Articolul 1 Definiții

1.

Fără a aduce atingere literelor (a) și (b), vehiculele pentru scaune rulante destinate exclusiv utilizării de către persoanele cu dizabilități fizice nu sunt considerate vehicule în sensul prezentei directive;

1a.

„utilizarea unui vehicul” : orice utilizare a unui vehicul care este conformă în momentul accidentului cu funcția vehiculului ca mijloc de transport, indiferent de caracteristicile vehiculului și de terenul pe care este utilizat autovehiculul și indiferent dacă acesta staționează sau este în mișcare;

2.

„persoană prejudiciată” : orice persoană îndreptățită să primească despăgubire pentru orice prejudiciu produs de vehicule;

3.

„birou național al asigurătorilor” : o organizație profesională constituită în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949 de Subcomitetul pentru transport rutier al Comitetului pentru transport pe uscat din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite și care reunește întreprinderile de asigurare care sunt autorizate într-un stat să practice activitatea de asigurare de răspundere civilă pentru pagube produse de vehicule cu motor;

4.

„teritoriul în care staționează în mod obișnuit vehiculul” :

5.

„carte verde” : certificat internațional de asigurare eliberat în numele unui birou național în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949 de Subcomitetul pentru transport rutier al Comitetului pentru transport pe uscat din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite;

6.

„întreprindere de asigurare” : o întreprindere care a primit autorizația administrativă în conformitate cu articolul 6 sau cu articolul 23 alineatul (2) din Directiva 73/239/CEE;

7.

„unitate” : sediul social, agenția sau sucursala unei întreprinderi de asigurare, în conformitate cu definiția de la articolul 2 litera (c) din a doua Directivă 88/357/CEE a Consiliului din 22 iunie 1988 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind asigurarea generală directă, de stabilire a dispozițiilor destinate să faciliteze exercitarea efectivă a libertății de a presta servicii ( 1 );

8.

„stat membru de origine” : „stat membru de origine” în sensul definiției de la articolul 13 punctul 8 litera (a) din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ).