nr. 9.23 în prima listă a Uniunii)
9.33.2 Instalația de stocare HyPSTER_3
9.33.3 Instalația de stocare HySoW
|
Proiecte de interes reciproc dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
9.34
|
Infrastructura internă pentru hidrogen din Elveția (parte a coridorului pentru hidrogen Italia – Elveția – Germania) [cunoscută în prezent sub denumirea de „Alpine H2 corridor”]
|
|
9.35
|
Linia de interconexiune pentru hidrogen Belgia – Regatul Unit
|
10. Interconexiuni pentru hidrogen din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud-Est (HI East):
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
10.1
|
Coridorul South2 Tunisia – Italia – Austria – Germania:
10.1.1 Infrastructură internă pentru hidrogen din Italia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Italian H2 Backbone”]
10.1.2 Infrastructură internă pentru hidrogen din Austria [cunoscută în prezent sub denumirea de „H2 Readiness of the TAG pipeline system”]
10.1.3 Infrastructură internă pentru hidrogen din Austria [cunoscută în prezent sub denumirea de „H2 Backbone WAG and Penta West”]
10.1.4 Infrastructură internă pentru hidrogen din Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „HyPipe Bavaria – The Hydrogen Hub”]
|
|
10.2
|
Linia de interconexiune pentru hidrogen Cehia – Germania:
10.2.1 Infrastructură internă pentru hidrogen din Cehia către Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „Czech H2 Backbone West”]
10.2.2 Infrastructură internă pentru hidrogen din Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „FLOW East – Making Hydrogen Happen”]
10.2.3 Infrastructura internă pentru hidrogen din Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „H2ercules Network South-East”]
|
|
10.3
|
Interconexiunea pentru hidrogen Grecia – Bulgaria:
10.3.1 Infrastructura internă pentru hidrogen din Grecia până la frontiera cu Bulgaria [cunoscută în prezent sub denumirea de „H2DRIA pipeline”]
10.3.2 Infrastructură internă pentru hidrogen din Bulgaria către frontiera cu Grecia
|
|
10.5
|
Coridorul european central al hidrogenului Ucraina – Slovacia – Cehia – Germania:
10.5.1 Infrastructură internă pentru hidrogen din Slovacia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Slovak Hydrogen Backbone”]
10.5.2 Infrastructură internă pentru hidrogen din Cehia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Czech Hydrogen Backbone North”]
|
|
10.6
|
Interconexiunea pentru hidrogen Slovacia – Ungaria:
10.6.1 Infrastructură internă pentru hidrogen din Slovacia [cunoscută în prezent sub denumirea de „SK-HU H2 corridor”]
10.6.2 Infrastructura internă pentru hidrogen din Ungaria [cunoscută în prezent sub denumirea de „HU/SK hydrogen corridor”]
|
|
10.7
|
Coridorul pentru hidrogen Grecia – Italia:
10.7.1 Infrastructura internă pentru hidrogen din Grecia [cunoscută în prezent sub denumirea de „Komnina – Florovouni pipeline”]
10.7.2 Conducta de hidrogen offshore dintre Grecia și Italia [cunoscută în prezent sub denumirea de „H2 Poseidon pipeline”]
|
|
10.8
|
Instalație de preluare a amoniacului „Ionian Energy Terminal” (GR)
|
|
10.9
|
Instalația de electroliză Thalis 1 (GR)
|
|
10.10
|
Instalația de stocare a hidrogenului EWE Ruedersdorf (DE)
|
|
10.11
|
Instalația de stocare subterană a hidrogenului Fiume Trieste Livello (IT)
|
Proiecte de interes reciproc dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
10.12
|
Conducta de hidrogen offshore dintre Tunisia și Italia [cunoscută în prezent sub denumirea de „North Africa Hydrogen Corridor”] (parte a coridorului SoutH2)
|
|
10.13
|
Infrastructura internă pentru hidrogen din Ucraina [cunoscută în prezent sub denumirea de „Central European Hydrogen Corridor” (partea UKR)]
|
11. Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică în sectorul hidrogenului (BEMIP Hydrogen)
Proiecte de interes comun dezvoltate în regiune:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
11.1
|
Linia de interconexiune pentru hidrogen dintre Suedia și Finlanda [cunoscută în prezent sub denumirea de „Nordic Hydrogen Route – Bothnian Bay”]
|
|
11.2
|
Linia de interconexiune pentru hidrogen dintre Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „Nordic-Baltic Hydrogen Corridor”]
|
|
11.3
|
Linia de interconexiune pentru hidrogen dintre Finlanda și Germania [cunoscută în prezent sub denumirea de „Baltic Sea Hydrogen Collector”]
|
|
11.4
|
Interconexiuni H2 Germania – Polonia [cunoscute în prezent sub denumirea de „Pomeranian Green Hydrogen cluster”]
|
|
11.5
|
Instalații de electroliză din Finlanda:
11.5.1 Porvoo Phase 2
11.5.2 Project FOX
11.5.3 Proiectul Plug Power Kristinestad
|
12. Domeniul tematic prioritar „Implementarea rețelelor electrice inteligente”
Proiecte de interes comun dezvoltate în domeniul tematic:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
12.2
|
CARMEN (BG, RO), pentru a consolida cooperarea transfrontalieră și schimbul de date între OTS, pentru a consolida cooperarea dintre OTS și OSD, pentru a sprijini extinderea rețelei și pentru a spori capacitatea de integrare a noilor surse regenerabile de energie și pentru a îmbunătăți stabilitatea, securitatea și flexibilitatea rețelei
|
|
12.3
|
Danube InGrid (HU, SK), care urmărește integrarea eficientă a comportamentului și a acțiunilor tuturor utilizatorilor pieței care sunt conectați la rețelele de energie electrică din Ungaria și Slovacia
|
|
12.4
|
Gabreta Smart Grids (CZ, DE), care urmărește să mărească capacitatea de găzduire, să permită monitorizarea și controlul de la distanță ale rețelelor MV, precum și să îmbunătățească observabilitatea și planificarea rețelelor
|
|
12.5
|
GreenSwitch (AT, HR, SI), care urmărește mărirea capacității de găzduire pentru sursele regenerabile de energie distribuite și integrarea eficientă a sarcinilor noi, prin îmbunătățirea observabilității rețelei de distribuție și prin mărirea capacității transfrontaliere
|
|
12.6
|
Selena (CZ, HU, SK), care urmărește să sporească securitatea, eficiența și reziliența energetică în Republica Cehă, Ungaria și Slovacia prin modernizarea și integrarea rețelelor lor de distribuție a energiei electrice
|
|
12.7
|
Tune (HU, SI, SK), care urmărește să sporească capacitatea de control și să consolideze rețelele de energie electrică din Slovenia, Slovacia și Ungaria
|
13. Domeniul tematic prioritar „Rețeaua transfrontalieră de transport al dioxidului de carbon”:
Proiecte de interes comun dezvoltate în domeniul tematic:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
13.1
|
CO2 TransPorts va crea infrastructura necesară pentru a facilita captarea, transportul și stocarea la scară largă a CO2 din zonele porturilor Rotterdam, Anvers și Marea Nordului
|
|
13.2
|
Aramis – proiect transfrontalier de transport și stocare a CO2, intrare de la emițători în hinterlandul portului Rotterdam, transport prin conducte până la instalațiile de stocare de pe platoul continental neerlandez
|
|
13.4
|
Bifrost – proiect de transport și stocare, cu instalații de stocare offshore în DK de la emițători din Danemarca, Germania și Polonia
|
|
13.5
|
Callisto – dezvoltarea de platforme multimodale de CO2 în Marea Mediterană, care să stocheze emisiile de CO2 din Franța și Italia în situri de stocare situate în largul coastei Ravenna
|
|
13.6
|
CCS Baltic Consortium – transport transfrontalier de CO2 prin conducte și cale ferată/camioane între Letonia și Lituania, cu un terminal multimodal pentru CO2 lichid (LCO2), situat la Klaipeda
|
|
13.7
|
Delta Rhine Corridor – proiect de transport de CO2 prin conducte, de la emițătorii din zona Ruhr (Germania) și din zona Rotterdam (Țările de Jos) către instalațiile de stocare offshore situate în largul coastei neerlandeze
|
|
13.8
|
EU2NSEA – rețea transfrontalieră de transport al CO2 dezvoltată între Belgia, Germania și Norvegia pentru a colecta CO2 și din DK, FR, LV, NL, PL și SE, cu instalații de stocare pe platoul continental norvegian
|
|
13.10
|
Norne – infrastructură de transport în Danemarca cu instalații de stocare la țărm și, eventual, offshore și cu emițători în principal din DK, SE, BE și UK, iar transportul către DK se va face cu ajutorul unor nave
|
|
13.11
|
Prinos – Apollo CO2 – instalație de stocare offshore în câmpul petrolifer Prinos pentru emisiile din EL, transportate prin conducte, iar din BG, HR, CY, EL, IT și SI, transportate cu nave
|
|
13.12
|
Pycasso – transportul și stocarea CO2 în situl de stocare onshore din sud-vestul Franței, emițători industriali din FR și ES
|
|
13.15
|
BaltiCO2Net – proiectul include 17 inițiative de captare în situri de emisii industriale din cinci state membre ale UE (DK, DE, LV, PL, SE) cu stocare onshore prevăzută în Danemarca
|
|
13.16
|
ECO2CEE – terminal de LCO2 în Gdansk care primește CO2 de la industrie din Polonia, prin conducte, și terminalul Klaipeda care primește CO2 de la o uzină din Lituania prin conducte/cale ferată/camioane (nr. 13.3 în prima listă a Uniunii)
|
Proiecte de interes reciproc dezvoltate în domeniul tematic:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
13.13
|
Northern Lights – un proiect de conectare transfrontalieră în domeniul CO2 între mai multe inițiative europene de captare (printre altele din Belgia, Germania, Irlanda, Franța și Suedia) și transportarea cu nave către un sit de stocare aflat pe platoul continental norvegian
|
|
13.14
|
Nautilus CCS – urmărește captarea și transportarea cu nave a emisiilor din zonele Le Havre, Dunkerque, Duisburg și Rogaland către diverși absorbanți din Marea Nordului (extinderea proiectului nr. 12.8 din a cincea listă PIC)
|
|
13.17
|
Atlas – stocare în situl offshore Atlas (NO) și transport cu nave-navetă pentru CO2 cu capacitate de descărcare directă și unitate plutitoare de colectare, stocare și descărcare (FCSO) ca opțiune pentru CO2 captat în situri industriale din UE
|
|
13.18
|
Carbon Connect – o conductă magistrală submarină transfrontalieră de aproximativ 200 km pentru transportul și stocarea CO2 antropic din Zeebrugge (Belgia) către sectorul Regatului Unit din sudul Mării Nordului
|
|
13.19
|
German Carbon Transport Grid – proiectul intenționează să construiască și să exploateze o rețea extinsă de conducte de CO2 în Germania, transportând emisiile către absorbanții de CO2 din Europa de Nord și conectând rețeaua la diferite rețele naționale
|
14. Domeniul tematic prioritar „Rețele inteligente de gaze”:
|
Nr.
|
Definiție
|
|
14.1
|
GREENCONNECT (Grid pentru rețele eficiente de gaze din surse regenerabile și pentru operațiuni transfrontaliere pentru interconectarea și transportul energiei cu zero emisii nete noi)
|
|
14.2
|
Proiect privind rețelele inteligente de gaze din Croația și Slovenia
|
|
14.3
|
Proiectul Smartswitch transformarea sistemului existent de transport de gaze din Grecia și Bulgaria pentru integrarea hidrogenului și a gazelor din surse regenerabile în rețea
|
15. Proiecte care își mențin statutul de proiect de interes comun (derogare în temeiul articolului 24):
|
Nr.
|
Definiție
|
|
15.1
|
Racordarea Maltei la rețeaua europeană de gaz – interconexiunea cu Italia prin gazoduct, la Gela
|
|
15.2
|
Conducta de la rezervele de gaz din estul Mediteranei până în partea continentală a Greciei, via Cipru și Creta [cunoscută în prezent sub denumirea de „EastMed Pipeline”], cu stația de contorizare și ajustare de la Megalopoli
|
C. LISTELE „PROIECTE CARE NU MAI SUNT CONSIDERATE PIC” ȘI „PROIECTE CARE SUNT, ÎN PREZENT, PARTE INTEGRANTĂ DIN ALTE PIC”
1. Interconexiuni nord-sud pentru energia electrică în Europa de Vest (NSI West Electricity)
Numerele PIC/PIR ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC/PIR
2. Interconexiuni nord-sud pentru energia electrică în Europa Centrală și de Est și în Europa de Sud-Est (NSI East Electricity)
Numerele PIC/PIR ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC/PIR
3. Planul de interconectare a pieței energiei în zona baltică în sectorul energiei electrice (BEMIP Electricity)
Numerele PIC/PIR ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC/PIR
|
3.1
|
|
3.3.1
|
|
3.3.2
|
|
3.3.4
|
|
3.3.7
|
|
3.3.8
|
|
3.3.9
|
|
3.3.10
|
|
3.3.15
|
|
3.4.1
|
|
3.4.2
|
4. Rețelele offshore ale mărilor Nordului (NSOG)
Numerele PIC/PIR ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC/PIR
9. Interconexiuni pentru hidrogen în Europa de Vest (HI West)
Numerele PIC/PIR ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC/PIR
|
9.11.2
|
|
9.12.1
|
|
9.12.3
|
|
9.14
|
|
9.15.1
|
|
9.15.2
|
|
9.15.3
|
|
9.16.1
|
|
9.16.2
|
|
9.16.3
|
|
9.16.4
|
|
9.16.5
|
|
9.17.1
|
|
9.17.2
|
|
9.17.3
|
|
9.18.1
|
|
9.18.2
|
|
9.19
|
|
9.22.2
|
|
9.25
|
10. Interconexiuni pentru hidrogen în Europa Centrală și de Est și în Europa de Sud-Est (HI East)
Proiecte care sunt acum parte integrantă din alte PIC/PIR
|
Numărul inițial de PIC/PIR al proiectului
|
Numărul unui PIC/PIR în care este acum integrat proiectul
|
|
10.4
|
10.5 și 10.13
|
12. Domeniul tematic prioritar „Implementarea rețelelor electrice inteligente”
Numerele PIC/PIR ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC/PIR
13. Domeniul tematic prioritar „Rețeaua transfrontalieră de transport al dioxidului de carbon”
Numerele PIC/PIR ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC/PIR