Componentă Metodă Obiectiv

Pentru măsurarea și monitorizarea IRRBB, instituțiile trebuie să utilizeze cel puțin o măsură bazată pe câștiguri și cel puțin o metodă de măsurare a valorii economice care, în combinație, să cuprindă toate componentele IRRBB. Instituțiile mari care desfășoară activități transfrontaliere, în special instituțiile din categoriile 1 și 2 din ghidul SREP, precum și instituțiile cu modele de afaceri complexe sau sofisticate, trebuie să utilizeze metode de măsurare multiple, astfel cum sunt prezentate mai detaliat în anexa II.

4.4.3 Scenarii de șoc privind rata dobânzii pentru gestionarea permanentă

Instituțiile trebuie să - și măsoare în mod regulat, cel puțin trimestrial și mai frecvent în perioade de volatilitate crescută a ratei dobânzii sau de niveluri ale IRBB mai ridicate, expunerea la IRRBB în ceea ce privește fluctuațiile valorii economice și ale câștigurilor în scenarii diverse de șoc privind rata dobânzii în cazul în care apar posibile schimbări ale nivelului și ale formei curbelor de randament aferente ratei dobânzii, precum și la modificări ale relației dintre diferitele rate ale dobânzii (adică riscul de bază).

Instituțiile trebuie, de asemenea, să aibă în vedere dacă aplică o abordare a modelării fluxului de trezorerie condiționată sau necondiționată. Instituțiile mai mari și mai complexe, în special instituțiile de categorie 1 și 2 din ghidul SREP, trebuie să țină seama, de asemenea, de scenarii în care sunt calculate traiectorii ale ratei dobânzii și în care unele ipoteze (de exemplu, cele referitoare la comportament, contribuția la riscuri, precum și la dimensiunea și compoziția bilanțului) sunt ele însele funcții ale unor niveluri fluctuante ale ratei dobânzii.

Instituțiile trebuie să evalueze expunerile în fiecare monedă în care au poziții. Pentru expunerile semnificative într -o monedă, scenariile de șoc privind rata dobânzii trebuie efectuate pe monede și trebuie să fie în concordanță cu caracteristicile economice care stau la baza acestora. Instituțiile trebuie să includă în sistemele lor de măsurare internă metode de agregare a IRRBB între diferitele monede. În cazul în care instituțiile folosesc ipoteze privind dependențele dintre ratele dobânzii în monede diferite, trebuie să aibă nivelul necesar de competență și complexitate în acest sens. Instituțiile trebuie să ia în considerare impactul ipotezelor privind dependențele dintre ratele dobânzii în monede diferite.

Când aleg scenarii de șoc privind rata dobânzii, instituțiile trebuie să ia în considerare următoarele:

• (a) Că propriile scenarii de șoc privind rata dobânzii, dezvoltate la nivel intern, sunt proporționale cu natura, amploarea și complexitatea activităților lor, precum și cu profilul de risc al acestora, ținând seama de schimbările bruște și progresive paralele și neparalele, precum și de schimbările intervenite în curbele de randament. Scenariile trebuie să se bazeze pe variațiile istorice și pe comportamentul ratelor dobânzii, precum și pe simulări ale ratelor dobânzii viitoare.
• (b) Scenariile privind rata dobânzii care reflectă modificările intervenite în relațiile dintre ratele de piață - cheie pentru abordarea riscului de bază.
• (c) Cele șase scenarii de șoc privind rata dobânzii recomandate, care sunt prezentate în anexa III.
• (d) Orice scenarii de șoc suplimentare privind rata dobânzii impuse de autoritățile de supraveghere.

În mediile cu rată mică a dobânzii, instituțiile trebuie să aibă în vedere scenarii de rate ale dobânzii negative și posibilitatea de efecte asimetrice ale ratelor dobânzii negative asupra instrumentel or lor sensibile la rata dobânzii.

Rezultatele scenariilor de șoc trebuie să contribuie la luarea deciziilor la nivelul de conducere corespunzător. Printre acestea se numără deciziile strategice sau comerciale, alocarea capitalului intern și deciziile de gestionare a riscurilor de către organul de conducere sau de delegații acestuia. Rezultatele trebuie luate în considerare și la stabilirea și evaluarea politicilor și limitelor pentru IRRBB.

4.4.4 Scenarii de criză privind rata dobânzii

Simularea situațiilor de criză pentru IRRBB trebuie avută în vedere în ICAAP în cazul în care instituțiile trebuie să efectueze simulări de criză riguroase și anticipative care să identifice posibilele consecințe negative ale modificărilor severe în condițiile de piață asupra capi talului sau câștigurilor lor, inclusiv prin schimbări ale comportamentului bazei lor de clienți. Simulările de criză pentru IRRBB trebuie integrate în cadrul general de simulări de criză al instituțiilor, inclusiv simulări de criză în sens invers, și trebuie să fie proporționale cu natura, dimensiunea și complexitatea lor, precum și cu activitățile lor economice și cu profilul general de risc.

Simularea situațiilor de criză pentru IRRBB trebuie efectuată regulat, cel puțin anual și mai frecvent în perioade de volatilitate crescută a ratei dobânzii și de creștere a nivelurilor IRRBB.

Cadrul de simulări de criză pentru IRRBB trebuie să includă obiective clar definite, scenarii concepute pentru activitățile și riscurile instituției, ipoteze bine documentate și metodologii solide.

În simulările de criză la nivelul întreprinderii, trebuie calculată interacțiunea IRRBB cu alte categorii de risc (de exemplu, riscul de credit, riscul de lichiditate, riscurile de piață), precum și orice efecte secundare semnificative.

Instituțiile trebuie să efectueze simulări de criză în sens invers pentru a (i) identifica scenariile privind ratele dobânzii care pot amenința sever capitalul și câștigurile unei instituții; și

• (ii) a identifica vulnerabilitățile asociate strategiilor de acoperire a riscurilor și eventualele reacții comportamentale ale clienților săi.

La testarea vulnerabilităților în situații de criză, instituțiile trebuie să utilizeze schimbări și modificări mai mari și mai extreme și modificări ale ratelor dobânzii decât cele utilizate pentru gestionarea curentă, incluzând cel puțin următoarele:

• a) schimbări semnificative ale relației dintre ratelor de referință ale pie ț ei (risc de bază);
• b) schimbări bruște și semnificative ale curbei randamentului (paralele și neparalele);
• c) clasificări ale ipotezelor - cheie despre comportamentul claselor de active și datorii ;
• d) schimbările produse în ipotezele de corelare a ratelor de referință ale dobânzii;
• e) schimbările semnificative ale condițiilor pieței și ale macro - condițiilor actuale și sch imbările mediului concurențial și economic, precum și posibila lor dezvoltare; și
• f) scenarii specifice care se referă la modelul economic și profilul specific al instituției.

Rezultatele scenariilor de criză trebuie să contribuie la luarea deciziilor la nive lul de conducere corespunzător. Printre acestea se numără deciziile strategice sau comerciale, alocarea capitalului intern și deciziile de gestionare a riscurilor de către organul de conducere sau de delegații acestuia. Rezultatele trebuie luate în considerare și la stabilirea și evaluarea politicilor și limitelor pentru IRRBB.

4.4.5 Ipoteze de măsurare

Atunci când măsoară IRRBB, instituțiile trebuie să înțeleagă pe deplin și să documenteze principalele ipoteze comportamentale și de modelare. Aceste ipoteze trebuie să fie aliniate la strategiile de afaceri și să fie testate în mod regulat.

În ceea ce privește atât măsurarea valorii economice, cât și a celei bazate pe câștiguri pentru IRRBB, instituțiile trebuie să ia în considerare ipotezele formulate în scopul cuantificării riscului în ceea ce privește cel puțin următoarele domenii:

• a) exercitarea opțiunilor pe rata dobânzii (automate sau comportamentale) atât de către instituție, cât și de către clientul său în cadrul unor scenarii specifice de șoc și de criză;
• b) tratamentul soldurilor și a fluxurilor de dobânzi asociate NMD - urilor;
• c) tratamentul depozitelor la termen cu risc de răscumpărare anticipată;
• d) tratamentul creditelor cu rată fixă și a angajamentelor de creditare cu rată fixă;
• e) tratamentul capitalurilor p roprii în cadrul măsurilor interne ale valorii economice;
• f) implicațiile practicilor contabile pentru măsurarea IRRBB și, în special, eficacitatea contabilității de acoperire.

Întrucât condițiile de piață, mediile competitive și strategiile se schimbă în timp, instituțiile trebuie să evalueze ipotezele semnificative de măsurare cel puțin o dată pe an și mai frecvent în condiții de piață care se schimbă rapid.

• a) Ipoteze comportamentale pentru conturi ale clienților cu opționalitate încorporată pentru client