5. Calcularea numărului de mandate

În plus față de cerința de a aloca timp suficient pentru îndeplinirea funcțiilor lor, membrii organului de conducere care dețin mandate în cadrul unei instituții CRD semnificative trebuie să respecte cerința de limitare a mandatelor prevăzută la articolul 91 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE.

În sensul articolului 91 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE, în cazul în care un mandat implică în același timp responsabilități executive și neexecutive, acesta trebuie considerat un mandat în funcție executivă .

În cazul în care mai multe mandate sunt considerate ca fiind un singur mandat, astfel cum este descris la articolul 91 alineatul (4) din Directiva 2013/36/UE și conform prevederilor de la punctele 50 - 55, acel singur mandat trebuie considerat ca fiind un singur mandat în funcție executivă atunci când include cel puțin un mandat în funcție executivă; în caz contrar, trebuie considerat un singur mandat în funcție neexecutivă.

În conformitate cu articolul 91 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2013/36/UE, toate mandatele deținute în cadrul aceluiași grup sunt considerate un singur mandat.

În conformitate cu articolul 91 alineatul (4) litera (b) punctul (ii) din Directiva 2013/36/UE, toate mandatele deținute în cadrul întreprinderilor în care instituția are o deținere calificată, însă care nu sunt filiale incluse în același grup, sunt considerate ca fiind un singur mandat. Respectivul mandat unic în dețineri calificate este considerat un mandat unic separat, mai exact mandatul deținut în cadrul aceleiași instituții și mandatul unic în deținerile sale calificate luate împreună sunt considerate ca fiind două mandate.

Atunci când mai multe instituții din cadrul aceluiași grup au dețineri calificate, mandatele din toate deținerile calificate trebuie considerate, ținând cont de situația consolidată a instituției (pe baza contabilității consolidării), ca fiind un mandat unic separat. Acest mandat unic în deținerile calificate este considerat mandat unic separat, adică mandatul unic stabilit pentru mandatele deținute în cadrul entităților care aparțin grupului și mandatul unic stabilit pentru mandatele deținute în toate deținerile calificate ale aceluiași grup sunt considerate împreună ca fiind două mandate.

În cazul în care un membru al organului de conducere deține mandate în grupuri sau întreprinderi diferite, toate mandatele deținute în cadrul aceleiași scheme de protecție instituțională, astfel cum este prevăzută la articolul 91 alineatul (4) litera (b) punctul (i) din Directiva 2013/36/UE, sunt considerate ca fiind un singur mandat. În cazul în care aplicarea regulii prevăzute la articolul 91 alineatul (4) litera (b) punctul (i) din Directiva 2013/36/UE, cu privire la numărul mandatelor în cadrul aceleiași scheme de protecție instituțională, duce la un număr mai mare de mandate unice decât aplicarea regulii prevăzute la articolul 91 alineatul (4) litera (a) cu privire la numărul mandatelor unice deținute în cadrul grupurilor, ar trebui aplicat numărul rezultat mai mic de mandate (de exemplu, în cazul în care sunt deținute mandate în cadrul a două grupuri, în ambele cazuri în cadrul unor întreprinderi care sunt membre și, în același timp, în cadrul unor întreprinderi care nu sunt membre ale aceleiași scheme de protecție instituțională, trebuie considerat că există doar două mandate unice).

Mandatele deținute în entități care nu urmăresc în mod preponderent obiective comerciale nu trebuie luate în calcul la calcularea numărului de mandate în baza articolului 91 alineatul (3) din directiva respectivă. Activitățile respective trebuie luate însă în considerare la evaluarea timpului alocat de către membrul respectiv.

Următoarele reprezintă entități care nu urmăresc în mod preponderent obiective comerciale, printre altele:

• a. organizațiile caritabile;
• b. alte organizații fără scop lucrativ; și
• c. societățile înființate cu scopul unic de a administra interesele economice private ale membrilor organului de conducere sau ale membrilor familiilor lor, cu condiția să nu fie nevoie ca membrul respectiv al organului de conducere să le administreze în mod curent.