4.2 Apetitul la riscul de credit, strategia de risc de credit și limitele riscului de credit

Apetitul la riscul de credit, strategia de risc de credit și politica generală legată de riscul de credit trebuie să fie conformă cu cadrul general privind apetitul la risc al instituției. Apetitul la riscul de credit al instituției trebuie să precizeze domeniul de aplicare și obiectul riscului de credit al instituției, compoziția portofoliului de credite, inclusiv concentrarea acestuia, și obiectivele de diversificare în ceea ce privește liniile de activitate, caracteristicile geografice, sectoarele economice și produsele.

Apetitul la riscul de credit trebuie pus în aplicare cu ajutorul unor indicatori și limite de risc de credit corespunzătoare. Indicatorii și limitele trebuie să acopere aspecte importante ale apetitului la riscul de credit, precum și segmente de clienți, monede, tipuri de garanții și instrumente de diminuare a riscului de credit. Atunci când este cazul, indicatorii de credit trebuie să fie o combinație între indicatorii retrospectivi și indicatorii prospectivi și trebuie să fie adaptați la modelul de afaceri și complexitatea instituției.

Instituțiile trebuie să se asigure că apetitul la riscul de credit și indicatorii și limitele aferente sunt transpuse în cascadă în mod corespunzător în cadrul instituției, inclusiv toate entitățile relevante din grup și liniile de activitate, precum și unitățile cu risc de credit.

În scopul administrării riscului de concentrare, instituțiile trebuie să stabilească limite cantitative interne de risc de credit pentru riscul lor de credit agregat, precum și portofolii cu caracteristici comune de risc de credit, subportofolii și debitori individuali. În cazul entităților din grup și al clienților aflați în legătură, limitele trebuie să țină cont și de poziția consolidată și subconsolidată, precum și de poziția entităților individuale la nivel consolidat și subconsolidată.