10.2. Evaluarea SREP a capitalului și cerințele prudențiale specifice unei instituții

Stabilirea adecvării capitalului și a cerințelor și recomandărilor conexe în conformitate cu procesul descris la Titlul 7 pentru grupuri transfrontaliere face parte din procesul autorităților competente de adoptare a deciziei comune conform articolului 113 din Directiva 2013/36/UE.

În cazul întreprinderilor-mamă sau al instituțiilor-filială din cadrul unui grup transfrontalier, aplicarea P2R și P2R-LR, în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2013/36/UE, trebuie să fie executată în conformitate cu procesul de adoptare a deciziei comune prevăzut la articolul 113 alineatul (1) litera (a) din directiva respectivă.

În contextul discuțiilor privind adecvarea nivelului de fonduri proprii și al stabilirii P2R și P2R-LR, autoritățile competente trebuie să ia în considerare:

• a. evaluarea caracterului semnificativ al riscurilor și deficiențelor identificate atât la nivelul entității consolidate, cât și la nivel individual (și anume, care sunt riscurile semnificative pentru grup în ansamblu și care sunt semnificative pentru o singură entitate) și nivelul fondurilor proprii necesare pentru acoperirea acestor riscuri;
• b. în cazul în care deficiențele identificate sunt comune tuturor entităților (de exemplu, există aceleași deficiențe ale cadrului de administrare la toate entitățile sau deficiențe la modelele utilizate în cadrul mai multor entități), coordonarea evaluării și a răspunsului de supraveghere și, în special, adoptarea deciziei privind necesitatea impunerii unor măsuri la nivel consolidat sau proporțional la nivelul entității, în cazul entităților în care există deficiențe comune;
• c. rezultatele evaluărilor și opiniilor ICAAP privind fiabilitatea calculelor ICAAP și posibila utilizare a acestora ca date pentru stabilirea P2R;
• d. rezultatele calculelor de referință de supraveghere utilizate pentru stabilirea P2R în cazul tuturor entităților din cadrul grupului și la nivel consolidat;
• e. P2R care să fie impuse entităților și la nivel consolidat pentru a asigura o coerență a cerințelor finale de fonduri proprii, precum și dacă există necesitatea de a transfera fonduri proprii de la nivel consolidat la nivel de entitate.

Pentru a stabili cerința TSCR prevăzută la Titlul 7, autoritățile competente trebuie să ia în considerare același nivel de aplicare ca în cazul cerințelor privind deciziile comune, în conformitate cu articolul 113 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2013/36/UE. În mod specific, cerința TSCR și alte măsuri privind capitalul, dacă există, trebuie să fie stabilite la nivel consolidat și individual pentru entitățile care își desfășoară activitatea în alte state membre. În cazul nivelului subconsolidat, cerința TSCR și alte măsuri privind capitalul trebuie să vizeze numai întreprinderea-mamă a grupului subconsolidat pentru a evita calculul dublu al P2R luate în considerare de autoritățile competente pentru filialele din alte state membre.

În cazul în care rezultatul evaluării de supraveghere a riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier pentru instituția-mamă sau instituțiile-filiale ale unui grup transfrontalier este că trebuie să se stabilească cerințe privind Pilonul 2 pentru abordarea riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier (P2R-LR), acest lucru trebuie efectuat în conformitate cu procesul decizional comun prevăzut la articolul 113 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind cerințele de capital (CRD) și trebuie să reflecte setul separat de cerințe de fonduri proprii pe baza indicatorului efectului de levier.

În contextul discuțiilor privind adecvarea nivelului de fonduri proprii pentru acoperirea riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier și stabilirea P2R-LR, autoritățile competente trebuie să ia în considerare:

• a. aspectele incluse la punctul 326;
• b. cerințe privind Pilonul 2 pentru a acoperi riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier impuse entităților și la nivel consolidat pentru a asigura o coerență a cerințelor finale de fonduri proprii, precum și dacă există necesitatea de a transfera fonduri proprii de la nivel consolidat la nivel de entitate.

Toate informațiile relevante privind determinarea P2G și P2G-LR pentru instituția-mamă sau filialele unui grup transfrontalier trebuie comunicate între autoritățile competente, iar stabilirea P2G și P2G-LR trebuie să se desfășoare în conformitate cu procesul decizional comun, conform articolului 113 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2013/36/UE. În special, autoritățile competente trebuie să discute abordarea stabilirii P2G și P2G-LR la nivel individual, unde nu există date disponibile din simulările de criză de supraveghere la nivelul respectiv, sau, dacă este cazul, să convină asupra aplicării P2G și P2G-LR numai la nivel consolidat. P2G și P2G-LR trebuie să se reflecte în mod corespunzător în documentul care conține decizia comună, elaborat în conformitate cu articolul 113 din Directiva 2013/36/UE.