English - European Union - Environment -

REGULAMENTUL (UE) 2018/841 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (Text cu relevanță pentru SEE)

REGULAMENTUL (UE) 2018/841 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 30 mai 2018

cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

1. Prezentare generală

Articolul 1 Obiect

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește norme privind:

(a)

angajamentele statelor membre pentru sectorul de exploatare a terenurilor, schimbare a destinației terenurilor și silvicultură (denumit în continuare „LULUCF”), care contribuie la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și la atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2025;

(b)

contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră rezultate din sectorul LULUCF și verificarea respectării de către statele membre a angajamentelor menționate la litera (a) pentru perioada 2021-2025;

(c)

un obiectiv al Uniunii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF pentru 2030;

(d)

obiective pentru statele membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF pentru perioada 2026-2030.

Articolul 2 Domeniu de aplicare

Domeniu de aplicare

Articolul 3 Definiții

Definiții

Articolul 4 Angajamente și obiective

Angajamente și obiective

Articolul 5 Norme generale de contabilizare

Norme generale de contabilizare

Articolul 6 Contabilizarea terenurilor împădurite și a terenurilor despădurite

Contabilizarea terenurilor împădurite și a terenurilor despădurite

Articolul 7 Contabilizarea terenurilor cultivate gestionate, a pajiștilor gestionate și a zonelor umede gestionate

Contabilizarea terenurilor cultivate gestionate, a pajiștilor gestionate și a zonelor umede gestionate

Articolul 8 Contabilizarea terenurilor forestiere gestionate

Contabilizarea terenurilor forestiere gestionate

Articolul 9 Norme de contabilizare privind produsele lemnoase recoltate

Norme de contabilizare privind produsele lemnoase recoltate

Articolul 10 Contabilizarea în cazul perturbărilor naturale

Contabilizarea în cazul perturbărilor naturale

Articolul 11 Flexibilități și guvernanță

Flexibilități și guvernanță

Articolul 12 Flexibilități generale

Flexibilități generale

Articolul 13 Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate

Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate

Articolul 13a Compensare suplimentară

Compensare suplimentară

Articolul 13b Mecanismul privind utilizarea terenurilor pentru perioada 2026-2030

Mecanismul privind utilizarea terenurilor pentru perioada 2026-2030

Articolul 13c Guvernanța

Articolul 13c

Guvernanța

În cazul în care, în urma revizuirii cuprinzătoare efectuate în 2032, Comisia constată că, ținând seama de flexibilitățile utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, bugetul pentru perioada 2026-2029 menționat la articolul 4 alineatul (4) nu este respectat, un cuantum egal cu cantitatea exprimată în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțit cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea netă a emisiilor de gaze cu efect de seră raportată de statul membru respectiv în 2030, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.

Articolul 13d Măsuri corective

Măsuri corective

Articolul 14 Verificarea conformității

Verificarea conformității

Articolul 15 Registrul

Registrul

Articolul 16 Exercitarea delegării de competențe

Exercitarea delegării de competențe

Articolul 16a Procedura comitetului

Procedura comitetului

Articolul 17 Revizuirea

Revizuirea

Articolul 18 Modificări la Regulamentul (UE) nr. 525/2013

Articolul 18

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 525/2013

Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se modifică după cum urmează:

La articolul 7, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următoarea literă:

„(da)

începând din 2023, emisiile și absorbțiile care intră sub incidența articolului 2 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului ( 6 ) în conformitate cu metodologiile specificate în anexa IIIA la prezentul regulament;

(b)

se adaugă paragraful următor:

„Un stat membru poate solicita să îi fie acordată de către Comisie o derogare de la litera (da) a primului paragraf pentru a aplica o metodologie diferită de cea specificată în anexa IIIA în cazul în care nu s-a putut realiza în timp util îmbunătățirea necesară a metodologiei pentru ca aceasta să fie luată în considerare în inventarele gazelor cu efect de seră pentru perioada 2021-2030 sau în cazul în care costul îmbunătățirii metodologiei ar fi disproporționat de mare în raport cu beneficiile aduse de aplicarea unei astfel de metodologii pentru a îmbunătăți contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor din cauza importanței reduse a emisiilor și a absorbțiilor din rezervoarele de carbon în cauză. Statele membre care doresc să beneficieze de această derogare transmit Comisiei o cerere motivată până la 31 decembrie 2020, indicând termenul propus până la care se poate pune în aplicare îmbunătățirea metodologiei, sau metodologia alternativă propusă, sau ambele propuneri, precum și o evaluare a eventualelor impacturi asupra acurateței contabilizării. Comisia poate solicita să se prezinte informații suplimentare într-un termen rezonabil, specificat. În cazul în care Comisia consideră că cererea este întemeiată, aceasta acordă derogarea. În cazul în care respinge cererea, Comisia trebuie să își motiveze decizia.”

La articolul 13 alineatul (1) litera (c), se introduce următorul punct:

„(viii)

începând din 2023, informații privind politicile și măsurile naționale puse în aplicare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841, precum și informații privind politicile și măsurile naționale suplimentare planificate în scopul limitării emisiilor de gaze cu efect de seră sau al îmbunătățirii absorbanților dincolo de angajamentele asumate în temeiul regulamentului respectiv;”.

La articolul 14 alineatul (1), se introducere următoarea literă:

„(ba)

începând din 2023, prognozele totale privind gazele cu efect de seră și estimările separate pentru emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră previzionate reglementate de Regulamentul (UE) 2018/841;”.

Se introduce următoarea anexă:

„ANEXA IIIA
Metodologii pentru monitorizarea și raportarea prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (da)
Abordarea 3: Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.
Metodologia de nivelul 1 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.
În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care contabilizează cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile provenite dintr-o categorie de surse sau de absorbanți care reprezintă o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total al gazelor cu efect de seră al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, evoluția emisiilor și absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de exploatare a terenurilor, cel puțin metodologia de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.
Statele membre sunt încurajate să aplice metodologia de nivelul 3 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.”

Articolul 19 Modificări la Decizia nr. 529/2013/UE

Articolul 19

Modificări la Decizia nr. 529/2013/UE

Decizia nr. 529/2013/UE se modifică după cum urmează:

La articolul 3 alineatul (2), se elimină primul paragraf.

La articolul 6, se elimină alineatul (4).

Articolul 20 Intrare în vigoare

Articolul 20

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

ANEXA I

GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI REZERVOARE DE CARBON

Gaze cu efect de seră astfel cum sunt menționate la articolul 2:

(a)

dioxid de carbon (CO2);

(b)

metan (CH4);

(c)

protoxid de azot (N2O).

Respectivele gaze cu efect de seră se exprimă în tone de CO2 echivalent și sunt stabilite conform Regulamentului (UE) nr. 525/2013.

▼M2

Rezervoare de carbon astfel cum sunt menționate la articolul 5 alineatul (4):

(a)

biomasă vie;

(b)

litieră ( 7 );

(c)

lemn mort1;

(d)

materie organică moartă ( 8 );

(e)

soluri minerale;

(f)

soluri organice;

(g)

produse lemnoase recoltate din categoriile de contabilizare a terenurilor de terenuri împădurite și de terenuri forestiere gestionate.

▼B

ANEXA II

VALORI MINIME PENTRU DIMENSIUNEA SUPRAFEȚEI, PROIECȚIA COROANELOR ȘI PARAMETRII DE ÎNĂLȚIME A ARBORILOR

Stat membru	Suprafața (ha)	Proiecția coroanelor arborilor (%)	Înălțimea arborilor (m)
Belgia	0,5	20	5
Bulgaria	0,1	10	5
Republica Cehă	0,05	30	2
Danemarca	0,5	10	5
Germania	0,1	10	5
Estonia	0,5	30	2
Irlanda	0,1	20	5
Grecia	0,3	25	2
▼M2
Spania	1,0	20 După prezentarea inventarului gazelor cu efect de seră în 2028: 10	3
▼B
Franța	0,5	10	5
Croația	0,1	10	2
Italia	0,5	10	5
Cipru	0,3	10	5
Letonia	0,1	20	5
Lituania	0,1	30	5
Luxemburg	0,5	10	5
Ungaria	0,5	30	5
Malta	1,0	30	5
Țările de Jos	0,5	20	5
Austria	0,05	30	2
Polonia	0,1	10	2
Portugalia	1,0	10	5
România	0,25	10	5
▼M2
Slovenia	0,25	10	5
▼B
Slovacia	0,3	20	5
▼M2
Finlanda	0,25	10	5
▼B
Suedia	0,5	10	5
▼M2 —————

▼M2

ANEXA IIa

Obiectivul Uniunii (coloana D), datele medii din inventarul gazelor cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018 (coloana B) și obiectivele naționale ale statelor membre (coloana C) menționate la articolul 4 alineatul (3) care trebuie atinse în 2030

A	B	C	D
Stat membru	Datele medii din inventarul gazelor cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018 (kt de CO2 echivalent), raportarea 2020	Obiectivele statelor membre pentru 2030 (kt de CO2 echivalent)	Valoarea absorbțiilor nete de gaze cu efect de seră (kt de CO2 echivalent) în 2030, raportarea 2020 (coloanele B + C)
Belgia	–1 032	–320	–1 352
Bulgaria	–8 554	–1 163	–9 718
Republica Cehă	–401	–827	–1 228
Danemarca	5 779	–441	5 338
Germania	–27 089	–3 751	–30 840
Estonia	–2 112	–434	–2 545
Irlanda	4 354	–626	3 728
Grecia	–3 219	–1 154	–4 373
Spania	–38 326	–5 309	–43 635
Franța	–27 353	–6 693	–34 046
Croația	–4 933	–593	–5 527
Italia	–32 599	–3 158	–35 758
Cipru	–289	–63	–352
Letonia	–6	–639	–644
Lituania	–3 972	–661	–4 633
Luxemburg	–376	–27	–403
Ungaria	–4 791	–934	–5 724
Malta	4	–2	2
Țările de Jos	4 958	–435	4 523
Austria	–4 771	–879	–5 650
Polonia	–34 820	–3 278	–38 098
Portugalia	–390	–968	–1 358
România	–23 285	–2 380	–25 665
Slovenia	67	–212	–146
Slovacia	–6 317	–504	–6 821
Finlanda	–14 865	–2 889	–17 754
Suedia	–43 366	–3 955	–47 321
UE-27/Uniunea	–267 704	–42 296	–310 000

▼B

ANEXA III

ANUL SAU PERIOADA DE REFERINȚĂ ÎN SCOPUL CALCULĂRII PLAFONULUI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 8 ALINEATUL (2)

Stat membru	Anul/Perioada de referință
Belgia	1990
Bulgaria	1988
Republica Cehă	1990
Danemarca	1990
Germania	1990
Estonia	1990
Irlanda	1990
Grecia	1990
Spania	1990
Franța	1990
Croația	1990
Italia	1990
Cipru	1990
Letonia	1990
Lituania	1990
Luxemburg	1990
Ungaria	1985-1987
Malta	1990
Țările de Jos	1990
Austria	1990
Polonia	1988
Portugalia	1990
România	1989
Slovenia	1986
Slovacia	1990
Finlanda	1990
Suedia	1990
▼M2 —————
▼B

ANEXA IV

PLANUL DE CONTABILIZARE A PĂDURILOR LA NIVEL NAȚIONAL, CARE CONȚINE NIVELUL DE REFERINȚĂ PENTRU PĂDURI AL UNUI STAT MEMBRU

A. Criterii și orientări de stabilire a nivelurilor de referință pentru păduri

Nivelul de referință pentru păduri pentru un stat membru se stabilește conform următoarelor criterii:

(a)

nivelul de referință este în concordanță cu obiectivul de a realiza un echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol, inclusiv de a consolida eventualele absorbții prin stocuri forestiere în curs de îmbătrânire, care altfel ar putea, în mod progresiv, să se dovedească a fi absorbanți în declin;

(b)

nivelul de referință asigură excluderea de la contabilizare a simplei prezențe a stocurilor de carbon;

(c)

nivelul de referință ar trebui să asigure un sistem de contabilizare solidă și credibilă care să garanteze faptul că emisiile și absorbțiile rezultate din utilizarea biomasei sunt contabilizate în mod corespunzător;

(d)

nivelul de referință include rezervorul de carbon de produse lemnoase recoltate, prin care se asigură o comparație între ipoteza oxidării instantanee a acestora și aplicarea funcției de degradare de prim ordin și a valorilor perioadei de înjumătățire;

(e)

se pornește de la ipoteza unui raport constant între utilizarea biomasei forestiere sub formă solidă și utilizarea acesteia în scopuri energetice, conform evidențelor din perioada 2000-2009;

(f)

nivelul de referință ar trebui să fie în concordanță cu obiectivul de contribuire la conservarea biodiversității și de utilizare durabilă a resurselor naturale, astfel cum este prevăzut în Strategia UE pentru păduri, politicile naționale ale statelor membre în domeniul forestier și Strategia UE în domeniul biodiversității;

(g)

nivelul de referință este în concordanță cu previziunile naționale referitoare la emisiile antropice de gaze cu efect de seră prin surse și absorbțiile prin absorbanți a acestor gaze, care sunt raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013;

(h)

nivelul de referință este în concordanță cu inventarele gazelor cu efect de seră și datele istorice relevante bazându-se pe informații transparente, complete, coerente, comparabile și exacte. În mod specific, modelul utilizat pentru stabilirea nivelului de referință poate să reproducă date istorice din Inventarul național al gazelor cu efect de seră.

B. Elemente ale planului de contabilizare a pădurilor la nivel național

Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național depus în temeiul articolului 8 cuprinde următoarele elemente:

(a)

o descriere generală a modului de stabilire a nivelului de referință pentru păduri și o descriere a modului în care au fost luate în considerare criteriile prevăzute în prezentul regulament;

(b)

identificarea rezervoarelor de carbon și a gazelor cu efect de seră care au fost incluse în nivelul de referință pentru păduri, motivele pentru omiterea unui rezervor de carbon din stabilirea nivelului de referință pentru păduri și demonstrarea concordanței dintre rezervoarele de carbon incluse în nivelul de referință pentru păduri;

(c)

o descriere a abordărilor, metodelor și modelelor, inclusiv informații cantitative, care au fost utilizate la stabilirea nivelului de referință pentru păduri, în concordanță cu ultimul raport național de inventariere transmis și o descriere a informațiilor documentare cu privire la practicile și intensitatea gestionării durabile a pădurilor, precum și a politicilor naționale adoptate;

(d)

informații cu privire la modul în care se prevede evoluția indiciilor de recoltare în cadrul unor scenarii de politică diferite;

(e)

o descriere a modului în care a fost luat în considerare fiecare dintre următoarele elemente la stabilirea nivelului de referință pentru păduri:

(i)

suprafața care face obiectul gestionării pădurilor;

(ii)

emisiile și absorbțiile provenite din păduri și produse lemnoase recoltate, după cum se prezintă în inventarele gazelor cu efect de seră și datele istorice relevante;

(iii)

caracteristicile pădurilor, inclusiv caracteristicile dinamicii de vârstă a pădurii, creșterile, durata rotației și alte informații privind activitățile de gestionare a pădurilor în cadrul „activității curente”;

(iv)

indicii de recoltare istorici și prospectivi, cu defalcarea pe utilizări energetice și non-energetice.

▼M1

C. Nivelurile de referință pentru păduri care trebuie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025

Statul membru	Nivelul de referință pentru păduri pentru perioada 2021-2025, exprimat în tone de CO2 echivalent pe an
Belgia	– 1 369 009
Bulgaria	– 5 105 986
Cehia	– 6 137 189
Danemarca	+354 000
Germania	– 34 366 906
Estonia	– 1 750 000
Irlanda	+112 670
Grecia	– 2 337 640
Spania	– 32 833 000
Franța	– 55 399 290
Croația	– 4 368 000
Italia	– 19 656 100
Cipru	– 155 779
Letonia	– 1 709 000
Lituania	– 5 164 640
Luxemburg	– 426 000
Ungaria	– 48 000
Malta	– 38
Țările de Jos	– 1 531 397
Austria	– 4 533 000
Polonia	– 28 400 000
Portugalia	– 11 165 000
România	– 24 068 200
Slovenia	– 3 270 200
Slovacia	– 4 827 630
Finlanda	– 29 386 695
Suedia	– 38 721 000
▼M2 —————

▼B

ANEXA V

FUNCȚIA DE DEGRADARE DE PRIM ORDIN, METODOLOGIILE ȘI VALORILE IMPLICITE ALE PERIOADEI DE ÎNJUMĂTĂȚIRE PENTRU PRODUSELE LEMNOASE RECOLTATE

Aspecte metodologice

—

În cazul în care nu este posibil să se facă diferența între produse lemnoase recoltate din categoriile de contabilizare a terenurilor de trenuri împădurite și de terenuri forestiere gestionate, un stat membru poate alege să contabilizeze produsele lemnoase recoltate presupunând că toate emisiile și absorbțiile provin de pe terenuri forestiere gestionate.

—

Produsele lemnoase recoltate din depozitele de deșeuri solide și produsele lemnoase recoltate care au fost recoltate în scopuri energetice se contabilizează pe baza oxidării instantanee.

—

Produsele lemnoase recoltate provenind din import, indiferent de originea lor, nu se contabilizează de statul membru importator („metoda producției”).

—

În cazul produselor lemnoase recoltate exportate, datele specifice fiecărei țări se referă la valorile perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări și la utilizarea în țara importatoare a produselor lemnoase recoltate.

—

Valorile perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări pentru produsele lemnoase recoltate introduse pe piața Uniunii nu ar trebui să difere de cele utilizate de statul membru importator.

—

În scopuri exclusiv de informare, statele membre pot furniza, printre datele transmise, date cu privire la proporția de lemn utilizat în scopuri energetice care a fost importat din afara Uniunii, precum și țările de origine pentru lemnul respectiv.

Statele membre pot utiliza metodologii și valori ale perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări, în locul metodologiilor și al valorilor implicite ale perioadei de înjumătățire specificate în prezenta anexă, cu condiția ca astfel de metodologii și valori să fie stabilite pe baza unor date transparente și verificabile și ca metodologiile utilizate să fie cel puțin la fel de detaliate și de exacte ca cele specificate în prezenta anexă.

Valorile implicite ale perioadei de înjumătățire:

Valoarea perioadei de înjumătățire înseamnă numărul de ani necesari pentru reducerea la jumătate din valoarea sa inițială a cantității de carbon stocate într-o categorie de produse lemnoase recoltate.

Valorile implicite ale perioadei de înjumătățire sunt:

(a)

2 ani pentru hârtie;

(b)

25 de ani pentru panouri din lemn;

(c)

35 de ani pentru cherestea.

Statele membre pot specifica produsele fabricate din materiale pe bază de lemn, inclusiv pe bază de scoarță, care intră în categoriile menționate la literele (a), (b) și (c) anterioare, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, cu condiția ca datele disponibile să fie transparente și verificabile. Statele membre pot, de asemenea, să utilizeze subcategorii specifice fiecărei țări pentru oricare dintre categoriile menționate.

ANEXA VI

CALCULUL NIVELURILOR DE FOND PENTRU PERTURBĂRILE NATURALE

Pentru calculul nivelului de fond, sunt furnizate următoarele informații:

(a)

nivelurile istorice de emisii generate de perturbări naturale;

(b)

tipul (tipurile) de perturbări naturale incluse în estimare;

▼M2

(c)

estimările totale anuale ale emisiilor pentru tipurile de perturbări naturale respective pe perioada 2001-2020, enumerate pe categorii de contabilizare a terenurilor în perioada 2021-2025 și pe categorii de raportare privind terenurile în perioada 2026-2030;

▼B

(d)

demonstrarea asigurării coerenței seriilor cronologice pentru toți parametrii relevanți, inclusiv suprafața minimă, metodologiile de estimare a emisiilor, acoperirea rezervoarelor de carbon și a gazelor.

Nivelul de fond se calculează ca medie a seriei cronologice 2001-2020, excluzând toți anii pentru care s-au înregistrat niveluri anormale de emisii, adică prin excluderea tuturor valorilor statistice excepționale. Identificarea valorilor statistice excepționale se realizează după cum urmează:

(a)

se calculează valoarea mediei aritmetice și deviația standard a întregii serii cronologice 2001-2020;

(b)

se exclud din seriile cronologice toți anii pentru care emisiile anuale se situează în afara dublului deviației standard în raport cu media;

(c)

se calculează din nou valoarea mediei aritmetice și deviația standard a seriei cronologice 2001-2020 minus anii excluși la litera (b);

(d)

se repetă acțiunile de la literele (b) și (c) până când nu se mai pot identifica valori statistice excepționale.

▼M2

După calcularea nivelului de fond conform punctului 2 din prezenta anexă, în cazul în care cantitatea de emisii, într-un anumit an din perioada 2021-2025 pentru categoriile de contabilizare a terenurilor împădurite și a terenurilor forestiere gestionate, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatul (1), depășește nivelul de fond plus o marjă, cantitatea de emisii care depășește nivelul de fond poate fi exclusă în conformitate cu articolul 10. Marja este egală cu o cotă de probabilitate de 95 %.

Următoarele emisii nu sunt excluse în aplicarea articolului 10:

(a)

emisiile rezultate din activități de recoltare și de exploatare forestieră de recuperare care s-au desfășurat pe teren după ce au avut loc perturbări naturale;

(b)

emisiile rezultate din incendierile programate care s-au desfășurat pe teren în orice an din perioada 2021-2025;

(c)

emisiile provenite de pe terenuri care au fost supuse despăduririi după ce au avut loc perturbări naturale.

▼B

Cerințele referitoare la informații conform articolului 10 alineatul (2) includ următoarele:

▼M2 —————

▼M2

(b)

dovada că, până la finalul perioadei 2021-2025, nu au avut loc despăduriri pe terenurile care au fost afectate de perturbări naturale și cu privire la care emisiile au fost excluse de la contabilizare;

(c)

o descriere a metodelor și criteriilor verificabile care urmează a fi folosite pentru identificarea despăduririi pe terenurile respective în anii ulteriori din perioada 2021-2025.

▼M2 —————

▼M2

Cerințele referitoare la informații în temeiul articolului 10 alineatul (2) și al articolelor 13 și 13b includ următoarele:

(a)

identificarea tuturor suprafețelor de teren afectate de perturbări naturale în anul respectiv, incluzând poziția lor geografică, perioada și tipurile de perturbări naturale;

(b)

dacă este posibil, o descriere a măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru prevenirea sau limitarea impactului perturbărilor naturale respective;

(c)

dacă este posibil, o descriere a măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru reabilitarea terenurilor afectate de perturbările naturale respective.

▼B

ANEXA VII

CUANTUMUL MAXIM AL COMPENSĂRII DISPONIBILE ÎN TEMEIUL FLEXIBILITĂȚII PRIVIND TERENURILE FORESTIERE GESTIONATE MENȚIONAT LA ARTICOLUL 13 ALINEATUL (3) LITERA (B)

Stat membru	Nivelul mediu raportat al absorbțiilor prin absorbanți generat de terenurile forestiere în perioada 2000-2009 în milioane de tone de CO2 echivalent pe an	Plafonul compensărilor exprimat în milioane de tone de CO2 echivalent pentru perioada 2021-2030
Belgia	–3,61	–2,2
Bulgaria	–9,31	–5,6
Republica Cehă	–5,14	–3,1
Danemarca	–0,56	–0,1
Germania	–45,94	–27,6
Estonia	–3,07	–9,8
Irlanda	–0,85	–0,2
Grecia	–1,75	–1,0
Spania	–26,51	–15,9
Franța	–51,23	–61,5
Croația	–8,04	–9,6
Italia	–24,17	–14,5
Cipru	–0,15	–0,03
Letonia	–8,01	–25,6
Lituania	–5,71	–3,4
Luxemburg	–0,49	–0,3
Ungaria	–1,58	–0,9
Malta	0,00	0,0
Țările de Jos	–1,72	–0,3
Austria	–5,34	–17,1
Polonia	–37,50	–22,5
Portugalia	–5,13	–6,2
România	–22,34	–13,4
Slovenia	–5,38	–17,2
Slovacia	–5,42	–6,5
Finlanda	–36,79	–44,1
Suedia	–39,55	–47,5
▼M2 —————

( 1 ) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

( 2 ) Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (JO L 114, 12.4.2022, p. 22).

( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

( 4 ) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare pentru mediu (JO L 126, 21.5.2009, p. 13).

( 6 ) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).”;

( 7 ) Se aplică numai terenurilor împădurite și terenurilor forestiere gestionate.

( 8 ) Se aplică numai terenurilor despădurite, terenurilor cultivate gestionate, pajiștilor gestionate și zonelor umede gestionate.

1.1 Referințe

1.2 Cerințe identificate

1.3 Standarde asociate

2. Cerințe identificate

Cerințe
Sursă	Cerință

3. Standarde asociate

Standarde
Sursă	Cerință

Builddate: 11.05.2023 00:00:00 -Doknr: CELEX:32018R0841
EULAW -
European Regulation published on http://eur-lex.europa.eu/