Articolul 14 Elaborarea planurilor naționale de restaurare

(1)   Fiecare stat membru elaborează un plan național de restaurare și efectuează monitorizarea și cercetarea pregătitoare necesare pentru a identifica măsurile de restaurare care se impun pentru îndeplinirea obiectivelor de restaurare și a obligațiilor prevăzute la articolele 4-13 și pentru a contribui la obiectivele generale ale Uniunii și la obiectivele menționate la articolul 1, ținând seama de cele mai recente dovezi științifice.

(2)   Statele membre cuantifică suprafața care trebuie refăcută pentru a îndeplini obiectivele de restaurare prevăzute la articolele 4 și 5, ținând seama de starea tipurilor de habitate menționate la articolul 4 alineatele (1) și (4) și la articolul 5 alineatele (1) și (2), precum și de calitatea și cantitatea habitatelor speciilor menționate la articolul 4 alineatul (7) și la articolul 5 alineatul (5) care conțin ecosistemele care fac obiectul articolului 2. Cuantificarea se bazează, printre altele, pe următoarele informații:

În scopul cuantificării suprafeței fiecărui tip de habitat care trebuie refăcută pentru a îndeplini obiectivele de restaurare prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și la articolul 5 alineatul (1) litera (a), suprafața habitatului care nu este în stare bună menționată la primul paragraf litera (a) punctul (ii) de la prezentul alineat include numai acele suprafețe pentru care starea tipului de habitat este cunoscută.

În scopul cuantificării suprafeței fiecărui tip de habitat care trebuie refăcută pentru a îndeplini obiectivele de restaurare prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b) și la articolul 5 alineatul (1) literele (b), (c) și (d), suprafața habitatului care nu este în stare bună menționată la primul paragraf litera (a) punctul (ii) de la prezentul alineat include numai acele suprafețe pentru care starea tipului de habitat este cunoscută sau urmează să fie cunoscută în temeiul articolului 4 alineatul (9) și al articolului 5 alineatul (7).

În cazul în care intenționează să aplice derogarea prevăzută la articolul 4 alineatul (2), respectivul stat membru determină procentele menționate la articolul respectiv.

În cazul în care intenționează să aplice derogarea prevăzută la articolul 4 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (3), respectivul stat membru determină procentele mai mici stabilite în temeiul articolelor respective.

(3)   În ceea ce privește grupul 7 de tipuri de habitate enumerate în anexa II, statele membre stabilesc procentul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (d).

(4)   Statele membre stabilesc și cartografiază suprafețele cu ecosisteme urbane menționate la articolul 8 pentru toate orașele, orașele mici și suburbiile acestora.

Suprafața cu ecosisteme urbane a unui oraș sau a unui oraș mic și suburbie include:

Statele membre pot agrega suprafețele cu ecosisteme urbane pentru două sau mai multe orașe ori pentru două sau mai multe orașe mici și suburbii adiacente, sau ambele, într-o singură suprafață cu ecosisteme urbane comună acestor orașe sau, respectiv, orașe mici și suburbii.

(5)   Până în 2030, statele membre stabilesc, printr-un proces și o evaluare deschisă și eficace, pe baza celor mai recente dovezi științifice, a cadrului de orientare menționat la articolul 20 alineatul (10) și, dacă este disponibil, a cadrului de orientare menționat la articolul 20 alineatul (11) niveluri satisfăcătoare pentru:

(6)   Statele membre identifică și cartografiază suprafețele agricole și forestiere care au nevoie de restaurare, în special suprafețele care, din cauza intensificării sau a altor factori de gestionare, au nevoie de o conectivitate și o diversitate peisagistică sporite.

(7)   Până la 19 august 2025, statele membre pot elabora o metodologie de completare a metodologiei menționate în anexa IV, în vederea monitorizării elementelor de peisaj de mare diversitate care nu sunt reglementate de metoda comună menționată în descrierea elementelor de peisaj de mare diversitate din anexa respectivă. Comisia oferă orientări cu privire la cadrul pentru elaborarea unei astfel de metodologii până la 19 septembrie 2024.

(8)   Statele membre determină, după caz, reducerea gradului de reumidificare a turbăriilor destinate utilizării agricole, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (4) al cincilea paragraf.

(9)   Statele membre identifică sinergii cu atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor și prevenirea dezastrelor și acordă prioritate măsurilor de restaurare în consecință. Statele membre iau, de asemenea, în considerare:

(10)   Statele membre identifică sinergii cu agricultura și cu silvicultura. Acestea identifică, de asemenea, practicile agricole și forestiere existente, inclusiv intervențiile din cadrul PAC, care contribuie la obiectivele prezentului regulament.

(11)   Aplicarea prezentului regulament nu creează statelor membre obligația de a reprograma vreun tip de finanțare din cadrul PAC, al PCP sau al altor programe sau instrumente de finanțare a agriculturii și pescuitului din cadrul CFM 2021-2027.

(12)   Statele membre pot promova implementarea schemelor de sprijin private sau publice în beneficiul părților interesate care pun în aplicare măsurile de restaurare menționate la articolele 4-12, inclusiv administratorii și proprietarii de terenuri, fermierii, silvicultorii și pescarii.

(13)   Statele membre coordonează elaborarea planurilor naționale de restaurare cu cartografierea suprafețelor care sunt necesare pentru îndeplinirea cel puțin a contribuțiilor lor naționale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și, după caz, cu desemnarea zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile și a zonelor de infrastructură dedicate. În cursul elaborării planurilor naționale de restaurare, statele membre asigură sinergia cu dezvoltarea infrastructurii de energie și de energie din surse regenerabile și cu orice zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile și cu orice zone de infrastructură dedicate care sunt deja desemnate și se asigură că funcționarea respectivelor suprafețe, inclusiv procedurile de autorizare aplicabile pe respectivele suprafețe în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, precum și funcționarea proiectelor de rețea care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică și procedurile de autorizare respective, rămân neschimbate.

(14)   La elaborarea planurilor lor naționale de restaurare, statele membre țin seama în special de următoarele aspecte:

(15)   La elaborarea planurilor lor naționale de restaurare, statele membre țin seama, de asemenea, de proiectele privind materiile prime critice strategice, atunci când acestea sunt recunoscute ca atare în temeiul dreptului Uniunii.

(16)   Atunci când își elaborează planurile naționale de restaurare, statele membre:

(17)   Atunci când este posibil, statele membre încurajează sinergiile cu planurile naționale de restaurare ale altor state membre, în special pentru ecosistemele care traversează frontierele sau în cazul în care statele membre au o regiune sau subregiune marină comună în sensul Directivei 2008/56/CE.

(18)   Statele membre pot utiliza, atunci când este practic și adecvat, în scopul pregătirii și punerii în aplicare a planurilor naționale de restaurare, în ceea ce privește restaurarea și restabilirea ecosistemelor marine, structurile de cooperare instituțională regională existente.

(19)   În cazul în care statele membre identifică o problemă care ar putea împiedica îndeplinirea obligațiilor de restaurare și restabilire a ecosistemelor marine și care necesită măsuri pentru care nu au competența necesară, acestea se adresează, în mod individual sau în comun, în cazul în care sunt vizate, statelor membre, Comisiei sau organizațiilor internaționale, prezentându-le o descriere a problemei identificate și a măsurilor posibile, în vederea examinării și a posibilei adoptări a acestora.

(20)   Statele membre se asigură că elaborarea planului de restaurare este deschisă, transparentă, favorabilă incluziunii și eficace și că publicului, inclusiv tuturor părților interesate relevante, i se acordă din timp posibilități efective de a participa la elaborarea acestuia. Consultările respectă cerințele prevăzute în Directiva 2001/42/CE.