|
+ANEXA V |
ANEXA V
ANEXA V
1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Elemente calitative pentru clasificarea stării ecologice 1.1.1. Râuri Parametri biologici Compoziția și abundența florei acvatice Compoziția și abundența faunei bentonice nevertebrate Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole Parametri hidromorfologici care susțin parametrii biologici Regim hidrologic cantitatea și dinamica debitului legături cu corpurile de apă subterană Continuitatea râului Condiții morfologice variații în adâncimea și deschiderea râului structura și substratul patului râului structura zonei riverane Parametri fizico-chimici generali care susțin parametrii biologici Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Acidifiere Concentrația nutrienților 1.1.2. Lacuri Parametri biologici Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența florei acvatice (alta decât fitoplanctonul) Compoziția și abundența faunei bentonice nevertebrate Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole Parametri hidromorfologici care susțin parametrii biologici Regim hidrologic cantitatea și dinamica debitului timpul de rezidență legături cu corpurile de apă subterană Condiții morfologice variații în adâncimea lacului cantitatea, structura și substratul patului lacului structura malului lacului Parametri fizico-chimici generali care susțin parametrii biologici Transparență Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Acidifiere Concentrația nutrienților 1.1.3. Ape tranzitorii Parametri biologici Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența florei acvatice (alta decât fitoplanctonul) Compoziția și abundența faunei bentonice nevertebrate Compoziția și abundența faunei piscicole Parametri hidromorfologici care susțin parametrii biologici Condiții morfologice variații în adâncime cantitatea, structura și substratul patului structura zonei delimitate de maree Regimul mareei fluxul de apă dulce expunerea la valuri Parametri fizico-chimici generali care susțin parametrii biologici Transparență Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Concentrația nutrienților 1.1.4. Ape costiere Parametri biologici Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența florei acvatice (alta decât fitoplanctonul) Compoziția și abundența faunei bentonice nevertebrate Parametri hidromorfologici care susțin parametrii biologici Condiții morfologice variații în adâncime structura și substratul patului de coastă structura zonei delimitate de maree Regimul mareei direcția curenților dominanți expunerea la valuri Parametri fizico-chimici generali care susțin parametrii biologici Transparență Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Concentrația nutrienților 1.1.5. Corpuri de apă de suprafață artificiale și puternic modificate Elementele calitative care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt cele care se aplică acelei categorii de apă de suprafață naturală (din cele patru descrise anterior) care se aseamănă cel mai bine cu corpul de apă de suprafață artificial sau puternic modificat respectiv. 1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape de tranziție și ape de coastă
Textul de mai jos oferă o definiție generală a calității ecologice. În vederea clasificării, valorile elementelor calitative ale stării ecologice pentru fiecare categorie de apă de suprafață sunt cele indicate în tabelele 1.2.1-1.2.4 de mai jos.
Apele care au o stare inferioară celei medii sunt clasificate ca având o calitate slabă sau foarte slabă. Apele care prezintă modificări majore ale valorilor elementelor calitative biologice pentru tipul de corpuri de apă de suprafață și în cazul cărora comunitățile biologice relevante diferă substanțial față de cele asociate în mod normal cu tipul respectiv de corpuri de apă de suprafață în condiții neperturbate sunt clasificate ca având o calitate slabă. Apele care prezintă modificări importante ale valorilor elementelor calitative biologice pentru tipul de corpuri de apă de suprafață și în cazul cărora lipsesc părți importante ale comunităților biologice relevante asociate în mod normal cu tipul de corp de apă de suprafață respectiv în condiții neperturbate sunt clasificate ca având o calitate foarte slabă. 1.2.1. Definiții ale stărilor ecologice „foarte bună”, „bună” și „medie” a râurilor
Elemente calitative biologice
Elemente calitative hidromorfologice
Elemente calitative fizico-chimice generale
1.2.2. Definiții ale stărilor ecologice „foarte bună”, „bună” și „medie” a lacurilor
Elemente calitative biologice
Elemente calitative hidromorfologice
Elemente calitative fizico-chimice generale
1.2.3. Definiții ale stărilor ecologice „foarte bună”, „bună” și „medie” a apelor de tranziție
Elemente calitative biologice
Elemente calitative hidromorfologice
Elemente calitative fizico-chimice generale
1.2.4. Definiții ale stării ecologice „foarte bună”, „bună” și „medie” a apelor de coastă
Elemente calitative biologice
Elemente calitative hidromorfologice
Elemente calitative fizico-chimice generale
1.2.5. Definiții ale potențialului ecologic „maxim”, „bun” și „acceptabil” al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale
▼M8 —————
▼M8 ————— 1.3. Monitorizarea stării ecologice și chimice a apelor de suprafață Rețeaua de monitorizare a apelor de suprafață este stabilită în conformitate cu cerințele articolului 8. Rețeaua de monitorizare este astfel concepută încât să ofere o privire de ansamblu coerentă și completă asupra stării ecologice și chimice din fiecare district hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apă în cinci clase conforme definițiilor normative de la punctul 1.2. În planul de gestionare a districtului hidrografic, statele membre furnizează una sau mai multe hărți ale rețelei de monitorizare a apelor de suprafață. Pe baza analizei caracteristicilor și a studierii impactului în conformitate cu articolul 5 și anexa II, statele membre întocmesc, pentru fiecare perioadă la care se referă planul de gestionare a districtului hidrografic, un program de control al monitorizării și un program de controale operaționale. În unele cazuri, există necesitatea ca statele membre să întocmească, de asemenea, programe de controale de investigare. Statele membre monitorizează parametrii care indică starea fiecărui element calitativ pertinent. La selectarea parametrilor pentru elementele calitative biologice, statele membre identifică nivelul taxonomic adecvat pentru a obține un grad suficient de fiabilitate și de precizie, necesar pentru clasificarea elementelor calitative. Valorile estimative ale nivelurilor de fiabilitate și precizie ale rezultatelor obținute pe baza programelor de monitorizare sunt indicate în plan. În cazul în care rețeaua de monitorizare implică, în locul punctelor de prelevare locale, observarea Pământului și teledetecția sau alte tehnici inovatoare, harta rețelei de monitorizare include informații despre elementele calitative și corpurile de apă sau grupurile de corpuri de apă care au fost monitorizate prin astfel de metode de monitorizare. Se face trimitere la standardele CEN, standardele ISO sau alte standarde internaționale sau naționale care au fost aplicate pentru a se asigura că datele temporale și spațiale obținute sunt la fel de fiabile ca cele obținute prin metode convenționale de monitorizare aplicate în puncte de prelevare și de măsurare locale. Statele membre pot aplica metode de prelevare pasivă pentru monitorizarea poluanților chimici, atunci când este cazul, în special în scopul screeningului și pentru evaluarea pe termen lung, cu condiția ca respectivele metode de prelevare să nu subestimeze concentrațiile de poluanți pentru care se aplică standarde de calitate a mediului și, prin urmare, să identifice în mod fiabil faptul că «nu s-a atins starea bună» și ca analiza chimică a probelor de apă, de biotă sau de sedimente, în conformitate cu standardele de calitate a mediului aplicate, să fie efectuată ori de câte ori se constată că nu s-a obținut o stare bună. Statele membre pot să aplice, în aceleași condiții, și metode de monitorizare bazate pe efecte. 1.3.1. Conceperea controlului de monitorizare Obiectiv Statele membre întocmesc programe de control de monitorizare pentru a furniza informații în vederea:
—
completării și validării procedurii de studiere a impactului descrisă în anexa II;
—
conceperii eficiente și efective a viitoarelor programe de monitorizare;
—
evaluării modificărilor pe termen lung ale condițiile naturale și
—
evaluării modificărilor pe termen lung care rezultă dintr-o activitate antropică răspândită.
Rezultatele acestor controale sunt revizuite și utilizate, împreună cu procedura de studiere a impactului descrisă în anexa II, pentru a determina cerințele pentru programele de monitorizare din planurile de gestionare a bazinelor hidrografice actuale și viitoare. Selectarea punctelor de control Pentru a oferi o evaluare a stării generale a apelor de suprafață din fiecare zonă de captare sau sub-zonă de captare din bazinul hidrografic respectiv, se monitorizează un număr suficient de corpuri de apă de suprafață. La selectarea acestor corpuri, statele membre se asigură că, după caz, monitorizarea se efectuează în puncte unde:
—
rata debitului este reprezentativă pentru districtul hidrografic în ansamblu, inclusiv punctele de pe râurile mari în care zona de captare depășește 2 500 km2;
—
volumul de apă prezent este reprezentativ pentru districtul hidrografic, inclusiv în cazul lacurilor sau al rezervoarelor întinse;
—
corpuri de apă semnificative depășesc granița statului membru;
—
sunt identificate situri în conformitate cu Decizia 77/795/CEE privind schimbul de informații și
în alte situri necesare pentru a estima cantitatea de poluanți transferată peste granițele statului membru și care pătrunde în mediul maritim. Selectarea elementelor calitative Controlul de monitorizare este efectuat pentru fiecare sit de monitorizare pe o perioadă de un an, pe parcursul perioadei acoperite de planul de gestionare a bazinului hidrografic. Controlul de monitorizare acoperă următoarele:
(a)
parametrii indicatori pentru toate elementele calitative biologice;
(b)
parametrii indicatori pentru toate elementele calitative hidromorfologice;
(c)
parametrii indicatori pentru toate elementele calitative fizico-chimice;
(d)
substanțele prioritare care sunt evacuate sau se depun în alt mod în bazinul sau subbazinul hidrografic;
(e)
poluanții specifici bazinelor hidrografice. În cazul în care exercițiul anterior de control de monitorizare a arătat că respectivul corp de apă a atins starea bună și că nu există dovezi, în urma analizei impactului activității umane, astfel cum este menționată în anexa II, că impacturile asupra corpului de apă s-au modificat, controlul de monitorizare se efectuează o dată în cursul perioadei acoperite de trei planuri consecutive de gestionare a bazinului hidrografic. 1.3.2. Conceperea controalelor operaționale Se efectuează controale operaționale pentru toate corpurile de apă care, fie pe baza evaluării de impact efectuate în conformitate cu anexa II, fie în urma unui control de monitorizare, sunt identificate ca prezentând riscul de a nu atinge obiectivele de mediu specifice prevăzute la articolul 4 și pentru corpurile de apă în care sunt evacuate sau se depun în alt mod substanțe prioritare sau în care sunt evacuați sau se depun în alt mod în cantități semnificative poluanți specifici bazinelor hidrografice. Pentru substanțele prioritare, punctele de control sunt selectate în conformitate cu dispozițiile legale care stabilesc standardul de calitate a mediului pentru substanțele în cauză. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțele prioritare pentru care legislația nu oferă indicații specifice, punctele de control sunt selectate după cum urmează:
—
stabilirii stării acelor corpuri de apă identificate ca prezentând riscul de a nu-și îndeplini obiectivele de mediu și
—
a evaluării modificărilor suferite de starea corpurilor ca urmare a programului de măsuri.
Programul poate fi modificat pe perioada acoperită de planul de gestionare a districtului hidrografic pe baza informațiilor obținute în cadrul cerințelor din anexa II sau din prezenta anexă, în special pentru a permite o reducere a frecvenței controalelor atunci când un impact se dovedește a nu fi semnificativ sau când presiunea în cauză este înlăturată. Selectarea siturilor de control Controalele operaționale sunt efectuate pentru toate corpurile de apă care, fie pe baza unui studiu de impact efectuat în conformitate cu anexa II, fie pe baza unui control de monitorizare, sunt identificate ca prezentând riscul de a nu-și îndeplini obiectivele de mediu prevăzute la articolul 4 și pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanțe incluse pe lista de substanțe prioritare. Pentru substanțele incluse pe lista de substanțe prioritare, punctele de control sunt selectate în conformitate cu dispozițiile legale care stabilesc standardul de calitate a mediului pentru substanțele în cauză. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțe incluse pe lista de substanțe prioritare pentru care legislația nu oferă indicații specifice, punctele de control sunt selectate după cum urmează:
—
pentru corpurile amenințate de presiuni considerabile ale unor surse punctiforme, puncte de control în număr suficient pentru a evalua amploarea și impactul sursei punctiforme. Dacă un corp de apă este supus mai multor presiuni din surse punctiforme, punctele de control pot fi selectate în vederea evaluării amplorii și impactului acestor presiuni în ansamblu;
—
pentru corpurile amenințate de presiuni considerabile ale unor surse difuze, puncte de control în număr suficient, în cadrul unor corpuri de apă selectate, pentru a evalua amploarea și impactul sursei difuze. Corpurile sunt selectate astfel încât să fie reprezentative pentru riscurile relative de apariție a presiunii din sursele difuze și pentru riscurile relative de a nu obține o stare bună a apelor de suprafață;
—
pentru corpurile amenințate de presiuni considerabile ale unor surse hidromorfologice, puncte de control în număr suficient, în cadrul unor corpuri selectate, pentru a evalua amploarea și impactul presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor trebuie să ofere indicii despre impactul global al presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă.
Selectarea elementelor calitative Pentru a evalua amploarea presiunii la care sunt supuse corpurile de apă, statele membre controlează acele elemente calitative care permit identificarea presiunilor la care este supus corpul sau corpurile de apă respective. Pentru a evalua impactul acestor presiuni, statele membre controlează, după caz:
—
parametrii care permit identificarea elementului calitativ biologic sau a elementelor calitative biologice cel(e) mai sensibil(e) la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă;
—
toate substanțele prioritare evacuate sau depuse în alt mod în corpurile de apă și toți poluanții specifici bazinelor hidrografice evacuați sau depuși în alt mod în corpurile de apă în cantități semnificative;
—
parametrii care permit identificarea elementului calitativ hidromorfologic cel mai sensibil la presiunea identificată.
1.3.3. Conceperea controalelor de investigare Obiectiv Controalele de investigare sunt efectuate:
—
atunci când nu se cunoaște motivul depășirii parametrilor;
—
atunci când controlul de monitorizare arată că obiectivele menționate în articolul 4 pentru un corp de apă nu pot fi realizate și nu a fost încă stabilit un control operațional pentru a determina cauzele pentru care un corp de apă nu îndeplinește obiectivele de mediu sau
—
pentru a identifica amploarea și impactul poluărilor accidentale.
Aceste controale furnizează informațiile necesare pentru întocmirea unui program de măsuri în vederea realizării obiectivelor de mediu și de măsuri speciale de remediere a efectelor poluării accidentale. 1.3.4. Frecvența controalelor Pe perioada controlului de monitorizare, se aplică parametrilor indicatori ai elementelor calitative fizico-chimice frecvențele de control menționate în continuare, cu excepția cazului când se justifică intervale mai mari pe baza cunoștințelor tehnice și a avizului experților. Pentru elementele calitative biologice sau hidromorfologice, controlul este efectuat cel puțin o dată pe durata perioadei controlului de monitorizare. Pentru controalele operaționale, frecvența controalelor necesară pentru oricare dintre parametri este determinată de statele membre astfel încât să ofere date suficiente pentru o evaluare sigură a stării elementului calitativ relevant. Cu titlu orientativ, controalele trebuie efectuate la intervale care să nu depășească perioadele indicate în tabelul de mai jos, cu excepția cazului când se justifică intervale mai mari pe baza cunoștințelor tehnice și a avizului experților. Frecvențele sunt alese astfel încât să se obțină un nivel de fiabilitate și de precizie acceptabil. Evaluarea fiabilității și preciziei atinse de sistemul de control utilizat este indicată în planul de gestionare a districtului hidrografic. Frecvența controalelor se ajustează, dacă este necesar, pentru a ține seama de variabilitatea parametrilor care rezultă din variația condițiilor antropice și naturale. Momentele în care se efectuează controalele sunt stabilite astfel încât să se țină seama de impactul variațiilor sezoniere ale utilizării substanțelor sau ale nivelurilor apei asupra rezultatelor controalelor și, astfel, să se asigure că rezultatele reflectă în mod eficient orice modificare a corpului de apă cauzată de presiunile antropice și de variațiile climatice. În ceea ce privește substanțele prioritare ale căror concentrații sunt susceptibile de a atinge valori de vârf în intervale scurte ca urmare a fluctuațiilor sezoniere ale utilizării lor, controalele se efectuează, în aceste perioade de vârf, la intervale mai scurte decât în cazul altor substanțe, dacă este necesar, pentru a se asigura că se obțin informații adecvate cu privire la concentrația acestor substanțe.
1.3.5. Controale suplimentare pentru zonele protejate Programele de control prevăzute anterior sunt completate în vederea îndeplinirii următoarelor cerințe: Puncte de captare a apei potabile Corpurile de apă de suprafață definite în temeiul articolului 7 (captarea apei potabile), care furnizează o medie zilnică mai mare de 100 m3 sunt desemnate ca puncte de control și fac obiectul controalelor suplimentare necesare pentru a îndeplini cerințele articolului respectiv. Controalele efectuate asupra acestor corpuri se referă la toate substanțele prioritare evacuate și restul substanțelor evacuate în cantități semnificative care ar putea afecta starea corpului de apă și care sunt controlate în temeiul dispozițiilor directivei privind apa potabilă. Controalele sunt efectuate cu următoarea frecvență:
Zone de habitat și zone de protejare a speciilor Corpurile de apă care formează aceste zone sunt incluse în programul de controale operaționale menționat anterior, dacă, pe baza evaluării impactului și a controlului de monitorizare, acestea sunt identificate ca prezentând riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu prevăzute la articolul 4. Controalele au rolul de a evalua amploarea și impactul tuturor presiunilor semnificative relevante la care sunt supuse aceste corpuri și, acolo unde este cazul, de a evalua modificările care apar în starea acestor corpuri ca urmare a programului de măsuri. Controalele continuă până când zonele se conformează cerințelor referitoare la apă ale legislației pe baza căreia sunt desemnate și îndeplinesc obiectivele prevăzute la articolul 4. 1.3.6. Metodele utilizate pentru controlul parametrilor tip se vor conforma cu standardele internaționale enumerate mai jos în ceea ce privește controlul sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică și comparabilitate echivalente. Standarde pentru prelevarea elementelor calitative biologice Metode generice de utilizat în coroborare cu metodele specifice prevăzute în standardele referitoare la următoarele elemente calitative biologice:
Standarde pentru fitoplancton
Standarde pentru macrofite și fitobentos
Standarde pentru nevertebrate bentonice
Standarde pentru pești
Standarde pentru parametrii hidromorfologici
Standarde pentru parametrii fizico-chimici Oricare standarde CEN/ISO relevante. 1.4. Clasificarea și prezentarea stărilor ecologice 1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor monitorizării biologice
(i)
Statele membre stabilesc sisteme de control pentru a estima valorile elementelor calitative biologice specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafață sau pentru corpurile de apă de suprafață artificiale și puternic modificate. La aplicarea procedurii prezentate în continuare corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, trimiterile la starea ecologică trebuie interpretate ca trimiteri la potențialul ecologic. Aceste sisteme pot utiliza anumite specii sau grupuri de specii reprezentative pentru elementul calitativ în ansamblu.
(ii)
Pentru a asigura comparabilitatea sistemelor de control, rezultatele sistemelor utilizate de fiecare stat membru se exprimă ca indici de calitate ecologice în scopul clasificării stării ecologice. Acești indici reprezintă relația dintre valorile parametrilor biologici înregistrați pentru un anumit corp de apă de suprafață și valorile acestor parametri în condițiile de referință aplicabile corpului respectiv. Indicele este exprimat ca valoare numerică între zero și unu, starea ecologică foarte bună fiind reprezentată de valorile apropiate de unu, iar starea ecologică deteriorată de valorile apropiate de zero.
(iii)
Fiecare stat divide scala indicilor de calitate ecologică din propriul sistem de control, pentru fiecare categorie de ape de suprafață, în cinci clase variind de la o stare ecologică foarte bună la o stare deteriorată, în conformitate cu punctul 1.2, alocând o valoare numerică fiecărei delimitări dintre clase. Valoarea delimitării între clasele de stare ecologică „foarte bună” și „bună”, precum și valoarea delimitării între clasele de stare ecologică „bună” și „medie” sunt stabilite prin exercițiul de intercalibrare descris mai jos.
(iv)
Comisia facilitează exercițiul de intercalibrare pentru a asigura stabilirea coerentă a delimitărilor între clase în conformitate cu definițiile normative de la punctul 1.2 și pentru a asigura comparabilitatea între statele membre.
(v)
În cadrul acestui exercițiu, Comisia facilitează schimbul de informații între statele membre care duce la identificarea unei serii de situri în fiecare ecoregiune de pe teritoriul Comunității; aceste situri formează o rețea de intercalibrare. Rețeaua cuprinde siturile selectate dintr-o serie de tipuri de corpuri de apă de suprafață prezente în fiecare ecoregiune. Pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață selectat, rețeaua cuprinde cel puțin două situri corespunzând limitei dintre definițiile normative ale stării „foarte bună” și „bună” și cel puțin două situri corespunzând limitei dintre definițiile normative ale stării „bună” și „medie”. Siturile sunt selectate cu avizul experților, pe baza unor inspecții mixte și a oricăror informații disponibile.
(vi)
Fiecare sistem de control al unui stat membru se aplică acelor situri din rețeaua de intercalibrare care se află în ecoregiune și care, în același timp, aparțin tipului de corpuri de apă de suprafață pentru care sistemul se aplică în conformitate cu cerințele prezentei directive. Rezultatele acestei aplicări sunt utilizate pentru a stabili valorile numerice pentru delimitările între clase în fiecare sistem de control al unui stat membru.
(vii)
Comisia elaborează un proiect de registru al siturilor pentru a forma rețeaua de intercalibrare. ►M8 ————— ◄ ▼M8 —————
(ix)
Rezultatele exercițiului de intercalibrare și valorile pentru clasificările sistemului de control al statelor membre stabilite în conformitate cu punctele (i)-(viii) se publică în termen de șase luni de la adoptarea actului de punere în aplicare în conformitate cu articolul 21. 1.4.2. Prezentarea rezultatelor controalelor și clasificarea stărilor ecologice și a potențialului ecologic
(i)
Pentru categoriile de ape de suprafață, clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă este reprezentată de cea mai mică valoare a rezultatelor controalelor biologice și fizico-chimice pentru elementele calitative relevante clasificate în conformitate cu prima coloană a tabelului de mai jos. Statele membre furnizează o hartă pentru fiecare district hidrografic, ilustrând clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, cu ajutorul culorilor indicate în a doua coloană a tabelului de mai jos, pentru a reflecta clasificarea stării ecologice a corpului de apă:
(ii)
Pentru corpurile de apă artificiale și puternic modificate, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă respectiv este reprezentată de cea mai mică valoare a rezultatelor controalelor biologice și fizico-chimice pentru elementele calitative relevante clasificate în conformitate cu prima coloană a tabelului de mai jos. Statele membre furnizează o hartă pentru fiecare district hidrografic, ilustrând clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, cu ajutorul culorilor indicate în a doua coloană a tabelului de mai jos, pentru corpurile de apă artificiale, și a culorilor indicate în a treia coloană a tabelului de mai jos, pentru corpurile de apă puternic modificate:
(iii)
Statele membre indică, printr-un punct negru pe hartă, și acele corpuri de apă în cazul cărora imposibilitatea de a obține o stare bună sau un potențial ecologic bun se datorează nerespectării unuia sau mai multor standarde de calitate care au fost stabilite pentru corpul de apă respectiv cu privire la anumiți poluanți sintetici și nesintetici specifici (în conformitate cu regimul de conformitate stabilit de statul membru).
(iv)
Statele membre pot pune la dispoziție hărți suplimentare care să prezinte informații privind calitatea ecologică pentru unul sau mai multe dintre următoarele elemente calitative, separat:
—
parametri biologici;
—
parametri hidromorfologici care susțin parametrii biologici;
—
parametri fizico-chimici care susțin parametrii biologici.
Statele membre pot de asemenea pune la dispoziție hărți sau tabele care să indice gradul de modificare în ceea ce privește elementele calitative respective în comparație cu ciclul de planificare anterior. 1.4.3. Prezentarea rezultatelor controalelor și clasificarea stării chimice Un corp de apă se înregistrează ca având o stare chimică bună în cazul în care are o stare chimică bună a apei de suprafață, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 24. În caz contrar, corpul respectiv este înregistrat ca nereușind să atingă o stare chimică bună.
Statele membre furnizează o hartă pentru fiecare district hidrografic, ilustrând starea chimică pentru fiecare corp de apă, cu ajutorul culorilor indicate în a doua coloană a tabelului de mai jos, pentru a reflecta clasificarea stării chimice a corpului de apă:
Statele membre pot pune la dispoziție hărți suplimentare care să prezinte informații privind starea chimică pentru una sau mai multe dintre următoarele substanțe separat de informațiile pentru restul substanțelor identificate în partea A din anexa I la Directiva 2008/105/CE:
(a)
substanțele prioritare identificate în partea A din anexa I la Directiva 2008/105/CE drept substanțe care se comportă ca substanțe persistente, bioacumulative și toxice omniprezente (PBT omniprezente);
(b)
substanțele prioritare nou-identificate cu ocazia ultimei revizuiri efectuate de Comisie în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din prezenta directivă;
(c)
substanțele prioritare pentru care s-au stabilit SCM-uri revizuite și mai stricte cu ocazia ultimei revizuiri efectuate în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din prezenta directivă;
(d)
substanțele identificate ca poluanți specifici bazinelor hidrografice în conformitate cu articolul 8d din Directiva 2008/105/CE și pe baza evaluării presiunilor și a impactului asupra corpurilor de apă de suprafață efectuate în conformitate cu anexa II la prezenta directivă. Statele membre pot prezenta și amploarea oricărei devieri de la valorile SCM pentru substanțele menționate la literele (a)-(d) de la primul paragraf în cadrul planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice. Statele membre care pun la dispoziție astfel de hărți suplimentare urmăresc să asigure posibilitatea ca acestea să fie comparate între ele la nivelul bazinului hidrografic și la nivelul Uniunii. 2 APE SUBTERANE 2.1. Starea cantitativă a apelor subterane 2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative a apelor subterane Regimul nivelului de apă subterană 2.1.2. Definiția stării cantitative bune
2.2. Monitorizarea stării cantitative a apelor subterane 2.2.1. Rețeaua de monitorizare a nivelului apelor subterane Rețeaua de monitorizare a apelor subterane este realizată în conformitate cu cerințele articolelor 7 și 8. Rețeaua de monitorizare trebuie concepută astfel încât să ofere o estimare fiabilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterane, inclusiv evaluarea resurselor de apă subterană disponibile. În planul de gestionare a districtului hidrografic, statele membre includ una sau mai multe hărți indicând rețeaua de monitorizare a apei subterane. În cazul în care rețeaua de monitorizare implică, în locul punctelor de prelevare locale, metode de observare a Pământului și teledetecția sau alte tehnici inovatoare, se face trimitere la standardele CEN, standardele ISO sau alte standarde internaționale sau naționale care au fost aplicate pentru a se asigura că datele temporale și spațiale obținute sunt la fel de fiabile ca cele obținute prin metode convenționale de monitorizare aplicate în puncte de prelevare locale. 2.2.2. Densitatea punctelor de control Rețeaua include suficiente puncte de monitorizare reprezentative pentru a evalua nivelul apei în fiecare corp sau grup de corpuri de ape subterane, luând în considerare variațiile de realimentare pe termen scurt și lung, în special:
—
pentru corpurile de apă subterană identificate ca prezentând riscul de a nu atinge obiectivele de mediu prevăzute la articolul 4, asigură o densitate suficientă a punctelor de monitorizare pentru a evalua impactul captărilor și al evacuărilor la nivelul apei subterane;
—
pentru corpurile de apă subterană în care apa subterană traversează granița unui stat membru, asigură suficiente puncte de monitorizare pentru a evalua direcția și debitul apei subterane la traversarea graniței statului membru respectiv.
2.2.3. Frecvența monitorizării Observațiile se efectuează cu o frecvență suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de ape subterane, luând în considerare variațiile de realimentare pe termen scurt și lung, în special:
—
pentru corpurile de apă subterană identificate ca prezentând riscul de a nu atinge obiectivele de mediu prevăzute la articolul 4, asigură o frecvență suficientă a punctelor de monitorizare pentru a evalua impactul captărilor și al evacuărilor la nivelul apei subterane;
—
pentru corpurile de apă subterană în care apa subterană traversează granița unui stat membru, asigură suficiente puncte de monitorizare pentru a evalua direcția și debitul apei subterane la traversarea graniței statului membru respectiv.
2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a apelor subterane Rezultatele obținute din rețeaua de monitorizare pentru un corp sau un grup de corpuri de ape subterane sunt utilizate pentru a evalua starea cantitativă a corpului sau grupului de corpuri respective. Sub rezerva punctului 2.5, statele membre furnizează o hartă cu evaluarea respectivă a stării cantitative a corpului de apă subterană, indicată prin culorile următoare:
2.3. Starea chimică a apelor subterane 2.3.1. Parametri pentru examinarea stării chimice a apelor subterane Conductivitate Concentrația poluanților
2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane
2.4. Monitorizarea stării chimice a apelor subterane 2.4.1. Rețeaua de monitorizare a apelor subterane Rețeaua de monitorizare a apelor subterane este realizată în conformitate cu cerințele articolelor 7 și 8. Rețeaua de monitorizare trebuie concepută astfel încât să ofere o imagine coerentă și globală asupra stării chimice a apelor subterane din fiecare district hidrografic și să permită detectarea prezenței tendințelor ascendente pe termen lung ale poluării induse antropic. Pe baza caracterizării și a evaluării impactului efectuate în conformitate cu articolul 5 și anexa II, pentru fiecare perioadă la care se referă un plan de gestionare a districtului hidrografic, statele membre întocmesc un program de control de monitorizare. Rezultatele acestui program sunt utilizate pentru întocmirea unui program de controale operaționale, aplicabil pe perioada rămasă din plan. Evaluarea nivelului de fiabilitate și de precizie a rezultatelor obținute pe baza programelor de control este indicată în plan. În cazul în care rețeaua de monitorizare implică, în locul punctelor de prelevare locale, observarea Pământului și teledetecția sau alte tehnici inovatoare, se face trimitere la standardele CEN, standardele ISO sau alte standarde internaționale sau naționale care au fost aplicate pentru a se asigura că datele temporale și spațiale obținute sunt la fel de fiabile ca cele obținute prin metode convenționale de monitorizare aplicate în puncte de prelevare locale. 2.4.2. Controlul de monitorizare Obiectiv Controlul de monitorizare este efectuat în vederea:
—
completării și validării procedurii studiului de impact;
—
furnizării de informații care să fie utilizate la evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al modificării condițiile naturale, cât și ca urmare a activității antropice.
Selectarea punctelor de control Trebuie ales un număr suficient de puncte de control pentru fiecare din categoriile următoare:
—
corpurile identificate ca prezentând un grad de risc ca urmare a exercițiului de caracterizare întreprins în conformitate cu anexa II;
—
corpurile care traversează granița unui stat membru.
Selectarea parametrilor Următorii parametri esențiali sunt controlați în toate corpurile de apă subterane selectate:
—
conținutul în oxigen;
—
valoarea pH-ului;
—
conductivitatea;
—
nitrați;
—
amoniu.
În cazul corpurilor care sunt identificate în conformitate cu anexa II ca prezentând un risc semnificativ de a nu atinge o stare bună, se controlează și acei parametri care indică impactul acestor presiuni. În cazul corpurilor transfrontaliere, se controlează acei parametri care sunt relevanți pentru protecția tuturor utilizărilor posibile ale cursului de apă subterană. 2.4.3. Controale operaționale Obiectiv Se efectuează controale operaționale în perioadele dintre programele de control de monitorizare în vederea:
—
stabilirii stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană identificate ca prezentând un grad de risc;
—
stabilirii prezenței oricărei tendințe ascendente pe termen lung induse antropic ale concentrației oricărui poluant.
Selectarea punctelor de control Se efectuează controale operaționale pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană care, pe baza studiului de impact efectuat în conformitate cu anexa II și a unui control de monitorizare, sunt identificate ca prezentând riscul de a nu atinge obiectivele prevăzute la articolul 4. Selectarea punctelor de control trebuie să reflecte, de asemenea, evaluarea măsurii în care datele obținute de la punctul de control respectiv sunt reprezentative pentru calitatea corpului sau corpurilor de apă subterană în cauză. Frecvența controalelor Controalele operaționale se efectuează în perioadele dintre programele de control de monitorizare, cu o frecvență suficientă pentru a detecta impactul presiunilor în cauză, inclusiv, după caz, al variației sezoniere a utilizării substanțelor și al variațiilor de realimentare pe termen scurt și lung care ar putea afecta parametrii stării chimice, și cu o frecvență de cel puțin o dată pe an, cu excepția cazului în care ar fi justificate intervale mai mari pe baza cunoștințelor tehnice și a avizului experților, în special dacă se poate demonstra că, în ani succesivi, nu a fost detectată nicio depășire sau tendință ascendentă susținută pentru un anumit parametru. 2.4.4. Identificarea tendințelor poluanților Statele membre utilizează datele obținute prin monitorizare și controale operaționale pentru a identifica tendințele ascendente pe termen lung induse antropic ale concentrațiilor poluanților, precum și inversarea acestor tendințe. Se stabilește anul sau perioada de bază începând cu care se calculează identificarea tendinței. Calcularea tendințelor se face pentru un corp de apă sau, după caz, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Inversarea unei tendințe trebuie demonstrată statistic, declarându-se și nivelul de fiabilitate asociat cu identificarea respectivă. 2.4.5. Interpretarea și prezentarea stării chimice a apelor subterane Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obținute din punctele individuale de monitorizare dintr-un corp de apă subterană sunt totalizate pentru corp ca întreg. Valoarea medie a rezultatelor monitorizării în fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană se calculează pentru următorii parametri:
(a)
parametrii chimici pentru care au fost stabilite standarde de calitate în anexa I la Directiva 2006/118/CE;
(b)
parametrii chimici pentru care au fost stabilite valori prag naționale în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/118/CE;
(c)
parametrii chimici pentru care au fost stabilite valori prag la nivelul Uniunii în temeiul articolului 8 alineatul (3) din Directiva 2006/118/CE. Valorile medii menționate la primul paragraf se utilizează pentru a se demonstra conformitatea cu o stare chimică bună a apelor subterane, definită prin trimitere la standardele de calitate și la valorile prag menționate la primul paragraf. Sub rezerva punctului 2.5, statele membre furnizează o hartă pe care starea chimică a apelor subterane este indicată prin culori, după cum urmează: slabă: roșu
bună: verde
Statele membre pot pune la dispoziție hărți suplimentare care să prezinte informații privind starea chimică pentru una sau mai multe dintre următoarele substanțe separat de informațiile pentru restul substanțelor identificate în Directiva 2006/118/CE:
(a)
substanțele nou-identificate cu ocazia ultimei revizuiri efectuate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2006/118/CE;
(b)
substanțele pentru care se stabilesc standarde de calitate (SC) sau valori prag revizuite și mai stricte în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2006/118/CE. Statele membre pot prezenta și amploarea oricărei devieri de la SC-urile sau valorile prag pentru substanțele menționate la literele (a) și (b) de la primul paragraf în cadrul planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice. Statele membre care pun la dispoziție astfel de hărți suplimentare urmăresc să asigure posibilitatea ca acestea să fie comparate între ele la nivelul bazinului hidrografic și la nivelul Uniunii. Statele membre indică, de asemenea, printr-un punct negru pe hartă, corpurile de apă care sunt supuse unei tendințe de creștere semnificativă și durabilă a concentrației oricărui poluant ca urmare a impactului activităților umane. Inversarea unei astfel de tendințe se indică printr-un punct albastru pe hartă. Aceste hărți se includ în planurile de gestionare a bazinelor hidrografice. 2.5. Prezentarea stării apelor subterane În planul de gestionare a districtului hidrografic, statele membre prevăd o hartă care să indice, pentru fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, starea cantitativă și starea chimică a corpului sau grupului de corpuri în cauză, cu ajutorul culorilor, în conformitate cu cerințele stabilite la punctele 2.2.4 și 2.4.5. Statele membre pot alege să nu includă hărți separate pentru punctul 2.2.4 și 2.4.5., în acest caz indicând pe harta cerută la prezentul punct, în conformitate cu cerințele stabilite la punctul 2.4.5, acele corpuri care sunt supuse unei tendințe ascendente durabile și bine definite a concentrației oricărui poluant sau orice inversare a unei astfel de tendințe.
1. Prezentare generală
1.1 Referințe1.2 Cerințe identificate1.3 Standarde asociate2. Cerințe identificate
3. Standarde asociate
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||