+Sub-Section 1 Funded credit protection
---+Articolul 205 Cerințe privind acordurile de compensare bilanțieră, altele decât acordurile-cadru de compensare menționate la articolul 206
---+Articolul 206 Cerințe privind acordurile-cadru de compensare care acoperă tranzacții de răscumpărare, operațiuni de dare sau luare de titluri sau mărfuri cu împrumut sau alte operațiuni ajustate la condițiile pieței de capital
---+Articolul 207 Cerințe privind garanțiile financiare
------+Article 207 1.
------+Article 207 2.
------+Article 207 3.
------+Article 207 4.
------+Article 207 5.
---+Articolul 208 Cerințe privind garanțiile sub forma bunurilor imobile
------+Article 208 1.
------+Article 208 2.
------+Article 208 3.
------+Article 208 3a.
------+Article 208 4.
------+Article 208 5.
---+Articolul 209 Cerințe privind creanțele
------+Article 209 1.
------+Article 209 2.
------+Article 209 3.
---+Articolul 210 Cerințe privind alte garanții reale corporale
---+Articolul 211 Cerințe privind tratarea expunerilor decurgând din operațiuni de leasing ca expuneri acoperite cu garanții reale
---+Articolul 212 Cerințe privind alte tipuri de protecție finanțată a creditului
------+Article 212 1.
------+Article 212 2.

Sub-Section 1 Funded credit protection

Sub-Section 1 Funded credit protection

1. Prezentare generală

,
Titlu Reglementare
Articolul 205 Cerințe privind acordurile de compensare bilanțieră, altele decât acordurile-cadru de compensare menționate la articolul 206

Articolul 205

Cerințe privind acordurile de compensare bilanțieră, altele decât acordurile-cadru de compensare menționate la articolul 206

Acordurile de compensare bilanțieră, altele decât acordurile cadru de compensare menționate la articolul 206, se califică drept formă de diminuare a riscului de credit eligibilă, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) 

acordurile sunt valide din punct de vedere legal și au caracter executoriu din punct de vedere juridic în toate jurisdicțiile relevante, inclusiv în cazul insolvenței sau al falimentului unei contrapărți;

(b) 

instituțiile sunt în măsură să identifice în orice moment activele și datoriile care fac obiectul acestor acorduri;

(c) 

instituțiile monitorizează și controlează pe bază continuă riscurile asociate încetării protecției creditului;

(d) 

instituțiile monitorizează și controlează pe bază continuă expunerile în cauză pe bază netă.

Articolul 206 Cerințe privind acordurile-cadru de compensare care acoperă tranzacții de răscumpărare, operațiuni de dare sau luare de titluri sau mărfuri cu împrumut sau alte operațiuni ajustate la condițiile pieței de capital

Articolul 206

Cerințe privind acordurile-cadru de compensare care acoperă tranzacții de răscumpărare, operațiuni de dare sau luare de titluri sau mărfuri cu împrumut sau alte operațiuni ajustate la condițiile pieței de capital

Acordurile-cadru de compensare care acoperă tranzacții de răscumpărare, operațiuni de dare sau luare de titluri sau mărfuri cu împrumut, sau alte operațiuni ajustate la condițiile pieței de capital se califică drept formă eligibilă de diminuare a riscului de credit dacă garanțiile reale furnizate în temeiul acestor acorduri respectă toate cerințele prevăzute la articolul 207 alineatele (2)-(4) și dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) 

acordurile sunt valide din punct de vedere legal și au caracter executoriu din punct de vedere juridic în toate jurisdicțiile relevante, inclusiv în cazul falimentului sau al insolvenței contrapărții;

(b) 

acordurile asigură părții care și-a îndeplinit obligațiile dreptul de a rezilia și de a lichida în cel mai scurt timp toate tranzacțiile acoperite de acord, în cazul nerespectării obligațiilor contractuale, inclusiv în cazul falimentului sau al insolvenței contrapărții;

(c) 

acordurile prevăd compensarea câștigurilor și a pierderilor aferente tranzacțiilor lichidate în baza unui acord, astfel încât o singură sumă netă să fie datorată de o parte celeilalte.

Articolul 207 Cerințe privind garanțiile financiare
Articolul 208 Cerințe privind garanțiile sub forma bunurilor imobile
Articolul 209 Cerințe privind creanțele
Articolul 210 Cerințe privind alte garanții reale corporale

Articolul 210

Cerințe privind alte garanții reale corporale

Garanțiile reale corporale, altele decât garanțiile sub forma bunurilor imobile, se califică drept garanții reale eligibile în cadrul abordării IRB, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) 

contractul de garanție reală în temeiul căruia garanțiile reale corporale sunt furnizate unei instituții este eficace și executoriu din punct de vedere juridic în toate jurisdicțiile relevante și permite instituției respective să valorifice garanția reală într-un interval de timp rezonabil;

(b) 

cu singura excepție a drepturilor de prim rang care pot fi permise, menționate la articolul 209 alineatul (2) litera (b), numai drepturile de prim rang sau privilegiile asupra garanției reale se califică drept garanții reale eligibile, iar o instituție are prioritate față de toți ceilalți împrumutători asupra sumelor obținute în urma executării garanției reale;

(c) 

instituțiile monitorizează valoarea garanției reale în mod frecvent, respectiv cel puțin anual. Frecvența de monitorizare crește în cazul în care condițiile de piață suferă modificări semnificative;

(d) 

contractul de credit include descrieri detaliate ale garanțiilor reale și specifică în detaliu modalitatea și frecvența reevaluării;

(e) 

instituțiile formalizează clar în cadrul politicilor și al procedurilor interne de creditare, disponibile pentru examinare, tipurile de garanții reale corporale pe care le acceptă și politicile și practicile pe care le aplică cu privire la cuantumul corespunzător fiecărui tip de garanție reală în raport cu cuantumul expunerii;

(f) 

politicile de creditare ale instituției cu privire la structura tranzacției stabilesc următoarele:

(i) 

cerințe corespunzătoare privind garanțiile reale în raport cu cuantumul expunerii;

(ii) 

capacitatea de executare rapidă a garanției reale;

(iii) 

capacitatea de a stabili un preț sau o valoare de piață în mod obiectiv;

(iv) 

frecvența cu care valoarea poate fi obținută imediat, inclusiv o apreciere sau o evaluare profesională;

(v) 

volatilitatea sau un indicator de aproximare a volatilității valorii garanției reale.

▼M17

(g) 

atunci când efectuează o evaluare sau o reevaluare, instituțiile țin seama pe deplin de orice deteriorare sau uzură morală a garanției reale, acordând o atenție deosebită efectelor trecerii timpului asupra garanțiilor reale sensibile la uzura morală; în cazul garanțiilor reale corporale, uzura morală a garanției reale include, de asemenea, considerații de evaluare legate de ESG referitoare la interdicții sau limitări impuse de obiectivele de reglementare și actele juridice relevante ale Uniunii și ale statelor membre, precum și, dacă este relevant pentru instituțiile active la nivel internațional, de obiectivele juridice și de reglementare ale țărilor terțe;

▼C2

(h) 

instituțiile au dreptul de a efectua o inspecție fizică a garanției reale. Acestea dispun, de asemenea, de politici și proceduri care stabilesc modul de exercitare a dreptului de inspecție fizică;

(i) 

garanția reală acceptată ca protecție este asigurată în mod adecvat împotriva riscului de daune, iar instituțiile dispun de proceduri de monitorizare a acestui fapt.

▼M17

În cazul în care contractele de garanție generală sau alte forme de garanții constituite asupra unei universalități de bunuri oferă instituției creditoare o creanță înregistrată asupra activelor unei societăți și în cazul în care creanța respectivă conține atât active care nu sunt eligibile drept garanții reale în cadrul abordării IRB, cât și active care sunt eligibile drept garanții reale în cadrul abordării IRB, instituția le poate recunoaște pe acestea din urmă drept protecție finanțată a creditului eligibilă. În acest caz, recunoașterea este condiționată de îndeplinirea de către activele respective a cerințelor de eligibilitate a garanțiilor reale în cadrul abordării IRB, astfel cum se prevede în prezentul capitol.

▼C2

Articolul 211 Cerințe privind tratarea expunerilor decurgând din operațiuni de leasing ca expuneri acoperite cu garanții reale

Articolul 211

Cerințe privind tratarea expunerilor decurgând din operațiuni de leasing ca expuneri acoperite cu garanții reale

Instituțiile trebuie să trateze expunerile care decurg din operațiuni de leasing ca fiind garantate cu tipul de bun dat în leasing, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) 

condițiile stabilite la articolul 208 sau 210, după caz, pentru ca tipul de bun dat în leasing să se califice drept garanție reală eligibilă sunt îndeplinite;

(b) 

locatorul efectuează o gestionare riguroasă a riscurilor, care ține seama de modul de utilizare a activului dat în leasing, de locul în care este amplasat acesta, de vechimea sa, precum și de durata planificată de utilizare, inclusiv o monitorizare adecvată a valorii activului;

(c) 

locatorul are drept de proprietate asupra activului și poate să-și exercite drepturile de proprietar în timp util;

(d) 

dacă acest fapt nu a fost deja avut în vedere la calculul nivelului pierderii în caz de nerambursare, diferența dintre cuantumul neamortizat și valoarea de piață a activului nu este atât de mare încât să supraestimeze efectul de diminuare a riscului de credit atribuit activelor date în leasing.

Articolul 212 Cerințe privind alte tipuri de protecție finanțată a creditului

1.1 Referințe

1.2 Cerințe identificate

1.3 Standarde asociate

2. Cerințe identificate

Cerințe
Sursă Cerință

3. Standarde asociate

Standarde
Sursă Cerință