c) Ipoteze de planificare corporativă pentru capitaluri le proprii

Dacă instituțiile decid să adopte o politică menită să stabilizeze câștigurile care provin din capitalurile proprii, acestea trebuie:

• (a) să dispună de o metodologie adecvată pentru determinarea elementelor din capitalul propriu care trebuie considerate eligibile pentru un astfel de tratament;
• (b) să stabilească care ar fi profilul prudent de scadență a investițiilor pentru capitalurile proprii eligibile care pune în balanță beneficiile stabilizării venitului, care se produce ca urmare a adoptării unor poziții de rentabilitate fixă cu durată mai mare, în raport cu sensibilitatea suplimentar ă asociată valorii economice a pozițiilor respective în cadrul unei crize asociate ratei dobânzii, și riscul asociat subperformanței câștigurilor dacă ratele dobânzii cresc;
• (c) să includă o documentare adecvată a acestor ipoteze în politicile și procedurile lor și să dispună de un proces pentru asigurarea evaluării acestora;
• (d) să înțeleagă impactul profilului de scadență ales asupra rezultatelor proprii selectate de către instituție din măsurarea riscurilor, inclusiv prin calcularea regulată a măsurilor fără includerea capitalurilor proprii pentru a izola efectele asupra EVE și a câștigurilor; și
• (e) să efectueze simulări de criză pentru a înțelege sensibilitatea metodelor de măsurare a riscurilor la variațiile ipotezelor cheie în cazul fondurilor proprii, ținând cont de rezultatele acestor simulări în deciziile lo r de alocare a capitalului intern pentru IRRBB.

Când se stabilesc ipotezele privind termenul de investiții pentru capitaluri proprii, instituțiile trebuie să evite adoptarea unor poziții de stabilizare a veniturilor care reduc semnificativ capacitatea aces tora de a se adapta la schimbări semnificative ale mediului economic și de afaceri aferent.

Ipotezele privind termenul de investiții, care sunt utilizate pentru gestionarea riscurilor pentru câștiguri și sensibilitatea valorii economice asociate capitalurilor proprii, trebuie considerate ca parte din ciclul normal de planificare corporativă și nu trebuie schimbate doar pentru a reflecta o schimbare a așteptărilor instituției în ceea ce privește traiectoria viitoarelor rate ale dobânzii. Orice utilizare de p ortofolii de instrumente derivate sau active pentru realizarea profilului de investiții dorit trebuie documentată și înregistrată în mod clar.

În cazul în care o instituție nu a stabilit ipoteze explicite pentru termenul de investiție pentru capitaluri pro prii sau stabilește ipoteze care sunt, în mod explicit, pe termen scurt, instituția trebuie să se asigure că sistemele și funcțiile lor de informare de gestiune pot identifica implicațiile abordării sale alese pentru volatilitatea câștigurilor și a valorii economice.