Titlul II - Criteriile pe care le au la dispozi ț ie autorităț ile competente în cazul aplicării articolului 243 alineatul (2) sau articolului 244 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

În ceea ce prive ș te acele tranzac ț ii de securitizare care îndeplinesc condi ț iile pentru realizarea SRT în conformitate cu litera (a) sau litera (b) de la articolul 243 alineatul (2) sau articolul 244 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, autorităț ile competente trebuie să efectueze o analiză cuprinzătoare a SRT în conformitate cu titlul III, punctele 4-10 din prezentul ghid , atunci când se aplică oricare dintre următoarele circumstanț e cuprinse în lista neexhaustivă de mai jos :

• a. Anumite informa ții indică faptul că este posibil ca densitatea tran ș elor unei securitizări care sunt utilizate ca tranș e relevante pentru a demonstra SRT în conformitate cu articolul 243 alineatul (2) sau articolul 244 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 să nu fie suficientă pentru a se presupune un SRT corespunzător către părț i ter ț e în ceea ce prive ș te (i) profilul special de risc de credit ș i (ii) cuantumurile ponderate la risc ale expuneri lor corespunzătoare expuneril or securitizate aferente securitizării respective .
• b. Există îndoieli privind adecvarea unei anumite evaluări a creditului efectuată de o ECAI.
• c. Pierderile înregistrate de expunerile securitizate în perioadele anterioare sau alte informa ții indică faptul că :
• i. Estimarea întemeiată a unei instituț ii cu privire la pierderea aşteptată aferentă expuneril or securitizate până la scadenț a tranzac ț iei în conformitate cu litera (b) de la articolul 243 alineatul (2) sau articolul 244 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 poate fi prea scăzută pentru a se considera că un nivel semnificativ al riscului de credit a fost transferat către părț i ter ț e. Trebuie să fie luată în considerare scadența totală a tranzacț iei, inclusiv poten țiala existență a unei marje în exce s.
• ii. Marja cu care poziț iile de securitizare care ar fi supuse unei deduceri din fondurile proprii de nivel 1 de bază sau unei ponderi de risc de 1 250% depăș e ște estimarea întemeiată a pierderii aș teptate p ână la scadenț a tranzac ției poate fi prea scăzută pentru a se considera că un nivel semnificativ al riscului de credit a fost transferat către părț i ter ț e.
• d. Costurile ridicate înregistrate de institu ț ia ini ț iatoare pentru a transfera riscul de credit către părț i ter ț e printr- o anumită securitizare indică faptul că SRT ob ț inut în mod formal în conformitate cu litera (a) sau litera (b) fie de la articolul 243 alineatul (2), fie de la articolul 244 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 poate fi în realitate afectat de costul ridicat al acestui transfer al riscului de credit.
• e. O institu ț ie ini ț iatoare inten ționează să demonstreze efectuarea unui SRT către părț i ter ț e în conformitate cu litera (a) sau litera (b) fie de la articolul 243 alineatul (2), fie de la articolul 244 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în absen ț a unui rating efectuat de o ECAI pentru tran ș ele relevante.
• f. Tranzac ț ii de securitizare ale portofoliilor de tranzac ț ionare.
• g. Tranzac ț ii de securitizare cu op țiuni de cumpărare și de vânzare altele decât acele op ț iuni considerate a nu afecta transferul efectiv al riscului de credit în conformitate cu punctele 5(2), 5(3) ș i 5(4) din prezentul ghid.