117. Instituțiile trebuie să analizeze dacă valoarea de repunere în posesie reflectă în mod adecvat …

Instituțiile trebuie să analizeze dacă valoarea de repunere în posesie reflectă în mod adecvat valoarea garanției repuse în posesie, în concordanță cu cerințele interne stabilite pentru gestionarea garanțiilor, securitatea juridică și gestionarea riscurilor. În cazul în care garanția repusă în posesie întrunește criteriile pentru active lichide de nivel 1, cu un grad înalt de cali tate, astfel cum sunt definite la articolul 10 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/61 al Comisiei, instituțiile pot lua în considerare direct ca recuperare efectivă valoarea de piață a garanției la data repunerii în posesie. În toate celelalte cazuri, instituțiile trebuie să aplice o marjă de ajustare adecvată la valoarea de repunere în posesie și să includă în calculul pierderii economice o recuperare în cuantumul valorii de repunere în posesie după aplicarea marjei de ajustare adecvate. Instituțiile trebuie să estimeze această marjă de ajustare ținând cont de toate condițiile de mai jos:

• (a) marja de ajustare trebuie să reflecte erorile posibile în evaluarea garanției la momentul repunerii în posesie ținând cont de tipul de evaluare disponibil la momentul r epunerii în posesie, de data la care a fost realizată și de lichiditatea pieței pentru acest tip de activ;
• (b) marja de ajustare trebuie estimată în ipoteza că instituția intenționează să vândă garanția repusă în posesie unei terțe părți independente și trebuie să reflecte prețul posibil care ar putea fi obținut din această vânzare, costurile vânzării și efectul actualizării pentru perioada cuprinsă între data vânzării și momentul repunerii în posesie ținând cont de lichiditatea pieței pentru acest tip de activ ;
• (c) în cazul în care există observații disponibile cu privire la repunerile în posesie și la vânzările ulterioare ale unor garanții de tipuri similare, estimarea marjei de ajustare trebuie să se bazeze pe aceste observații și trebuie testată ex -post în mod r egulat; în acest sens, instituțiile trebuie să ia în considerare următoarele aspecte:
• (i) diferența dintre valoarea de repunere în posesie și prețul de vânzare, în special în cazul în care nu au existat modificări semnificative ale condițiilor de piață și economice între momentul repunerii în posesie și momentul vânzării;
• (ii) orice venituri și costuri legate de acest activ ce au fost observate între data repunerii în posesie și momentul vânzării;
• (iii) efectele actualizării;
• (iv) dacă instituția a repus în posesie garanția cu intenția vânzării sale imediate sau dacă s - a adoptat o altă strategie.
• (d) în cazul în ca re nu sunt disponibile observații istorice privind repunerile în posesie și vânzările ulterioare de tipuri similare de garanții, estimarea marjei de ajustare trebuie să se bazeze pe o evaluare de la caz la caz, inclusiv pe analiza condițiilor actuale de piață și economice;
• (e) cu cât o instituție deține mai puțin e date despre repunerile în posesie anterioare și cu cât piața este mai puțin lichidă pentru tipul respectiv de active, cu atât mai multă incertitudine este asociată estimărilor rezultate, care trebuie reflectat ă în mod adecvat în MdP în conformitate cu secțiunea 4.4.3.

1. Prezentare generală

1.1 Referințe

• Articolul 10 Active de nivel 1

1.2 Cerințe identificate

1.3 Standarde asociate

2. Cerințe identificate

3. Standarde asociate

• EBA - Published by the European Banking Authority at https://www.eba.europa.eu/