Articolul 10 Supersituri de monitorizare

(1)   Fiecare stat membru stabilește cel puțin un supersit de monitorizare la 10 milioane de locuitori într-un amplasament de fond urban. Statele membre cu mai puțin de 10 milioane de locuitori stabilesc cel puțin un supersit de monitorizare într-un amplasament de fond urban.

Statele membre cu o suprafață a teritoriului mai mare de 10 000 km2, dar de cel mult 100 000 km2 stabilesc cel puțin un supersit de monitorizare într-un amplasament de fond rural. Fiecare stat membru cu o suprafață a teritoriului mai mare de 100 000 km2 stabilește cel puțin un supersit de monitorizare la 100 000 km2 într-un amplasament de fond rural.

(2)   Amplasamentul supersiturilor de monitorizare se determină pentru amplasamentele de fond urban și amplasamentele de fond rural în conformitate cu anexa IV partea B.

(3)   Toate punctele de prelevare care îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa IV părțile B și C și care sunt instalate în supersituri de monitorizare pot fi luate în considerare în scopul îndeplinirii cerințelor privind numărul minim de puncte de prelevare pentru poluanții relevanți, astfel cum se precizează în anexa III.

(4)   Un stat membru poate stabili, împreună cu unul sau mai multe state membre învecinate, unul sau mai multe supersituri comune de monitorizare pentru a îndeplini cerințele prevăzute la alineatul (1). Acest lucru nu afectează obligația fiecărui stat membru de a stabili cel puțin un supersit de monitorizare într-un amplasament de fond urban și obligația fiecărui stat membru cu un teritoriu de peste 10 000 km2 de a stabili cel puțin un supersit de monitorizare într-un amplasament de fond rural.

(5)   Măsurările efectuate în supersiturile de monitorizare din amplasamentele de fond urban și din amplasamentele de fond rural includ poluanții enumerați în anexa VII secțiunea 1 tabelele 1 și 2 și pot include și poluanții enumerați în tabelul 3 din secțiunea respectivă.

(6)   Un stat membru poate alege să nu măsoare negrul de fum, particulele ultrafine sau amoniacul în jumătate dintre supersiturile sale de monitorizare din amplasamentele de fond rural dacă numărul supersiturilor sale de monitorizare din amplasamentele de fond rural depășește numărul supersiturilor sale de monitorizare din amplasamentele de fond urban cu un raport de cel puțin de 2:1, atât timp cât selectarea supersiturilor sale de monitorizare este reprezentativă pentru poluanții respectivi.

(7)   Dacă este cazul, monitorizarea este coordonată cu strategia de monitorizare și programul de măsurare EMEP, cu infrastructura de cercetare pentru aerosoli, nori și gaze de marcare (ACTRIS) și cu monitorizarea impactului poluării atmosferice efectuată în temeiul Directivei (UE) 2016/2284.