ANEXA II
METODE ȘI INSTRUMENTE PENTRU MĂSURAREA ZGOMOTULUI PRODUS DE AUTOVEHICULE
1. METODE DE MĂSURARE
|
1.1.
|
Zgomotul produs de tipul de vehicul supus omologării UE de tip se măsoară prin cele două metode descrise în prezenta anexă cu vehiculul în mișcare și cu vehiculul în staționare. În cazul unui vehicul electric hibrid al cărui motor cu ardere internă nu poate funcționa când vehiculul este în staționare, nivelul de zgomot emis se măsoară numai în mișcare.
Vehiculele cu o masă totală maximă autorizată care depășește 2 800 kg sunt supuse unei încercări suplimentare pentru măsurarea zgomotului produs de aerul comprimat cu vehiculul în staționare conform specificațiilor din anexa V, dacă echipamentul de frânare corespunzător face parte din vehicul.
|
|
1.2.
|
Valorile măsurate în conformitate cu încercările prevăzute la punctul 1.1 din prezenta anexă se introduc în raportul de încercare și într-un formular conform modelului din apendicele 2 la anexa I.
|
2. INSTRUMENTE DE MĂSURĂ
2.1. Măsurători acustice
Aparatura utilizată pentru măsurarea nivelului sonor trebuie să fie un sonometru de precizie sau un sistem de măsurare echivalent care îndeplinește cerințele pentru clasa 1 de instrumente (inclusiv ecranul de protecție împotriva vântului recomandat de producător, dacă este cazul). Aceste cerințe sunt descrise în standardul „IEC 61672-1:2002: Sonometre de precizie”, ediția a doua, al Comisiei internaționale pentru electrotehnică (IEC).
Măsurătorile se efectuează utilizând răspunsul „rapid” al instrumentului de măsurare acustică și curba „A” de ponderare descrisă de asemenea în „IEC 61672-1:2002”. În cazul în care se utilizează un sistem care include monitorizarea periodică a nivelului de presiune sonoră ponderat în funcție de curba A, citirile trebuie făcute la intervale de timp de maximum 30 ms (milisecunde).
Instrumentele trebuie întreținute și etalonate conform instrucțiunilor producătorului.
2.2. Verificarea conformității cu cerințele
Conformitatea instrumentarului pentru măsurări acustice se verifică prin existența unui certificat de conformitate valabil. Un certificat de conformitate este considerat valabil dacă certificarea de conformitate cu standardele a fost efectuată în ultimele 12 luni, pentru dispozitivul de etalonare sonoră, și în ultimele 24 de luni, pentru sistemul de măsură. Toate încercările de conformitate trebuie efectuate de un laborator autorizat pentru efectuarea etalonărilor corespunzătoare standardelor specifice în vigoare.
2.3. Etalonarea întregului sistem de măsurare acustică pentru seria de măsurători
La începutul și la sfârșitul fiecărei serii de măsurători se verifică întregul sistem de măsurare acustică prin intermediul unui dispozitiv acustic de etalonare care respectă cerințele cu privire la dispozitivele de etalonare acustice din clasa de precizie 1 conform standardului IEC 60942:2003. Fără nicio altă ajustare, diferența dintre citiri trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,5 dB. În cazul în care se depășește această valoare, rezultatele măsurătorilor obținute la ultima verificare anterioară satisfăcătoare nu se consideră valabile.
2.4. Instrumente pentru măsurarea vitezei
Turația motorului se măsoară cu instrumente având o precizie de ± 2 % sau mai bună la regimul de turații ale motorului prescris pentru măsurătorile efectuate.
Viteza pe drum a vehiculului se măsoară cu instrumente având precizia de cel puțin ± 0,5 km/h, în cazul în care se utilizează dispozitive de măsurare continuă.
Dacă în cadrul încercării se utilizează măsurători de viteză punctuale, instrumentul de măsură utilizat trebuie să corespundă limitelor de precizie de cel puțin ± 0,2 km/h.
2.5. Instrumente de măsură meteorologice
Instrumentele de măsură meteorologice utilizate pentru monitorizarea condițiilor ambiante în timpul încercării includ dispozitivele de mai jos care au cel puțin precizia specificată mai jos:
— dispozitiv de măsurare a temperaturii, ± 1 °C;
— dispozitiv de măsurare a vitezei vântului, ± 1,0 m/s;
— dispozitiv de măsurare a presiunii barometrice, ± 5 hPa;
— dispozitiv de măsurare a umidității relative, ± 5 %.
3. CONDIȚII DE MĂSURARE
3.1. Poligonul de încercare și condițiile ambiante
|
3.1.1.
|
Suprafața pistei de încercare și dimensiunile poligonului de încercare sunt conforme cu standardul ISO 10844:2011. Suprafața poligonului nu este acoperită cu zăpadă afânată, iarbă înaltă, bucăți de pământ sau cenușă. Nu trebuie să existe niciun obstacol care să poată afecta câmpul sonor în vecinătatea microfonului și a sursei sonore. Observatorul care efectuează măsurătorile trebuie să se poziționeze astfel încât să nu afecteze citirile instrumentului de măsurare.
|
|
3.1.2.
|
Măsurătorile nu se fac în condiții de vreme nefavorabile. Trebuie să se asigure că rezultatele nu sunt afectate de rafale de vânt.
Instrumentele de măsură meteorologice trebuie poziționate în imediata apropiere a zonei de încercare, la o înălțime de 1,2 m ± 0,02 m. Măsurătorile se efectuează când temperatura aerului ambiant se află în intervalul cuprins între + 5 °C și + 40 °C.
Nu se efectuează încercări dacă, la măsurarea zgomotului, viteza vântului, inclusiv rafalele, la înălțimea microfonului depășește 5 m/s.
În perioada de măsurare a zgomotului se înregistrează valorile reprezentative pentru temperatură, viteză și direcția vântului, umiditatea relativă și presiunea barometrică.
La lectură se ignoră orice valoare maximă a zgomotului care pare să nu aibă legătură cu caracteristicile nivelului sonor general al vehiculului.
Zgomotul de fond se măsoară într-un interval de 10 secunde imediat înainte și imediat după o serie de încercări ale vehiculului. Măsurătorile se efectuează cu aceleași microfoane plasate în aceleași poziții ca în timpul încercării. Se înregistrează nivelul maxim al presiunii zgomotului ponderat în funcție de curba A.
Zgomotul de fond (inclusiv orice zgomot provocat de vânt) trebuie să se situeze cu cel puțin 10 dB sub nivelul de presiune a zgomotului ponderat în funcție de curba A produs de vehicul în timpul încercării. Dacă diferența dintre zgomotul ambiant și zgomotul măsurat se situează între 10 și 15 dB(A), pentru a calcula rezultatele încercării, din lecturile sonometrului se scad corecțiile corespunzătoare conform tabelului următor:
|
Diferența dintre zgomotul ambiant si zgomotul măsurat dB(A)
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
|
Corecție dB(A)
|
0,5
|
0,4
|
0,3
|
0,2
|
0,1
|
0,0
|
|
3.2. Categoria
|
3.2.1.
|
Vehiculul pentru încercare este reprezentativ pentru vehiculele care urmează să fie introduse pe piață și este selectat de producător în acord cu serviciul tehnic, în vederea îndeplinirii cerințelor prevăzute de prezentul regulament. Măsurătorile se efectuează fără nicio remorcă, cu excepția vehiculelor care nu sunt separabile. La solicitarea producătorului, se pot efectua măsurători pe vehicule cu osia (osiile) liftabilă (liftabile) în poziție ridicată.
Măsurătorile se efectuează pe vehicule la masa de încercare mt specificată în conformitate cu tabelul următor:
|
Categoria vehiculului
|
Masa de încercare a vehiculului (mt)
|
|
M1
|
mt = mro
|
|
N1
|
mt = mro
|
|
N2, N3
|
mt = 50 kg pe kW de putere nominală a motorului
Sarcina suplimentară pentru a atinge masa de încercare a vehiculului se plasează deasupra axului (axelor) motor (motoare) din spate. Sarcina suplimentară este limitată la 75 % din masa totală maximă autorizată pentru axul din spate. Masa de încercare trebuie realizată cu o toleranță de ± 5 %.
Dacă centrul de greutate al sarcinii suplimentare nu poate fi aliniat cu centrul axului din spate, masa de încercare a vehiculului nu trebuie să depășească suma dintre sarcina pe axul din față și cea de pe axul din spate în stare neîncărcată și, respectiv, sarcina suplimentară.
Masa de încercare pentru vehiculele cu mai mult de două axe trebuie să fie aceeași cu masa pentru un vehicul cu două axe.
|
|
M2, M3
|
mt = mro — masa unui membru al echipajului (dacă este cazul)
sau, dacă încercările sunt efectuate pe un vehicul incomplet care nu are caroserie,
mt = 50 kg pe kW de putere nominală a motorului, în conformitate cu condițiile de mai sus (a se vedea categoria N2, N3).
|
|
|
3.2.2.
|
La cererea solicitantului, vehiculul din categoria M2, M3, N2 sau N3 este considerat reprezentativ pentru tipul de vehicule complete din care face parte dacă încercările sunt efectuate pe un vehicul incomplet care nu are caroserie. La încercarea unui vehicul incomplet, acesta este echipat cu toate materialele de izolare fonică, panourile și componentele și sistemele de reducere a zgomotului relevante, în conformitate cu proiectul producătorului, cu excepția unei părți a caroseriei care se montează într-o etapă ulterioară.
În cazul montării unui rezervor de combustibil suplimentar sau al repoziționării rezervorului de combustibil inițial, nu este necesară efectuarea de noi încercări, cu condiția ca alte părți sau structuri ale vehiculului care afectează în mod clar emisiile sonore să nu fi fost modificate.
|
|
3.2.3.
|
Emisiile sonore generate de rularea pneurilor sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 661/2009. Pneurile utilizate la încercare sunt reprezentative pentru vehicul, se aleg de producătorul vehiculului și sunt înregistrate în addendumul la apendicele 2 la anexa I la prezentul regulament. Acestea corespund uneia dintre dimensiunile de pneuri desemnate de producător pentru vehicul. Pneul este sau urmează să fie comercializat pe piață în același timp cu vehiculul (
6
). Pneurile se umflă la presiunea recomandată de producătorul vehiculului pentru masa de încercare a acestuia. Pneurile trebuie să aibă o adâncime a profilului suprafeței de rulare de cel puțin 1,6 mm.
|
|
3.2.4.
|
Înainte de începerea măsurătorilor se aduce motorul în condițiile normale de operare.
|
|
3.2.5.
|
Dacă vehiculul este echipat cu mai mult de două roți motoare, trebuie încercat pentru regimul de tracțiune destinat utilizării în condiții normale pe drum.
|
|
3.2.6.
|
Dacă vehiculul este echipat cu unul sau mai multe ventilatoare cu comandă automată, nu se intervine în acest sistem pe parcursul măsurătorilor.
|
|
3.2.7.
|
Dacă vehiculul este echipat cu un amortizor de zgomot care conține materiale fibroase, sistemul de evacuare trebuie pregătit înaintea încercării în conformitate cu anexa IV.
|
4. METODE DE ÎNCERCARE
4.1. Măsurarea zgomotului vehiculelor în mișcare
4.1.1. Condiții generale de încercare
Pe poligonul de încercare se marchează două linii, AA' și BB', paralele cu linia PP' și situate la 10 m în fața liniei PP' și, respectiv, la 10 m în spatele acesteia.
Se efectuează cel puțin patru măsurători pe fiecare latură a vehiculului și pentru fiecare treaptă de viteză. Se pot face măsurători preliminare în vederea ajustării, dar acestea nu vor fi luate în considerare.
Microfonul trebuie amplasat la o distanță de 7,5 m ± 0,05 m de linia de referință CC' a pistei și la 1,2 m ± 0,02 m deasupra solului.
Axa de referință pentru condiții de câmp deschis (a se vedea IEC 61672-1:2002) trebuie să fie orizontală și perpendiculară pe traiectoria CC' a vehiculului.
4.1.2. Condiții specifice de încercare a vehiculelor
4.1.2.1. Vehicule din categoriile M1, M2 ≤ 3 500 kg, N1
Direcția liniei mediane a vehiculului trebuie să urmărească linia CC' cât mai aproape posibil pe parcursul întregii încercări, din momentul apropierii de linia AA' până ce spatele vehiculului trece de linia BB'. Dacă vehiculul este echipat cu o transmisie cu mai mult de două roți motoare, acesta se supune încercării în regimul de tracțiune destinat utilizării rutiere normale.
Dacă vehiculul este dotat cu transmisie manuală auxiliară sau cu punte cu rapoarte multiple, se utilizează raportul folosit la circulația normală în oraș. În nicio situație nu se utilizează rapoartele de transmisie pentru mișcări lente, parcare sau frânare.
Masa de încercare a vehiculului este cea prevăzută în tabelul de la punctul 3.2.1.
Viteza de încercare vtest este de 50 km/h ± 1 km/h. Această viteză trebuie să fie atinsă atunci când punctul de referință ajunge la linia PP'.
4.1.2.1.1. Raportul putere-masă (PMR)
PMR se calculează cu ajutorul următoarei formule:
PMR = (Pn/mt) × 1 000 , unde Pn se măsoară în kW, iar mt se măsoară în kg conform punctului 3.2.1 din prezenta anexă.
PMR, adimensional, se utilizează în calculul accelerației.
4.1.2.1.2. Calculul accelerației
Calculele pentru accelerație se aplică numai pentru categoriile M1, N1 și M2 ≤ 3 500 kg.
Toate accelerațiile se calculează utilizând viteze diferite ale vehiculului pe poligonul de încercare. Formulele prezentate se utilizează la calculul mărimilor awot i, awot i + 1 și awot test. La AA' sau la PP' viteza se definește ca viteza vehiculului în momentul în care punctul de referință traversează linia AA' (vAA') sau PP' (vPP'). Viteza la BB' se definește ca viteza în momentul în care spatele vehiculului trece de linia BB' (vBB'). Metoda utilizată pentru calculul accelerației trebuie specificată în raportul de încercare.
Ținând cont de definiția punctului de referință al vehiculului, pentru lungimea vehiculului (lveh) din formula de mai jos sunt luate în considerare valori diferite. Dacă punctul de referință este în fața vehiculului, atunci l = lveh, dacă este situat la mijloc: l = 1/2 lveh, iar dacă este situat în spate: l = 0.
|
4.1.2.1.2.1
|
Procedura de calcul pentru vehicule cu transmisie manuală, transmisie automată, transmisie adaptivă și transmisie continuu variabilă (TCV) încercate cu raportul de transmisie blocat este următoarea:
awot test = [(vBB'/3,6)2 – (vAA'/3,6)2)/(2 * (20 + l)]
awot test utilizată la selecția treptei de viteză este media celor patru awot test, i obținute în timpul fiecărui parcurs de măsurare valabil.
Se poate utiliza preaccelerația. Punctul în care se apasă pedala de accelerație înaintea liniei AA' se consemnează în raportul de încercare.
|
|
4.1.2.1.2.2.
|
Procedura de calcul pentru vehiculele cu transmisie automată, transmisie adaptivă și TCV supuse încercării cu raportul de transmisie neblocat este următoarea:
awot test utilizată la selecția treptei de viteză este media celor patru awot test, i obținute în timpul fiecărui parcurs de măsurare valabil.
În cazul în care dispozitivele sau măsurătorile descrise la punctul 4.1.2.14.2 pot fi utilizate pentru a controla funcționarea transmisiei în vederea îndeplinirii cerințelor de încercare, awot test se calculează utilizând formula:
awot test = [(vBB'/3,6)2 – (vAA'/3,6)2]/[2 * (20 + l)]
Se poate utiliza preaccelerația.
Dacă nu se utilizează niciunul dintre dispozitivele sau măsurătorile descrise la punctul 4.1.2.14.2, awot test se calculează utilizând formula:
awot_testPP-BB = [(vBB'/3,6)2 – (vPP'/3,6)2]/[2 * (10 + l)]
awot_testPP-BB : accelerația dintre punctele PP și BB
Nu se utilizează preaccelerația.
Pedala de accelerație se apasă în momentul în care punctul de referință al vehiculului ajunge la linia AA'.
|
|
4.1.2.1.2.3
|
Accelerația vizată Accelerația vizată a urban definește accelerația tipică în traficul urban și derivă din investigații statistice. Este funcție de raportul putere-masă PMR al vehiculului.
Accelerația vizată a urban se calculează cu ajutorul următoarei formule:
a urban = 0,63 * log10 (PMR) – 0,09
|
|
4.1.2.1.2.4.
|
Accelerația de referință Accelerația de referință awot ref definește accelerația necesară în timpul încercării în accelerare pe poligonul de încercare. Este o funcție care depinde de PMR al vehiculului. Această funcție este diferită pentru categorii specifice de vehicule.
Accelerația de referință awot ref se calculează cu ajutorul următoarei formule:
a wot ref = 1,59 * log10 (PMR) – 1,41 pentru PMR ≥ 25
a wot ref = a urban = 0,63 * log10 (PMR) – 0,09 pentru PMR < 25
|
4.1.2.1.3. Factorul parțial de putere kP
Factorul parțial de putere kP (a se vedea punctul 4.1.3.1) se utilizează pentru combinația ponderată a rezultatelor încercării în accelerare și a încercării la viteză constantă pentru vehicule din categoria M1 și N1.
Dacă încercarea nu se efectuează într-o singură treaptă de viteză, se utilizează awot ref în loc de awot test (a se vedea punctul 4.1.3.1).
4.1.2.1.4. Selectarea raportului de transmisie
Selectarea rapoartelor de transmisie pentru încercare depinde de potențialul specific de accelerare al acestora awot la debit de combustibil maxim, conform accelerației de referință awot ref necesare pentru încercarea în accelerare la debit de combustibil maxim.
Unele vehicule pot avea programe de software sau moduri de operare diferite pentru transmisie (de exemplu, sport, iarnă, adaptiv). Dacă vehiculul dispune de moduri diferite care conduc la accelerații valabile, producătorul vehiculului trebuie să dovedească, într-un mod considerat adecvat de serviciul tehnic, că vehiculul este încercat într-un mod care permite atingerea unei accelerații cât mai apropiate de a wot ref.
|
4.1.2.1.4.1.
|
Vehicule echipate cu transmisie manuală, automată, adaptivă sau continuu variabilă (TCV) supuse încercării cu raportul de transmisie blocat
Sunt posibile următoarele condiții de selectare a raportului de transmisie:
(a) dacă un anumit raport de transmisie permite atingerea accelerației de referință awot ref cu toleranța de ± 5 %, însă fără a depăși 2,0 m/s2, încercarea se efectuează cu acest raport de transmisie;
(b) dacă niciunul dintre rapoartele de transmisie nu permite atingerea accelerației prescrise, se alege un raport de transmisie i, care conduce la o accelerație mai mare, și un raport de transmisie i + 1, care conduce la o accelerație mai mică decât accelerația de referință. Dacă valoarea accelerației în raportul de transmisie i nu depășește 2,0 m/s2, pentru încercare se utilizează ambele rapoarte de transmisie. Factorul de ponderare în raport cu accelerația de referință awot ref se calculează astfel:
k = [a wot ref – a wot (i +1)]/[a wot (i) – a wot (i +1)];
(c) dacă valoarea accelerației în raportul de transmisie i depășește 2,0 m/s2, se utilizează primul raport de transmisie care conduce la o accelerație mai mică de 2,0 m/s2, cu condiția ca treapta de viteză i + 1 să nu conducă la o accelerație mai mică decât aurban. În acest caz se utilizează două trepte, i și i + 1, inclusiv treapta i cu accelerația mai mare de 2,0 m/s2. În alte situații, nu se utilizează nicio altă treaptă de viteză. Pentru calculul factorului parțial de putere kP, în locul awot ref se utilizează accelerația awot test obținută în timpul încercării;
(d) dacă vehiculul are o transmisie cu doar o singură selecție pentru raportul de transmisie, încercarea în accelerare se efectuează cu selecția respectivă a treptei de viteză. Accelerația obținută este apoi utilizată în calculul factorului parțial de putere kP în loc de awot ref;
(e) dacă pentru un raport de transmisie se depășește turația nominală a motorului înainte ca vehiculul să treacă de BB', se utilizează treapta de viteză imediat superioară.
|
|
4.1.2.1.4.2.
|
Vehicule cu transmisie automată, transmisie adaptivă sau transmisie continuu variabilă (TCV) supuse încercării cu raportul de transmisie neblocat
Se utilizează poziția selectorului treptelor de viteză aferentă funcționării complet automate.
Valoarea accelerației awot test se calculează conform definiției de la punctul 4.1.2.1.2.2.
Încercarea poate include apoi o modificare a treptei de viteză într-o treaptă inferioară și o accelerație mai mare. Nu este permisă modificarea treptei de viteză într-o treaptă superioară și o accelerație mai mică. Se recomandă evitarea schimbării într-un raport de transmisie care nu se utilizează în traficul urban.
Din aceste motive, este permis să se instaleze și utilizeze dispozitive electronice sau mecanice, inclusiv poziții alternative ale selectorului treptelor de viteză, pentru a preveni trecerea la un raport de transmisie care nu este utilizat în mod obișnuit la încercarea în trafic urban.
Accelerația obținută awot test trebuie să fie mai mare sau egală cu aurban.
Dacă este posibil, producătorul va lua măsuri pentru a evita o valoare a accelerației awot test mai mare de 2,0 m/s2.
La calculul factorului parțial de putere kp (a se vedea punctul 4.1.2.1.3) se utilizează apoi accelerația obținută awot test în loc de awot ref.
|
4.1.2.1.5. Încercarea în accelerare
Producătorul definește poziția punctului de referință în fața linei AA' unde are loc apăsarea maximă a pedalei de accelerație. Pedala de accelerație trebuie să fie complet apăsată (cât mai rapid posibil) atunci când punctul de referință al vehiculului ajunge la punctul definit. Pedala de accelerație trebuie menținută apăsat până ce spatele vehiculului ajunge la linia BB'. Pedala de accelerație se eliberează apoi cât mai rapid posibil. Punctul în care se apasă pedala de accelerație se consemnează în raportul de încercare. Serviciul tehnic trebuie să beneficieze de posibilitatea efectuării de încercări prealabile.
În cazul vehiculelor articulate, care constau în două unități inseparabile considerate ca un singur vehicul, semiremorca nu se ia în considerare la stabilirea momentului traversării liniei BB'.
4.1.2.1.6. Încercarea la viteză constantă
Încercarea la viteză constantă se efectuează cu aceeași (aceleași) treaptă (trepte) de viteză specificată (specificate) pentru încercarea în accelerare și la o viteză constantă de 50 km/h cu toleranța de ± 1 km/h între AA' și BB'. Pe parcursul încercării la viteză constantă, pedala de accelerație se poziționează în așa fel încât viteza între AA' și BB' să fie constantă, conform specificației. Dacă treapta de viteză este blocată pentru încercarea în accelerare, aceeași treaptă de viteză trebuie blocată pentru încercarea la viteză constantă.
Încercarea la viteză constantă nu se solicită pentru vehicule cu PMR < 25.
4.1.2.2. Vehicule din categoriile M2 > 3 500 kg, M3, N2, N3
Direcția liniei mediane a vehiculului trebuie să urmărească linia CC' cât mai aproape posibil pe parcursul întregii încercări, din momentul apropierii de linia AA' până ce spatele vehiculului trece de linia BB'. Încercarea se efectuează fără remorcă sau semiremorcă. Dacă o remorcă nu este ușor separabilă de vehiculul de tracțiune, remorca nu se ia în considerare la evaluarea trecerii de linia BB'. Dacă vehiculul încorporează echipamente precum un amestecător de beton, un compresor etc., aceste echipamente nu trebuie să funcționeze în timpul încercării. Masa de încercare a vehiculului este prevăzută în tabelul de la punctul 3.2.1.
Condiții vizate pentru categoria M2 > 3 500 kg, N2
Atunci când punctul de referință trece de linia BB', turația motorului nBB' trebuie să fie între 70 % și 74 % din turația S la care motorul dezvoltă puterea sa nominală maximă, iar viteza vehiculului trebuie să fie de 35 km/h ± 5 km/h. Între liniile AA' și BB' trebuie asigurată o stare de accelerare stabilă.
Condiții vizate pentru categoria M3, N3
Atunci când punctul de referință trece de linia BB', turația motorului nBB' trebuie să fie între 85 % și 89 % din turația S la care motorul dezvoltă puterea sa nominală maximă, iar viteza vehiculului trebuie să fie de 35 km/h ± 5 km/h. Între liniile AA' și BB' trebuie asigurată o stare de accelerare stabilă.
4.1.2.2.1. Selectarea raportului de transmisie
4.1.2.2.1.1. Vehicule cu transmisie manuală
Se asigură condiții de accelerare stabile. Alegerea treptei de viteză depinde de condițiile vizate. Dacă diferența de viteză depășește toleranța prescrisă, încercarea se efectuează în două trepte de viteză, una care conduce la o viteză superioară vitezei vizate și una care conduce la o viteză inferioară vitezei vizate.
În cazul în care condițiile vizate sunt îndeplinite în mai multe trepte de viteză, se alege treapta care conduce la viteza cea mai apropiată de 35 km/h. Dacă nicio treaptă nu îndeplinește condițiile vizate pentru vtest, se încearcă două trepte, una care conduce la o viteză mai mare decât vtest și una care conduce la o viteză mai mică decât vtest. Turația vizată a motorului trebuie atinsă în toate situațiile.
Se asigură o stare de accelerare stabilă. În cazul în care într-o anumită treaptă de viteză nu se poate asigura o accelerație stabilă, treapta de viteză respectivă nu este luată în considerare.
4.1.2.2.1.2. Vehicule cu transmisii automate, transmisii adaptive și TCV
Se utilizează poziția selectorului treptelor de viteză aferentă funcționării complet automate. Încercarea poate include apoi o modificare a treptei de viteză într-o treaptă inferioară și o accelerație mai mare. Nu este permisă modificarea treptei de viteză la o categorie superioară și o accelerație mai redusă. Este de evitat trecerea la un raport de transmisie care nu se utilizează la încercarea în trafic urban specificată. Din aceste motive, este permis să se instaleze și utilizeze dispozitive electronice sau mecanice, pentru a preveni trecerea la un raport de transmisie inferior care nu este utilizat în mod obișnuit la încercarea în trafic urban specificată.
Dacă vehiculul este echipat cu o transmisie care oferă o singură selecție a treptei de viteză (poziția D), care limitează turația motorului în timpul încercării, vehiculul se încearcă utilizând o singură viteză vizată. În cazul în care vehiculul este echipat cu o combinație motor-transmisie care nu respectă cerințele de la punctul 4.1.2.2.1.1, vehiculul se încearcă utilizând numai viteza sa vizată. Viteza vizată a vehiculului (vBB') pentru încercare este de 35 km/h ± 5km/h. Schimbarea într-o treaptă superioară de viteză și o accelerație mai mică sunt permise după ce punctul de referință al vehiculului trece de linia PP'. Trebuie efectuate două încercări: una având viteza finală vtest = vBB' + 5 km/h și una având viteza finală vtest = vBB' – 5 km/h. Se reține nivelul sonor aferent celei mai ridicate turații a motorului obținută în timpul încercării între AA' și BB'.
4.1.2.2.2. Încercarea în accelerare
Când punctul de referință al vehiculului ajunge la linia AA', se apasă la maximum pedala de accelerație (fără a efectua trecerea automată într-o treaptă de viteză inferioară celei utilizate în mod normal în circulația urbană) și se menține complet apăsată până ce spatele vehiculului trece de linia BB', iar punctul de referință se află la cel puțin 5 m în spatele liniei BB', după care pedala de accelerație se eliberează.
În cazul vehiculelor articulate, care constau în două unități inseparabile considerate ca un singur vehicul, semiremorca nu se ia în considerare la stabilirea momentului traversării liniei BB'.
4.1.3. Interpretarea rezultatelor
Se înregistrează nivelul maxim de presiune sonoră ponderat în funcție de curba A măsurat la fiecare trecere a vehiculului între cele două linii AA' și BB'. Dacă se constată un maximum de zgomot care se situează în mod evident în afara caracteristicii generale a nivelului de presiune sonoră, măsurătoarea nu se ia în considerare. Se efectuează cel puțin patru măsurători pentru fiecare condiție de încercare, pe fiecare latură a vehiculului și pentru fiecare raport de transmisie. Măsurătorile pe partea dreaptă și pe partea stângă se pot face simultan sau succesiv. La calculul rezultatului final pentru o anumită latură a vehiculului se utilizează rezultatele primelor patru măsurători consecutive valide care, după eliminarea rezultatelor nevalidate (a se vedea punctul 3.1), se încadrează în limita de 2 dB(A). Media rezultatelor se face separat pentru fiecare latură. Rezultatul intermediar este valoarea mai mare dintre două medii rotunjite matematic la prima zecimală exactă.
Măsurătorile de viteză la AA', BB' și PP' se înregistrează și se utilizează în calcule rotunjite la prima zecimală după virgulă.
Accelerația calculată awot test se înregistrează cu a doua zecimală după virgulă.
4.1.3.1. Vehicule din categoriile M1, N1 și M2 ≤ 3 500 kg
Valorile calculate pentru încercarea în accelerare și încercarea la viteză constantă sunt date de:
Lwot rep = Lwot (i + 1) + k * [Lwot(i) – Lwot (i + 1)]
Lcrs rep = Lcrs (i + 1) + k * [Lcrs (i) – Lcrs (i + 1)]
unde k = [awot ref – awot (i + 1)]/[awot (i) – awot (i + 1)].
În cazul încercării într-un singur raport de transmisie, rezultatele sunt valorile măsurate la fiecare încercare.
Rezultatul final se calculează combinând Lwot rep și Lcrs rep. Ecuația este:
Lurban = Lwot rep – kP * (Lwot rep – Lcrs rep).
Factorul de ponderare kP reprezintă factorul parțial de putere pentru circulația în oraș. În cazuri diferite de încercarea într-o singură treaptă de viteză, kP se calculează cu:
kP = 1 – (aurban/awot ref).
Dacă pentru încercare s-a specificat o singură treaptă de viteză, kP este dat de formula:
kP = 1 – (aurban/awot test).
În situațiile în care awot test este mai mic decât aurban:
kP = 0.
4.1.3.2. Vehicule din categoriile M2 > 3 500 kg, M3, N2, N3
Când se încearcă o singură treaptă de viteză, rezultatul final este egal cu rezultatul intermediar. În cazul în care se încearcă două trepte de viteză, se calculează media aritmetică a rezultatelor intermediare.
4.2. Măsurarea zgomotului emis de vehicule în staționare
4.2.1. Nivelul sonor în vecinătatea vehiculelor
Rezultatele măsurătorilor se introduc în raportul de încercare menționat în addendumul la apendicele 2 la anexa I.
4.2.2. Măsurători acustice
Pentru măsurători se utilizează un sonometru de precizie sau un sistem de măsurare echivalent, după cum se specifică la punctul 2.1.
|
4.2.3.
|
Poligonul de încercare — condiții ambiante conform specificațiilor din figurile 1 și 3a-3d din apendice.
|
4.2.3.1.
|
În apropierea microfonului nu există niciun obstacol susceptibil să influențeze câmpul acustic și nicio persoană nu este plasată între microfon și sursa de zgomot. Observatorul aparatului de măsură este plasat astfel încât să nu influențeze valorile indicate de aparat.
|
|
|
4.2.4.
|
Sunete perturbatoare și interferența vântului Valorile indicate de instrumentele de măsură produse de zgomotul ambiant și de vânt trebuie să fie cu cel puțin 10 dB(A) sub nivelul sonor care trebuie măsurat. Se poate plasa la microfon un ecran protector împotriva vântului, cu condiția să se țină cont de efectul acestuia asupra sensibilității microfonului (a se vedea punctul 2.1).
|
|
4.2.5.
|
Metoda de măsurare 4.2.5.1. Natura și numărul măsurătorilor
În tipul perioadei de funcționare specificate la punctul 4.2.5.3.2.1 se măsoară nivelul sonor maxim exprimat în decibeli ponderat în funcție de curba A [dB(A)].
În fiecare punct de măsurare se efectuează cel puțin trei măsurători.
4.2.5.2. Amplasarea și pregătirea vehiculului
Vehiculul trebuie amplasat în partea centrală a poligonului de încercare, cu selectorul treptelor de viteză în poziție neutră și ambreiajul cuplat. Dacă prin construcție vehiculul nu permite acest lucru, vehiculul se încearcă în conformitate cu prescripțiile producătorului pentru încercarea motorului în staționare. Înaintea fiecărei serii de măsurători, motorul trebuie adus la condițiile de funcționare normală, conform specificațiilor producătorului.
Dacă vehiculul este echipat cu unul sau mai multe ventilatoare cu comandă automată, nu se intervine în acest sistem pe parcursul măsurării nivelului sonor.
Capota motorului sau acoperișul compartimentului motor — dacă există — trebuie să fie închise.
|
4.2.5.3.
|
Măsurarea zgomotului în apropierea sistemului de evacuare, conform figurilor 2 și 3a-3d din apendice
4.2.5.3.1. Pozițiile microfonului
|
4.2.5.3.1.1.
|
Microfonul trebuie amplasat la o distanță de 0,5 m ± 0,01 m față de punctul de referință al conductei de evacuare definit în figurile 2 și 3a-3d din apendice și la un unghi de 45° (± 5°) față de axa de curgere la capătul conductei. Microfonul trebuie amplasat la înălțimea punctului de referință, dar nu la mai puțin de 0,2 m față de suprafața solului. Axa de referință a microfonului trebuie să se afle într-un plan paralel cu suprafața solului și trebuie îndreptată spre punctul de referință de la ieșirea evacuării. Dacă sunt posibile două poziții ale microfonului, se utilizează amplasamentul cel mai îndepărtat lateral față de linia mediană longitudinală a vehiculului. Dacă axa de curgere a conductei de evacuare este la 90° față de linia mediană longitudinală a vehiculului, microfonul se amplasează în punctul cel mai depărtat de motor.
|
|
4.2.5.3.1.2.
|
Pentru vehiculele al căror sistem de evacuare are orificii de evacuare dispuse la distanțe de peste 0,3 m unul față de celălalt, se efectuează măsurători pentru fiecare orificiu de evacuare. Se înregistrează nivelul cel mai ridicat.
|
|
4.2.5.3.1.3.
|
În cazul unui sistem de evacuare cu două sau mai multe orificii plasate la mai puțin de 0,3 m depărtare și care sunt conectate la același amortizor de zgomot, se efectuează o singură măsurătoare, poziția microfonului fiind determinată de orificiul de evacuare cel mai apropiat de marginea extremă a vehiculului sau, dacă un asemenea orificiu nu există, de orificiul situat cel mai sus în raport cu solul.
|
|
4.2.5.3.1.4.
|
Pentru vehiculele cu sistem de evacuare vertical (de exemplu, vehicule utilitare), microfonul trebuie amplasat la înălțimea orificiului de evacuare. Axa sa trebuie să fie verticală și orientată în sus. Microfonul trebuie amplasat la o distanță de 0,5 m ± 0,01 m față de punctul de referință al conductei de evacuare, dar niciodată la mai puțin de 0,2 m de cea mai apropiată margine a vehiculului de sistemul de evacuare.
|
|
4.2.5.3.1.5.
|
Pentru orificiile sistemului de evacuare amplasate sub caroseria vehiculului, microfonul trebuie amplasat la minimum 0,2 m de partea cea mai apropiată a vehiculului, în punctul cel mai apropiat, dar situat la nu mai puțin de 0,5 m de punctul de referință al conductei de evacuare, la o înălțime de 0,2 m deasupra solului, dar nu în axa fluxului de evacuare. În cazul în care nu este posibil din punct de vedere fizic, cerința privind unghiurile de la punctul 4.2.5.3.1.1 nu trebuie să fie îndeplinită.
|
|
4.2.5.3.1.6.
|
Exemple de amplasare a microfonului, în funcție de poziția conductei de evacuare, sunt oferite în figurile 3a-3d din apendice.
|
4.2.5.3.2. Condițiile de funcționare a motorului
4.2.5.3.2.1. Turația vizată a motorului
— 75 % din turația S a motorului pentru vehicule cu turația nominală a motorului ≤ 5 000 min–1;
— 3 750 min–1 pentru vehicule cu turația nominală a motorului mai mare de 5 000 min–1 și mai mică de 7 500 min–1;
— 50 % din turația S a motorului pentru vehicule cu turația nominală a motorului ≥ 7 500 min–1.
Dacă vehiculul nu poate atinge turația motorului specificată mai sus, turația vizată este cu 5 % sub turația maximă posibilă a motorului pentru încercarea în staționare respectivă.
4.2.5.3.2.2. Procedura de încercare
Se mărește progresiv turația motorului de la ralanti la turația vizată — fără a depăși domeniul de toleranță de ± 3 % din turația vizată a motorului — și se menține constantă. Apoi se eliberează rapid pedala de accelerație, turația motorului revenind la ralanti. Se măsoară nivelul sonor într-o perioadă de funcționare compusă dintr-un interval de o secundă în care turația motorului este menținută constantă și din întreaga durată de decelerare. Se reține ca rezultat al încercării valoarea maximă a nivelului sonor înregistrată în cursul acestei perioade de funcționare, rotunjită matematic la prima cifră după virgulă.
4.2.5.3.2.3. Validarea încercării
Măsurătoarea se consideră valabilă dacă turația de încercare a motorului nu diferă de turația vizată a motorului cu mai mult de ± 3 % timp de cel puțin 1 secundă.
|
|
|
4.2.6.
|
Rezultate Se efectuează cel puțin trei măsurători pentru fiecare poziție de încercare. Se înregistrează nivelul maxim al presiunii sonore ponderat în funcție de curba A indicat în timpul fiecăreia dintre cele trei măsurători. La calculul rezultatului final pentru o poziție de măsurare dată se utilizează rezultatele primelor trei măsurători consecutive valide care, după eliminarea rezultatelor nevalidate (ținând cont de specificațiile pentru poligonul de încercare de la punctul 3.1), se încadrează în limita de 2 dB(A). Rezultatul final este nivelul sonor maxim al tuturor celor trei măsurători în toate punctele de măsură.
|
|
5.
|
Zgomotul provenit de la un vehicul electric hibrid din categoriile M1 aflat în mișcare, în cazul în care motorul cu ardere internă nu poate funcționa atunci când vehiculul este în staționare (date raportate pentru a facilita încercarea vehiculului în funcțiune)
|
5.1.
|
Pentru a facilita încercarea de conformitate în funcțiune a vehiculelor electrice hibride — în cazul în care un motor cu ardere internă nu poate funcționa atunci când vehiculul este în staționare –, următoarele informații referitoare la măsurătorile nivelului presiunii sonore efectuate în conformitate cu punctul 4.1 din anexa II pentru autovehiculele în mișcare sunt denumite drept date de referință pentru conformitatea în funcțiune:
(a) treapta (i) sau, pentru vehiculele supuse încercării cu rapoartele de transmisie neblocate, poziția selectorului treptelor de viteză aleasă pentru încercare;
(b) poziția comutatorului de funcționare în timpul măsurătorii nivelului presiunii sonore Lwot,(i) (dacă acesta este montat);
(c) lungimea de preaccelerare lPA în m;
(d) viteza medie a vehiculului în km/h la începutul perioadei de accelerare la debit de combustibil maxim pentru încercările în treapta (i) de viteză; și
(e) nivelul presiunii acustice Lwot,(i), exprimat în dB(A), din încercarea cu clapeta de accelerație complet deschisă, în treapta (i) de viteză, definit ca valoarea maximă a celor două valori obținute, fiecare, prin calcularea mediei rezultatelor măsurătorilor individuale în fiecare poziție a microfonului.
|
|
5.2.
|
Datele de referință pentru conformitatea în funcțiune se consemnează în certificatul de omologare UE de tip, astfel cum se precizează la punctul 2.3 din addendumul la apendicele 2 la anexa I.
|
|