Articolul 8 Criterii de evaluare

(1)   Statele membre realizează evaluarea calității aerului înconjurător cu privire la poluanții menționați la articolul 7 în toate zonele lor, în conformitate cu criteriile prevăzute la alineatele (2)-(6) de la prezentul articol și în conformitate cu anexa IV.

(2)   În toate zonele clasificate ca depășind pragurile de evaluare stabilite pentru poluanții menționați la articolul 7, evaluarea calității aerului înconjurător se face prin măsurări în puncte fixe. Respectivele măsurări în puncte fixe pot fi completate cu aplicații de modelare sau măsurări indicative pentru a evalua calitatea aerului și a furniza informații adecvate în legătură cu distribuția spațială a poluanților atmosferici și în legătură cu reprezentativitatea spațială a măsurărilor în puncte fixe.

(3)   După doi ani de la adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (7) de la prezentul articol, pentru evaluarea calității aerului înconjurător se folosesc, pe lângă măsurările în puncte fixe, aplicații de modelare sau măsurărilor indicative în toate zonele în care nivelul poluanților depășește o valoare-limită relevantă sau o valoare-țintă relevantă stabilită în anexa I.

Aplicațiile de modelare sau măsurărilor indicative menționate la primul paragraf furnizează informații privind distribuția spațială a poluanților. Atunci când se folosesc aplicații de modelare, acestea furnizează, de asemenea, informații privind reprezentativitatea spațială a măsurărilor în puncte fixe și se efectuează ori de câte ori este necesar, dar cel puțin la fiecare cinci ani.

(4)   În toate zonele clasificate ca fiind sub pragurile de evaluare stabilite pentru poluanții menționați la articolul 7, aplicațiile de modelare, măsurările indicative, estimările obiective sau o combinație a acestora sunt suficiente pentru evaluarea calității aerului înconjurător.

(5)   Pentru evaluarea calității aerului în ceea ce privește respectarea valorilor-limită și a valorilor-țintă, se ține cont de rezultatele provenite de la aplicațiile de modelare folosite în conformitate cu alineatul (3) sau (4) de la prezentul articol sau cu articolul 9 alineatul (3) sau de rezultatele provenite de la măsurările indicative.

Dacă sunt disponibile măsurări în puncte fixe cu o zonă de reprezentativitate spațială care acoperă zona de depășire calculată de aplicația de modelare, un stat membru poate alege să nu raporteze depășirea modelată ca depășire a valorilor-limită și a valorilor-țintă relevante.

(6)   În cazul în care aplicațiile de modelare folosite în conformitate cu alineatul (3) sau (4) indică depășirea oricărei valori-limită sau valori-țintă într-o parte a zonei care nu este acoperită de măsurările în puncte fixe și de aria acestora de reprezentativitate spațială, se poate folosi cel puțin o măsurare în puncte fixe sau măsurare indicativă suplimentară în alte posibile puncte critice de poluare a aerului din zona identificată de aplicația de modelare.

Dacă aplicațiile de modelare folosite în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) indică depășirea oricărei valori-limită sau valori-țintă într-o parte a zonei care nu este acoperită de măsurările în puncte fixe și de ariile acestora de reprezentativitate spațială, se folosește cel puțin o măsurare în puncte fixe suplimentară sau măsurare indicativă în alte posibile puncte critice de poluare a aerului din zona identificată de aplicația de modelare.

În cazul în care se folosesc măsurări suplimentare în puncte fixe, măsurările respective se stabilesc în termen de doi ani calendaristici de la modelarea depășirii. În cazul în care se folosesc măsurări indicative suplimentare, măsurările respective se stabilesc în termen de un an calendaristic de la modelarea depășirii. Măsurările acoperă cel puțin 1 an calendaristic în conformitate cu cerințele minime privind acoperirea datelor prevăzute în anexa V partea B, pentru a evalua nivelul concentrației poluantului relevant.

Atunci când un stat membru alege să nu efectueze măsurări în puncte fixe sau măsurări indicative suplimentare, se folosește depășirea indicată de aplicațiile de modelare pentru evaluarea calității aerului.

(7)   Până la 11 iunie 2026, Comisia furnizează, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, detalii tehnice suplimentare pentru:

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 26 alineatul (2).

(8)   În cazul în care trebuie evaluate modelele regionale ale impactului asupra ecosistemelor, inclusiv în conformitate cu monitorizarea efectuată în temeiul Directivei (UE) 2016/2284, trebuie avută în vedere utilizarea bioindicatorilor.