Mecanisme organizatorice și de guvernanță

Când este relevant, trebuie urmărită și coordonarea la nivelul întregului sistem pentru a se asigura că simulările de criză ESG țin seama de riscurile mai ample pentru stabilitatea financiară și de potențialele efecte de propagare între sectoare.

Integrarea în procesul de supraveghere

Rezultatele simulărilor de criză ESG trebuie integrate, în măsura posibilului, în procesul mai larg de supraveghere. Pe măsură ce aspectul metodologic și disponibilitatea datelor evoluează în timp, autoritățile competente trebuie să utilizeze constatările pentru a fundamenta evaluările riscurilor, analizele adecvării capitalului și/sau discuțiile strategice cu entitățile financiare.

Rezultatele trebuie să ghideze și măsurile de monitorizare în materie de supraveghere și recomandările de politică în cazul în care riscurile ESG sunt identificate ca susceptibile să reprezinte amenințări semnificative la adresa stabilității financiare.

Publicarea informațiilor

Publicarea rezultatelor trebuie să fie în conformitate cu reglementările sectoriale relevante și cu practicile de supraveghere. Când decid să publice rezultatele, autoritățile competente trebuie să evalueze avantajele comparative ale publicării rezultatelo r individuale sau agregate. Nivelul de publicare trebuie calibrat în funcție de fiabilitatea metodologiei și de calitatea datelor. Autoritățile competente trebuie să ia în considerare că transparența consolidează disciplina de piață, încrederea părților interesate și responsabilitatea. De asemenea, trebuie să se asigure că informațiile sunt interpretate corect și nu duc la denaturări neintenționate ale pieței. Publicarea informațiilor se poate extinde pe măsură ce rezultatele devin mai solide.

Revizuirea regulată și evoluția simulărilor de criză privind ESG

Având în vedere natura evolutivă a riscurilor ESG și a metodologiilor de simulare a situațiilor de criză, autoritățile competente trebuie să - și revizuiască și să - și perfecționeze periodic cadrele pentru simulările de criză. Lecțiile învățate din exercițiil e anterioare trebuie incorporate în cele următoare, iar actualizările trebuie să reflecte cele mai bune practici emergente, noile cerințe de reglementare și progresele înregistrate în domeniul datelor ESG și al tehnicilor de modelare.

Acest ghid comun se aplică de la 1 ianuarie 2027

A rigorous quality assurance process should be implemented to verify the accuracy, consistency, and reliability of stress test results. Competent authorities should establish review mechanisms (e.g. benchmarking or peer reviews) to assess data quality, methodology robustness, and, where appropriate, scenario adequacy. Where necessary, expert judgment should complement quantitative findings to mitigate model limitations.

Effective dialogue with financial entities

Competent authorities should maintain effective and structured dialogue with financial entities throughout the stress testing process. This includes providing clear guidance on expectations, facilitating engagement at key stages, and ensuring that financial entities have the opportunity to clarify methodological aspects. Regular interaction will enhance the credibility of the exercise and improve financial entities’ ability to incorporate ESG risk considerations into their own risk management frameworks.

Cross-border and system-wide coordination

Where relevant and possible, competent authorities should coordinate across jurisdictions to allow a harmonised approach to ESG stress testing for cross-border financial groups. This includes collaboration with other supervisory authorities to align methodologies, share best practices, and avoid regulatory fragmentation.

When relevant, system-wide coordination should also be pursued to ensure that ESG stress tests account for broader financial stability risks and potential spillover effects across sectors.

Integration into the supervisory process

ESG stress test results should be, to the extent possible, integrated into the broader supervisory process. As methodological aspect and availability of data develop over time, competent

14 authorities should use the findings to inform risk assessments, capital adequacy reviews, and/or strategic discussions with financial entities.

The results should also guide supervisory follow-up measures and policy recommendations where ESG risks are identified as likely to pose material threats to financial stability.

Public disclosure of information

Publication of results should be in line with relevant sectoral regulation and supervisory practice. When choosing to publish results, competent authorities should weigh up the comparative benefits of publishing individual or aggregate results. The level of disclosure should be calibrated based on the reliability of the methodology and the quality of the data. Competent authorities should consider that transparency enhances market discipline, stakeholder confidence, and accountability. They should also ensure that information is interpreted correctly and does not lead to unintended market distortions. Disclosure can increase as results become more robust.

Regular review and evolution of ESG stress testing

Given the evolving nature of ESG risks and stress testing methodologies, competent authorities should regularly review and refine their stress testing frameworks. Lessons learned from previous exercises should be incorporated into the following ones, and updates should reflect emerging best practices, new regulatory requirements, and advancements in ESG data and modelling techniques.