Titlul I - Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Articolul 10 alineatul (3) paragraful 2 din Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor instituie în sarcina ABE obligația de a emite orientări privind angajamentele de plat ă. În acest scop, prezentul ghid stabilește condiții care să fie inclu se în acordurile contractuale sau legale în baza cărora o instituție de credit furnizează angajamente de plată către o SGD , precum și criteriile pentru eligibilitatea și gestionarea gara nțiilor reale.

Prezentul ghid se adresează:

• a) SGD- urilor și autorităților desemnate menționate la articolul 2 alineatul (1) punctele (1) și (18) din Directiva 2014/49/UE;
• b) autorităților de rezoluție menționate la articolul 4 alineatul (2) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), astfel cum a fost modificat ulterior (Regulamentul ABE); și
• c) autorităților competente în sensul articolului 4 alineatul (2) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 , în ceea ce privește tratamentul prudențial al angajamentelor de plată.

Prezentul ghid se aplică în conformitate cu cadrul legal național care acordă SGD - urilor sau autorităților desemnate competența de a accepta angajamente de plată în componența resurselor financiare disponibile care vor fi luate în considerare pentru atingerea nivelului- țintă.

Dacă activitatea SGD- urilor este administrată de o entitate privată, autoritățile desemnate trebuie să verifice dacă, în conformitate cu legea care reglementează astfel de contracte, SGD-urile se bucură de protecția oferită creditorului de Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară.

Autoritățile de rezoluție trebuie să informeze autoritățile desemnate asupra faptului că, atunci când își exercită competențele în temeiul articolelor 69, 70 și 71 din Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, vor avea în vedere în mod corespunzător asigurarea unei protecții efective a SGD în calitate de creditor .

În sensul prezentului ghid, se aplică următoarele definiții:

• i. „angajamente de plată” înseamnă angajamentele de plată definite la articolul 2 alineatul (1) punctul (13) din Directiva 2014/49/UE;
• ii. „active cu risc scăzut ” înseamnă activele cu grad scăzut de risc definite la articolul 2 alineatul (1) punctul (14) din Directiva 2014/49/UE. Activele cu risc scăzut utilizate în scop de garanție reală potrivit prezentul ui ghid pot fi sub formă de instrumente financiare sau numerar;
• iii. „contract pentru angajamentul de plată” înseamnă contractul care va fi încheiat între SGD și instituția de credit și care prevede termenii și condițiile pentru includerea angajamentelor de plată ale unei instituții de cr edit în resursele financiare disponibile ale unei SGD și, în special, (i) indicarea de către SGD a valorii angajamentului de plată și (ii) obligația irevocabilă și garanta tă cu garanții reale a instituției de credit față de SGD de a plăti valoarea angajamentului de plată la solicitarea SGD în termenul prevăzut în contract;
• iv. „valoarea angajamentului de plată” înseamnă ponderea ș i valoarea monetară a contribuției la SGD, așa cum aceasta este stabilită de către SGD, pe care instituția de credit se angajează să o acopere prin angajamentul de plată în conformitate cu termenii și condițiil e contractului pentru angajamentul de plată;
• v. „contract de garanție financiară fără transfer de proprietate”, conform definiției prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2002/47/CE, înseamnă un contract reglementat de legea care transpune Directiva 2002/47/CE, în temeiul căruia instituția de credit garantează obligațiile asumate prin contractul pentru angajamentul de plată prin furnizarea unei garanții reale constituite din active cu risc scăzut către SGD, instituția de credit păstrând la momentul constituirii acesteia proprietatea deplină asupra activelor cu risc scăzut furnizate ca garanți e real ă;
• vi. „contract de garanție financiară cu transfer de proprietate”, conform definiți ei prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva privind contractele de garanție financiară, înseamnă un contract reglementat de legea care transpune Directiva privind contractele de garanție financiară, în temeiul căruia instituția de credit garantează obligațiile asumate prin contractul pentru angajamentul de plată prin transmiterea către SGD a proprietății depline asupra activelor cu risc scăzut;
• vii. „contract de garanție financiară” înseamnă un contract de garanție financiară fără transfer de proprietate sau un contract de garanție financiară cu transfer de proprietate;
• viii. „cauza care determină executarea” înseamnă un eveniment care atrage după sine accelerarea obligației de a plăti valoarea angajamentului de plată astfel încât acesta devine imediat exigibil. Conform termenilor din contractele de garanție financiară și în concordanță cu articolul 2 alineatul (1) litera (l) din Directiva 2002/47/CE sau prin efectul legii, apariția unei cauze care determină executarea îndreptățeșt e SGD să execute garanția reală constituită din active cu risc scăzut, furnizată de instituția de credit, prin valorificarea sau prin însușirea acestora fără a fi necesară o notificare jurisdicțională prealabilă sau autorizare;
• ix. „procedur i de lichidare” înseamnă procedur ile de lichidare prevăzut e la articolul 2 din Directiva 2001/24/CE privind reorganizarea și lichidarea instituțiilor de credit;
• x. „măsuri de reorganizare” înseamnă măsurile de reorganizare prevăzute la articolul 2 din Directiv a 2001/24/CE privind reorganizarea și lichidarea instituțiilor de credit;
• xi. „măsuri de intervenție timpurie” înseamnă măsuri luate de către autoritățile competente în temeiul articolelor 27 - 30 din Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții;
• xii. „măsuri de gestionare a crizelor” înseamnă măsurile de gestionare a crizelor prevăz ute la articolul 2 alineatul (102) din Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții.