|
+ANEXA I CRITERII PENTRU CARACTERIZAREA ȘI EVALUAREA POTENȚIALELOR COMPLEXE DE STOCARE ȘI ZONA ÎNCONJURĂTOARE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (3) |
ANEXA I CRITERII PENTRU CARACTERIZAREA ȘI EVALUAREA POTENȚIALELOR COMPLEXE DE STOCARE ȘI ZONA ÎNCONJURĂTOARE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (3)ANEXA I CRITERII PENTRU CARACTERIZAREA ȘI EVALUAREA POTENȚIALELOR COMPLEXE DE STOCARE ȘI ZONA ÎNCONJURĂTOARE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (3) Caracterizarea și evaluarea potențialelor complexe de stocare menționate la articolul 4 alineatul (3) se desfășoară în trei etape, în conformitate cu cele mai bune practici disponibile la momentul evaluării și cu următoarele criterii. Derogările de la una sau mai multe dintre aceste criterii pot fi permise de către autoritatea competentă, cu condiția ca operatorul să fi demonstrat că nu este afectată capacitatea de caracterizare și evaluare în vederea efectuării determinărilor în conformitate cu articolul 4. Etapa 1: Colectarea de date Se acumulează suficiente date pentru a construi un model terestru tridimensional (3D) volumetric și static pentru situl de stocare și pentru complexul de stocare, inclusiv roca acoperiș și zona înconjurătoare incluzând zonele care comunică din punct de vedere hidraulic. Aceste date se referă cel puțin la următoarele caracteristici intrinsece ale complexului de stocare: (a) geologia și geofizica; (b) hidrogeologia (în special existența apei subterane destinate consumului); (c) ingineria rezervoarelor (inclusiv calcule volumetrice ale volumului golurilor pentru injectarea de CO2 și capacitatea finală de stocare); (d) geochimie (viteze de dizolvare, viteze de mineralizare); (e) geomecanică (permeabilitate, presiunea de fracturare); (f) seismicitate; (g) prezența și starea căilor naturale și a celor create de om, inclusiv puțuri și foraje care ar putea constitui căi de scurgere. Se prezintă documente justificative pentru următoarele caracteristici ale vecinătății complexului: (h) ariile din preajma complexului de stocare care pot fi afectate de stocarea de CO2 în situl de stocare; (i) distribuția populației în regiunea de deasupra sitului de stocare; (j) proximitatea față de resurse naturale importante (inclusiv, în special, zonele Natura 2000, în conformitate cu Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice ( 4 ) și Directiva 92/43/CEE din 21 mai 1992 a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice ( 5 ), apă subterană potabilă și hidrocarburi); (k) activitățile din jurul complexului de stocare și posibilele interacțiuni cu aceste activități (de exemplu, explorarea, producerea și stocarea de hidrocarburi, utilizarea geotermală a acviferelor și utilizarea rezervelor subterane de apă); (l) proximitatea față de sursa (sursele) potențială (potențiale) de CO2 (inclusiv estimări ale masei totale potențiale de CO2 care ar fi disponibilă din punct de vedere economic pentru stocare) și față de rețelele de transport adecvate. Etapa 2: Crearea modelului terestru static geologic tridimensional Cu ajutorul datelor colectate în etapa 1, se construiește, folosindu-se simulatori computerizați de rezervor, un model terestru static geologic tridimensional sau un set de astfel de modele, ale complexului de stocare propus, incluzând roca acoperiș, zonele care comunică din punct de vedere hidraulic și fluidele. Modelul (modelele) terestru (terestre) geologic(e) static(e) caracterizează complexul din punctul de vedere al: (a) structurii geologice a capcanei fizice; (b) proprietăților geomecanice, geochimice și de flux ale rezervorului, stratului superior (rocă acoperiș, orizonturi poros-permeabile) și ale formațiunilor înconjurătoare; (c) caracterizării sistemului de fractură și al prezenței unor căi create de om; (d) extinderii ca suprafață și în plan vertical a complexului de stocare; (e) volumului spațial al golurilor (inclusiv distribuția porozității); (f) distribuției de fluide din faza inițială; (g) oricăror altor caracteristici relevante. Incertitudinea asociată fiecărui parametru utilizat pentru construirea modelului este evaluată prin elaborarea unei serii de scenarii pentru fiecare parametru și prin calcularea limitelor corespunzătoare de încredere. Este, de asemenea, evaluată orice incertitudine asociată modelului în sine. Etapa 3: Caracterizarea comportamentului dinamic al stocării, caracterizarea sensibilității, evaluarea riscurilor Caracterizările și evaluarea se bazează pe modelarea dinamică, care cuprinde simulări la diferite intervale de timp ale injectării de CO2 în situl de stocare, folosind modelul (modelele) terestru (terestre) geologic(e) tridimensional(e) static(e) în simulatorul computerizat al complexului de stocare construit în etapa 2. Etapa 3.1: Caracterizarea comportamentului dinamic al stocării Sunt luați în considerare cel puțin următorii factori: (a) debite posibile de injectare și proprietăți ale fluxului de CO2; (b) eficiența modelării cuplate a procesului [și anume, modul de interacționare al diverselor efecte individuale din simulator (simulatoare)]; (c) procese reactive (și anume, modul în care se integrează în model reacții ale CO2 injectat cu mineralele in situ); (d) simulatorul de rezervor utilizat (pot fi necesari mai multe simulări pentru validarea anumitor observații); (e) simulări pe termen scurt și pe termen lung (pentru a stabili evoluția și comportamentul CO2 de-a lungul deceniilor și mileniilor, precum și rata dizolvării CO2 în apă). Modelarea dinamică furnizează informații referitoare la: (f) presiunea și temperatura formațiunii de stocare ca o funcție a debitului de injectare și a volumului de injectare acumulat de-a lungul timpului; (g) suprafața și expansiunea verticală în timp a CO2; (h) natura fluxului de CO2 în rezervor, precum și comportamentul de fază; (i) mecanisme și debite de captare a CO2 (inclusiv puncte de revărsare și formațiuni etanșe laterale și verticale); (j) sisteme secundare de reținere în ansamblul complexului de stocare; (k) capacitate de stocare și gradienți de presiune în situl de stocare; (l) riscul de fracturare a formațiunii (formațiunilor) de stocare și a rocii acoperiș; (m) riscul pătrunderii de CO2 în roca acoperiș; (n) riscul de scurgere din situl de stocare (de exemplu, prin puțuri abandonate sau care nu sunt închise ermetic); (o) rata de migrare (în rezervoare deschise); (p) viteze de colmatare a fracturilor; (q) modificări ale chimiei fluidelor și reacții ulterioare intervenite la nivelul formațiunii (formațiunilor) (de exemplu, schimbarea pH-ului, formațiunea minerală) și includerea modelării reactive pentru evaluarea efectelor; (r) dislocarea fluidelor din formațiune; (s) seismicitate crescută și ridicare la nivelul suprafeței. Etapa 3.2: Caracterizarea sensibilității Se întreprind multiple simulări pentru a identifica sensibilitatea evaluării la ipotezele emise cu privire la anumiți parametri. Simulările se bazează pe modificarea parametrilor din modelul (modelele) terestru (terestre) geologic(e) static(e) și pe schimbarea funcțiilor debitului și a ipotezelor aferente exercițiului de modelare dinamică. La evaluarea riscurilor se ține seama de orice sensibilitate semnificativă. Etapa 3.3: Evaluarea riscurilor Evaluarea riscurilor cuprinde, între altele, următoarele: 3.3.1. Caracterizarea pericolelor Caracterizarea pericolelor se realizează prin caracterizarea potențialului de scurgere din complexul de stocare, după cum s-a stabilit prin modelarea dinamică și prin caracterizarea securității prezentate mai sus. Pentru aceasta se iau în considerare, printre altele: (a) căile potențiale de scurgere; (b) gravitatea potențială a scurgerilor pentru căile de scurgere identificate (rate de flux); (c) parametrii critici care influențează scurgerea potențială (de exemplu, presiunea maximă din rezervor, debitul maxim de injectare, temperatura, sensibilitatea la diferite ipoteze din modelul (modelele) terestru (terestre) geologic(e) static(e)]; (d) efectele secundare ale stocării de CO2, inclusiv fluidele dislocate din formațiune și substanțele noi create prin stocarea de CO2; (e) orice alți factori care ar putea pune în pericol sănătatea umană sau mediul (de exemplu, structurile fizice asociate proiectului). Caracterizarea pericolelor se referă la întreaga serie de condiții de funcționare potențiale, care testează securitatea complexului de stocare.
1. Prezentare generală
1.1 Referințe1.2 Cerințe identificate1.3 Standarde asociate2. Cerințe identificate
3. Standarde asociate
|