9.3.1 Considerente generale

Instituțiile de credit trebuie să definească abordări privind evaluarea garanțiilor reale pentru fiecare tip de produs de garantare; acestea trebuie să fie adecvate și corespunzătoare pentru tipul de garanție reală respectiv.

Toate garanțiile imobiliare trebuie evaluate pe baza valorii de piață sau a valorii ipotecare, în conformitate cu dispozițiile articolului 229 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Bunurile mobile trebuie evaluate la valoarea de piață.

Pentru bunurile mobile, instituțiile de credit trebuie să evalueze periodic lichiditatea acestora, în conformitate cu articolul 199 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. În cazul în care prețurile pieței sunt deosebit de volatile, instituția trebuie să demonstreze că evaluarea garanției reale este suficient de conservatoare.

Pentru bunurile mobile, instituțiile de credit trebuie să realizeze, în conformitate cu articolul 210 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, o analiză juridică suficientă care să confirme posibilitatea de executare a garanției reale, inclusiv o evaluare a dreptului legal de a executa și lichida garanția reală în caz de nerambursare, într - un termen rezonabil.

Evaluările generale bazate numai pe costul actualizat de înlocuire nu trebuie folosite. Pentru proprietățile care generează venituri, se poate folosi o abordare de comparare cu alte proprietăți de pe piață sau o abordare de flux de numerar actualizat.

Proprietățile constituite drept garanție reală trebuie evaluate în conformitate cu standardele internaționale, europene și naționale aplicabile.³³

³³ Acestea includ Standardele Europene de Evaluarea EVS - 2016 (Cartea Albastră) și standardele Institutului Regal de Evaluatori Acreditați (RICS).