Preamble: 1

(1)

întrucât Directiva 76/403/CEE a Consiliului din 6 aprilie 1976 privind eliminarea bifenililor policlorurați și a terfenililor policlorurați ( 4 ) a determinat apropierea legislațiilor statelor membre în acest domeniu; întrucât aceste norme s-au dovedit a fi insuficiente; întrucât tehnologia de vârf a ajuns la un nivel care permite îmbunătățirea condițiilor de eliminare a PCB-urilor; întrucât directiva respectivă ar trebui, în consecință, să fie înlocuită printr-o directivă nouă;

(2)

întrucât Directiva 76/769/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase ( 5 ) subliniază necesitatea de a revizui periodic întreaga problematică în scopul unei interziceri treptate a PCB-urilor și TPC-urilor;

(3)

întrucât eliminarea, în condiții de siguranță, a deșeurilor care nu pot fi reciclate și reutilizate reprezintă unul dintre obiectivele Rezoluției Consiliului din 7 mai 1990 privind politica în domeniul deșeurilor ( 6 ), astfel cum s-a confirmat prin cel de-al cincilea Program de acțiune pentru mediu și dezvoltare durabilă; modul de abordare și strategia generală care au fost aprobate de către Consiliu și reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în Consiliu, în rezoluția din 1 februarie 1993 ( 7 );

(4)

întrucât, în conformitate cu Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile ( 8 ), trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a evita abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor și utilizarea proceselor sau metodelor care ar putea dăuna mediului;

(5)

întrucât, pentru a elimina PCB-uri, date fiind riscurile pe care acestea le prezintă pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor, sunt necesare obligații generale privind eliminarea controlată a PCB-urilor și decontaminarea sau eliminarea echipamentului respectiv;

(6)

întrucât aceste măsuri ar trebui luate cât mai curând, fără a aduce atingere obligațiilor internaționale ale statelor membre, în special cele incluse în Decizia PARCOM 92/3 ( 9 ); întrucât PCB-urile care fac obiectul unei inventarieri trebuie eliminate până la sfârșitul anului 2010;

(7)

întrucât eliminarea PCB-urilor reprezintă o problemă tranzitorie și temporară, iar unele state membre care nu dispun de capacitate de eliminare a PCB-urilor se confruntă cu o situație de forță majoră; întrucât principiul proximității ar trebui interpretat într-o manieră flexibilă pentru a permite solidaritatea europeană în acest domeniu; întrucât, de asemenea, ar trebui montate instalații pe teritoriul Comunității pentru eliminarea, decontaminarea și depozitarea PCB-urilor;

(8)

întrucât Directiva 75/439/CEE a Consiliului din 16 iunie 1975 privind eliminarea uleiurilor uzate ( 10 ) stabilește 50 ppm ca limită maximă pentru conținutul de PCB și TPC din uleiurile regenerate sau din uleiurile folosite drept combustibil;

(9)

întrucât Directiva 91/339/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 de modificare a Directivei 76/769/CEE pentru a unsprezecea oară ( 11 ) interzice sau restricționează comercializarea anumitor înlocuitori de PCB și întrucât, în consecință, și aceștia trebuie complet eliminați;

(10)

întrucât este esențial să se cunoască cantitățile de PCB existente pentru a putea corela capacitatea de eliminare cu nevoile; întrucât este, prin urmare, necesară etichetarea echipamentului care conține PCB-uri și de a inventaria aceste echipamente; întrucât aceste inventare trebuie actualizate periodic;

(11)

întrucât, ținând seama de costurile și dificultățile tehnice generate de o inventariere a echipamentului slab contaminat cu PCB-uri, ar trebui utilizat un inventar simplificat; întrucât, de asemenea, ar trebui prevăzute dispoziții pentru echipamentele slab contaminate cu PCB-uri pentru a fi eliminate la sfârșitul duratei de viață activă, ținând seama de riscurile scăzute pe care acestea le prezintă pentru mediu;

(12)

întrucât comercializarea PCB-urilor este interzisă și întrucât separarea PCB-urilor de alte substanțe în vederea refolosirii lor și umplerea transformatoarelor cu PCB-uri ar trebui în consecință interzise; întrucât, cu toate acestea, întreținerea transformatoarelor poate fi continuată din motive de securitate în vederea menținerii calității dielectrice a PCB-urile conținute;

(13)

întrucât întreprinderile care se ocupă cu eliminarea și/sau decontaminarea PCB-urilor trebuie să obțină autorizație;

(14)

întrucât condițiile pentru decontaminarea echipamentului conținând PCB-uri trebuie definite și întrucât echipamentul ar trebui etichetat în mod explicit;

(15)

întrucât anumite sarcini tehnice necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui realizate de Comisie, în conformitate cu procedura comitetului prevăzută la articolul 18 din Directiva 75/442/CEE;

(16)

întrucât numărul instalațiilor de eliminare și decontaminare a PCB-urilor este mic, capacitatea acestora este limitată, iar eliminarea și/sau decontaminarea PCB-urilor inventariate trebuie, în consecință, planificată în mod corespunzător; întrucât, de asemenea, ar trebui elaborate scheme privind colectarea și eliminarea ulterioară a echipamentului neinventariat; întrucât aceste scheme pot folosi, după caz, mecanismele existente privind deșeurile în general și nu este necesar să ia în considerare cantitățile minore de PCB-uri care practic nu pot fi identificate,